Aeroportul internaţional de la Chişinău este închis ca urmare a norului de cenuşă provocat de erupţia vulcanică din Islanda în urma cu 2 zile. Traficul aerian este grav perturbat în întreaga Europa şi potrivit controlului aviatic european doua treimi din zborurile europene au fost anulate.

La aeroportul din Cracovia au fost făcute ultimele pregătiri pentru a primi delegaţiile oficiale care vor participa mîine la funeraliile naţionale ale preşedintelui Lech Kaczyinsky si soţiei sale, în ciuda faptului că zborurile comerciale sunt suspendate în spaţiul aerian polonez. Potrivit unui purtător de cuvînt al agentiei de control al traficului aerian din Polonia, citat de agentia France Press, vor putea zbura doar avioanele care se deplaseaza la o inaltime de mai putin de 6000 de metri.

La ceremoniile de miine va participa şi o delegaţie din Republica Moldova, formată din preşedintele interimar Mihai Ghimpu si ministrul de externe Iurie Leancă. Potrivit agentiilor internaţionale de presa participarea a fost confirmată si de preşedintii Romaniei şi ai Ucrainei.

Sprijinitori ai preşedintelui demisionat al Kirghistanului, Kurmanbek Bakiev au preluat controlul asupra clădirii televiziunii din Jalalabad din sudul ţării. Regiunea este una dintre zonele in care popularitatea preşedintelui demisionat este mare. Anterior, administraţia interimară de la Bişkek a anunţat că a deschis o investigaţie penală în legătură cu violenţele din 7 aprilie, soldate cu moartea a peste 80 de oameni. Au fost emise mandate de arestare pentru mai multi consilieri ai preşedintelui demisionar Bakiev şi o serie de membri ai familiei sale. Bakiev, care se afla in Kazahstan, a respins acuzatiile aduse lui si apropiaţilor lui.

Premierul Vlad Filat a participat astazi la ceremonia de marcare a 20 de ani de la constituirea primului parlament al Republicii Moldova. Premierul a depus flori la monumentul lui Stefan cel Mare din centrul Chişinăului şi a declarat că deputaţii din primul parlament au pus bazele noului stat moldovean.

In Polonia se desfăşoară ceremoniile de comemorare ale celor 96 de victime ale accidentului aviatic de simbata trecuta la de Smolensk, in care au murit preşedintele Poloniei, Lech Kacyznski si soţia sa, ultimul preşedinte al Poloniei din exil, cit si şeful forţelor armate terestre, de aviaţie si marinei poloneze, fosti membri de prima importantă ai sindicatului Solidaritatea, parlamentari si reprezentati de seama ai societăţii civile. Sute de mii de polonezi participa la ceremoniile care au loc in Piata principala a Varsoviei. Fotografiile tuturor victimelor sunt afişate de-o parte si de alta a unui imens crucifix şi numele sunt citite cu voce tare. Slujba religioasa este oficiată de emisarul Vaticanului, cardinalul Angelor Sodano. Delegaţia poloneză urma sa participe la ceremonii de comemorare a celor 22 de mii de victime poloneze ale masacrului de la Katyn, din 1940, ordonat de Stalin şi executat de NKVD. Preşedintele Kaczynski si soţia sa vor fi înmormîntați duminică la Cracovia.

Preşedintele interimar al republicii Moldova Mihai Ghimpu va participa miine la ceremoniile de la Cracovia. La ceremoniile de mîine şi-au anunţat prezenta preşedinții Statelor Unite si Rusiei, cît şi alţi lideri europeni. Exista temeri ca norul de cenuşa vulcanică din Europa, care a perturbat grav traficul de aviaţie, ar putea impiedica participarea unora dintre liderii lumii la ceremoniile de mîine.

Doua explozii succesive au omorit astazi cel putin 20 de oameni si au rănit alti 30 la un punct de colectare a ajutoarelor umanitare al Naţiunilor Unite din norestul Pakistanului pentru paştunii şiiţi care s-au refugiat in aceasta zona. Potrivit colegilor nostri de la serviciul pentru zona de granita dintre Afganistan si Pakistan, radio Marshall, comandatul politiei din localitate a spus ca motivul atacului ar putea fi unul de conflict sectar.

Administraţia interimară de la Bişkek a anunţat că a deschis o investigaţie penală în legătură cu violenţele din 7 aprilie, soldate cu moartea a peste 80 de oameni. Cele 200 de cazuri puse pe rolul procuraturii privesc si corupţia la nivel inalt, nepotismul şi omorirea unor jurnalişti si politicieni ai opozitiei. Au fost emise mandate de arestare pentru mai multi consilieri ai preşedintelui demisionar Kurmanbek Bakiev şi ai familiei sale. Bakiev, care se afla in Kazahstan, a respins acuzatiile aduse lui si apropiaţilor lui.

Preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad a cerut astazi, la o reuniune de la Teheran pe teme de dezarmare nucleară, infiinţarea unei noi agentii independente internaţionale care sa supravegheze dezarmarea nucleară si să împiedice proliferarea armelor nucleare. La conferinţa de la Teheran participă 12 ţări, printre care Turkmenistanul, Armenia si Rusia. Rusia este reprezentata la nivelul ministrului adjunct de externe.

Comitetul pentru Protectia Jurnaliştilor, organizaţie neguvernamentală cu sediul la New York, a dat publicităţii un comunicat în care solicită autorităţilor din autoproclamata republica nistreană să îl elibereze imediat pe jurnalistul Ernest Vardanean, care se află în detenţie sub învinuirea de înaltă trădare. In mesajul organizaţiei, se cere şi autorităţilor din republica Moldova să îşi concentreze eforturile pentru a obţine eliberarea necondiţionată a jurnalistului. Potrivit declaraţiei Comitetului pentru Protecţia Jurnaliştilor de la New York, soţia jurnalistului, după ce a dat mai multe interviuri, a fost avertizată să nu mai vorbească cu presa. Ieri, judecătoria suprema de la Tiraspol l-a acuzat oficial de înaltă trădare pe jurnalist şi a respins cererea de arest la domiciliu. Ambasadorul american la Chişinău, Asif Chaudhry a declarat Europei Libere că în întrevederea pe care a avut-o cu liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov în această săptămînă şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu acest caz.

Trei parlamentari europeni romani, Cristian Preda, Monica Macovei si Traian Ungureanu au lansat un apel pentru eliberarea jurnalistului tiraspolean Ernest Vardanean, cu o listă de semnături în sprijinul solicitării lor.

Europarlamentarul Cristian Preda a declarat Europei Libere că intenţionează sa aducă subiectul în atenţia sesiunii de săptămîna viitoare a Parlamentului European: „cred ca trebuie sa facem presiuni, pentru că este vorba de un jurnalist înainte de toate, este vorba de cineva care şi-a dedicat energia, pasiunea, timpul relatării evenimentelor. Din informaţiile pe care le am este cineva care circula aproape zilnic intre Tiraspol şi Chisinau. Orice jurnalist trebuie apărat şi o facem aici la Parlamentul european în cazul unor jurnalişti din Africa, din Asia, din America Latină ş.a.m.d., şi nu văd de ce nu am face acelaşi gest, un gest natural şi în cazul unui ziarist care încearcă să lumineze situaţia din Republica Moldova, din locul în care trăieşte. E un gest înscris, as zice, foarte firesc, în logica politică a Parlamentului european. Vom interveni. Avem de gînd să facem asta în sesiunea plenară de săptămîna viitoare de la Strasbourg. Vom propune, dacă lucrurile nu sunt ameliorate, pe toate căile pe care le putem aborda, vom propune gesturi clare ale colegilor noştri din Parlamentul European. Am pornit această mişcare de solidaritate cu jurnalistul Vardanean şi înţelegem să urmărim cu atenţie situaţia. Nu vom ceda prea uşor.”

Arestarea lui Vardanean a fost criticată şi de guvernul de la Chisinau si de multe organizaţii internaţionale pentru apărarea drepturilor omului, inclusiv Reporters sans Frontieres.

Spaţiul aerian al Republicii Moldova a fost închis în aceasta dimineaţă din cauza norului de cenuşă provocat de erupţia unui vulcan din Islanda. Traficul aerian este grav perturbat în întreaga Europa şi, potrivit controlului aviatic european, doua treimi din zborurile europene au fost anulate. Potrivit experţilor internaţionali traficul aviatic ar putea sa rămînă grav perturbat întreaga săptămîna viitoare. Pe pagina noastră de internet, la europalibera.org vă invitam sa consultaţi o harta de la centrul meteorologic norvegian despre evoluţia situaţiei in Europa.

Norul de cenuşă vulcanică din Islanda a acoperit jumătate din suprafaţa Europei, provocînd anularea a mii de zboruri. Eurocontrol, agenţia de trafic aerian europeană, a prezis că astăzi vor fi anulate în total 17.000 de curse aeriene, pentru că particulele de cenuşă pun în pericol vizibilitatea şi motoarele avioanelor. Agenţia a anticipat că perturbările vor fi „semnificative” şi mâine.

Cea mai mare companie aeriană low-cost din Europa, Ryanair, a anunţat că şi-a anulat majoritatea zborurilor până luni, pentru că nu este sigură ce cale va urma norul de cenuşă.

Multe ţări europene din vestul şi centrul continentului şi-au închis parţial sau total spaţiul aerian şi aeroporturile. La Chişinău a fost anulate zboruri pe relaţiile Frankfurt, Budapesta şi Paris-Londra.

Bilanţul cutremurului de pământ produs miercuri în China a ajuns la peste 1.100 de morţi. Bilanţul ar putea creşte încă şi mai mult, pentru că peste 400 de persoane sunt date dispărute. Mii de oameni au fost răniţi şi au rămas fără adăpost.

Munca de salvare şi de ajutorare a sinistraţilor este îngreunată de frigul din regiunea muntoasă de pe platoul tibetan, unde s-a produs cutremurul. Premierul şi preşedintele Chinei şi-au modificat agenda unor vizite externe pentru a coordona operaţiunile de ajutorare.

Judecătoria Supremă din Tiraspol l-a acuzat oficial de înaltă trădare pe Ernest Vardanean şi a respins cererea ca el să fie ţinut în arest la domiciliu, nu la poliţie. Jurnalistul şi analistul politic de la Tiraspol a fost arestat la 7 aprilie pentru spionaj. Dacă va fi găsit vinovat, ar putea fi condamnat la 12 până la 20 de ani de închisoare.

Arestarea lui Vardanean a fost criticată de guvernul de la Chişinău şi de multe organizaţii pentru drepturile omului şi libertatea presei, inclusiv „Reporteri fără frontiere”.

Aseară, ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, Asif J. Chaudhry, a spus că i-a comunicat personal liderului transnistrean Igor Smirnov „îngrijorarea” administraţiei americane faţă de soarta lui Vardanean.

La iniţiativa fostului ministru al apărării Valeriu Pasat, Mitropolia Moldovei va lansa un referendum pentru studierea obligatorie a religiei în şcoli, o dată pe săptămână, de la clasa întâi până la a douăsprezecea. Potrivit portalului de ştiri Unimedia, decizia a fost luată astăzi la o reuniune a Sinodului Bisericilor Moldovei. După şedinţă, episcopul de Bălţi Marchel a spus că studierea „Bazelor ortodoxiei” ar fi dorinţa întregului popor moldovenesc.

Tot Marchel a spus însă că Mitropolia Basarabiei, care a fost înştiinţată de această iniţiativă, nu este de acord cu ea, dorind introducerea doar opţională a subiectului „religiilor” în şcoală.

Valeriu Pasat a spus că pentru organizarea referendumului este nevoie de 200.000 de semnături, adăugînd că ele vor fi obţinute „cu singuranţă”.

Aproximativ o sută de tineri din Mişcarea Acţiunea Europeană au anunţat că trec la mai noua „Mişcare Democraţia Acasă”, pentru că în MAE nu sunt luaţi în seamă şi nu au şanse de afirmare. Liderul tinerilor, Maxim Revenco, a spus la sediul agenţiei Infoprim că de când la MAE a aderat Veaceslav Untilă, partidul nu face decât să împartă funcţii.

„Mişcare Democraţia Acasă” a fost lansată în urmă cu câteva săptămâni, dar nu este încă înregistrată la Ministerul Justiţiei. Membrii ei susţin că oferă tinerilor o şansă de a se afirma pe o scenă politică dominată de lideri corupţi.

La o festivitate cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la constituirea primului parlament, fostul spicher Petru Lucinschi, care a fost şi al doilea preşedinte al Moldovei post-sovietice, s-a arătat nemulţumit de evoluţia ţării în ultimele două decenii. Potrivit Infoprim, Lucinschi a spus că economia a fost distrusă şi privatizată haotic, iar societatea a fost împărţită pe criterii etnice. „N-am reuşit să mobilizăm partea rusofonă a societăţii”, a spus fostul preşedinte.

La aceeaşi festivitate, preşedintele interimar Mihai Ghimpu a lăudat curajul primilor parlamentari, spunînd că ei au înfruntat un regim care încă se opunea schimbărilor.

Agenţia europeană a traficului aerian a anunţat că din cauza norului de cenuşă vulcanică au fost anulate astăzi în Europa aproximativ 15.000 de zboruri din 28.000 programate. Directorul adjunct al agenţiei „Eurocontrol”, Brian Flynn, a spus că norul pornit din Islanda a început să se risipească deasupra Irlandei şi nordului Marii Britanii, dar cuprinde noi teritorii spre est, ca Polonia, Cehia.

Cele mai mari aeroporturi vest-europene, din Londra, Paris, Frankfurt şi Amsterdam erau încă închise astăzi după-amiază, ca şi întreg spaţiul aerian din ţările respective.

România a anunţat că va închide la noapte spaţiul aerian din nord-vestul ţării şi aeroporturile Oradea, Cluj, Baia Mare şi Satu Mare.

La aeroportul Chişinău au fost anulate astăzi cel puţin trei curse: spre Frankfurt, Paris/ Charles de Gaulle şi Budapesta.

Autorităţile interimare din Kirghistan spun că preşedintele Kurmanbek Bakiev şi-a dat oficial demisia, într-un fax trimis astă-noapte. Bakiev a fugit în Kazahstan ieri, după multe zile de tensiuni şi violenţe de stradă soldate cu cel puţin 84 de morţi.

Astăzi, preşedintele Kazahstanului, Nursultan Nazarbayev, a confirmat că plecarea lui Bakiev a fost negociată de ţara sa cu Statele Unite şi Rusia. Nazarbayev, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, a spus că speră ca plecarea lui Bakiev să ajute la stabilizarea Kirghistanului.

Guvernul de tranziţie de la Bişkek a promis să conducă ţara în următoarele şase luni, să redacteze o nouă constituţie şi să organizeze alegeri.

Duma de Stat a Rusiei a adoptat în primă lectură o lege care prevede pedepse mai mari pentru protestatarii care recurg la blocade ale căilor de transport.
Pedeapsa maximă pentru asemenea acţiuni ar urma să fie ridicată la doi ani de închisoare, faţă de 15 zile în prezent, iar amenzile ar putea atinge 3.300 de dolari. Până acum, asemenea proteste erau considerate delict minore şi rămâneau de obicei nepedepsite.

Apărătoarea drepturilor omului Ludmila Alexeiva a spus că noua lege introduce „teroarea de stat” împotriva criticilor Kremlinului.

Guvernul Pakistanului a anunţat că va aprofunda anchetarea morţii unui fostul premier, după ce un raport ONU a constatat că autorităţile pakistaneze puteau să împiedice asasinarea d-nei Benazir Bhutto în 2007. Raportul acuză serviciile secrete pakistaneze că au obstrucţionat anchetarea morţii premierului.

Un consilier al fostului preşedinte Pervez Musharaff, care conducea Pakistanul la vremea asasinatului, a spus astăzi că raportul ONU este „plin de minciuni”.

Într-un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă, ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, Asif J. Chaudhry, a declarat că i-a comunicat liderului de la Tiraspol, Igor Smirnov, îngrijorarea guvernului american şi a comunităţii internaţionale faţă de cazul arestării jurnalistului independent Ernest Vardanean. Ambasadorul Asif J. Chaudhry s-a întâlnit miercuri, 14 aprilie, la Tiraspol, cu Igor Smirnov, şeful administraţiei transnistrene.

Trei europarlamentari români au au initiat pe Internet o petitie de semnături prin care se cere eliberarea lui Ernest Vardanean. Iniţiatorii, Monica Macovei, Cristian Preda si Traian Ungureanu, sunt toti membri din partea Partidului Democrat Liberal, apropiat preşedintelui român Traian Băsescu.
Cei trei europarlamentari români consideră arestarea lui Vardanean un „gest inacceptabil” şi cer „eliberarea imediată şi necondiţionată a ziaristului. Solicităm, de asemenea, solidaritate cu această cauză din partea jurnaliştilor, oamenilor publici şi cetăţenilor români“.

Arestarea lui Ernest Vardanean a fost condamnată ieri în comunicate date publicității de Organizațiile „Reporteri fără frontieră” și „Media din Europa de sud-est”, al cărui secretar general a calificat drept „inacceptabil” faptul că Vardanean este acuzat de înaltă trădare din cauza unor relatări critice la adresa Tiraspolului.

Alianţa pentru Integrare Europeana a depus la Curtea Constituţională, pentru avizare, propunerile sale de modificare a articolului 78 din Constituţie, cel care se referă la alegerea preşedintelui Moldovei. Partidele Aliantei au decis modificarea articolului în sensul alegerii preşedintelui de catre populaţie şi nu de către Parlament. Curtea Constituţională are 6 luni pentru aprobarea proiectului. Partidul comunistilor a avansat propria propunere de modificare a articolului 78, solicitind alegerea preşedintelui tot de către parlamentari, din 3 tururi - dar prima data cu 61 de voturi, a doua oara cu 57 si a treia oara cu 52.
Ambele variante - cea propusa de alianta la putere si de opozitia comunista sunt menite sa deblocheze actuala criza constituţională din Moldova.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, Particul comuniştilor şi Alianţa pentru Integrare Europeană ar acumula acelaşi număr de voturi, arată sondajul realizat de IDIS „Viitorul” şi CBS AXA în luna martie 2010, transmit mai multe portaluri de ştiri din Moldova. PRCM ar acumula 30,3% din voturi, PLDM - 14%, PDM - 10,8%, PL - 7,4%, AMN - 1,2%.
Printre partidele ce nu se vor regăsi în viitorul parlament sunt şi Mişcarea „Acţiunea Europeană” cu 0,8%, Partidul Popular Creştin Democrat - 0,7%, Partidul „Moldova Unită” cu 0,3%, Partidul Social Democrat - 0,6%. Rata celor indecişi constituie 34%.