70 de militari moldoveni din Garda de Onoare a Armatei Naţionale vor participa la parada militară de 9 mai pe Piaţa Roşie de la Moscova. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus că a acceptat trimiterea militarilor moldoveni la paradă în urma presiunilor celorlalţi lideri din Alianţa pentru Integrarea Europeană în timpul unei întrevederi joi seara.

Mihai Ghimpu a repetat că participarea militarilor moldoveni este controversată, din moment ce Rusia menţine trupe în Republica Moldova contrar voinţei Chişinăului, iar al doilea război mondial a avut efecte complexe asupra locuitorilor Moldovei.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a fost audiat la Procuratura Generală în legătură cu evenimentele turbulente din aprilie anul trecut. El a spus că sediile Parlamentului şe Preşedinţiei ar fi putut fi salvate de la distrugere, dacă fostele autorităţi ar fi participat la convorbiri cu mulţimea. Mihai Ghimpu a mai explicat că a dat publicităţii înregistrările video din noaptea de după tulburări pentru a urni ancheta procuraturii dintr-un punct mort.

Judecătoria Centru din Chişinău a decis ca fostul vicecomisar al capitalei, Iacob Gumeniţă să fie cercetat în stare de libertate în dosarul 7 aprilie din cauza problemelor de sănătate. Instanţa a luat decizia la o zi după ce Curtea de Apel îl eliberase pe Gumeniţă din arestul preventiv, aplicîndu-i măsura de arest la domiciliu. Procurorii spun că vor face recurs ca fostul şef al poliţiei municipale să fie cercetat în arest la domiciliu pentru maltratarea tinerilor în noapte de pe 7 spre 8 aprilie 2009. Imagini filmate în acea noapte îl înfăţişează pe Gumeniţă lovind cu piciorul doi tineri culcaţi la pământ în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău.

Parlamentul a redat zilei de 27 august vechea denumire de „Ziua Independenţei”. Această zi fusese rebotezată în „Ziua Republicii” de către fosta guvernare comunistă. La şedinţa de astăzi, Parlamentul a mai decis să înfiinţeze pe 27 aprilie “Ziua drapelului de stat”.

Consumul a crescut în Moldova cu peste 6 la sută în primul trimestru al anului, faţă de perioada similară a anului trecut. Biroul Naţional de Statistică spune că moldovenii au cumpărat în ianuarie-martie mărfuri şi servicii în valoare de aproape 5 miliarde de lei. Au sporit mai ales vânzările cu amănuntul în unităţile comerciale. Vânzările produselor alimentare au crescut cu peste 4 la sută, ale mărfurilor ne-alimentare cu aproape 7 la sută, iar valoarea serviciilor achitate de populaţie – cu peste 6 la sută. Consumul are ponderea cea mai mare în Produsul Intern Brut al Moldovei.

Grecia se aşteaptă că va primi până la 19 mai prima tranşă din ajutoarele Uniunii Europene şi Fondului Monetar Internaţional pentru evitarea incapacităţi de plată. Anunţul a fost făcut de ministrul grec al finanţelor la câteva ore după ce premierul George Papandreou ceruse deblocarea fondurilor din pachetul de 45 de miliarde de euro. Pachetul fusese aprobat luna trecută ca ultimă soluţie în caz de absolută necesitate. Ultimele date ale Uniunii Europene publicate joi arată că deficitul bugetar al Greciei a fost anul trecut mai mare decât se credea, depăşind de patru ori limita maximă admisă pentru ţările din zona euro.

Fostul lider kirghiz răsturnat de la putere pe 7 aprilie spune că nu planifică să revină în ţară ca preşedinte. Refugiat la Minsk, Kurmanbek Bakiev a mai acuzat noul guvern kirghiz că nu şi-ar ţine promisiunea de a-i proteja membrii familiei.

Bakiev a spus că, în ciuda neîndeplinirii acestei condiţii pe care a pus-o pentru a-şi da demisia, nu are de gând să se întoarcă în Kyrgyzstan ca preşedinte.

Guvernul interimar de la Bişkek susține că fostul preşedinte trebuie să revină pentru a fi judecat în legătură cu violenţele de pe 7 aprilie soldate cu peste 80 de morţi.

Miniştrii de externe din NATO au convenit asupra condiţiilor pentru a începe transferul operaţiunilor de securitate în Afganistan către forţele afgane, în ciuda problemelor de securitate şi deficitului de personal pentru instruirea militarilor afgani. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a spus în urma reuniunii de la Talin că transferul responsabilităţii poate începe anul acesta. Însă Alianţa nu se grăbeşte să se retragă din Afganistan, iar întregul proces va depinde de condiţiile de pe teren, nu de un calendar anume.

Statele Unite planifică să înceapă retragerea trupelor în vara lui 2011.

Două regiuni din vestul Ucrainei s-au pronunţat pentru procedura de demitere a preşedintelui Victor Ianucovici din cauza înţelegerii controversate cu Rusia să prelungească staţionarea flotei ruse în Crimea până în 2042. Parlamentele locale din regiunile Lviv şi Ternopil a adoptat două rezoluţii, cerînd demiterea preşedintelui ucrainean. Opoziţia pro-occidentală spune că va organiza sâmbătă proteste în faţa parlamentului de la Kiev.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova şi speaker al Parlamentului, Mihai Ghimpu este aşteptat astazi la Procuratura Generală, in calitate de martor în dosarul 7-9 aprilie 2009.

Biroul permanent al Parlamentului a decis că în sesiunea de astazi să nu fie examinat şi raportul comisiei parlamentare vizând elucidarea evenimentelor din 7-8 aprilie. Preşedintele comisiei, Vitalie Nagacevschi a spus că îşi va prezenta raportul saptamina viitoare pentru că deputatii Partidului comuniştilor au spus că nu au reuşit să studieze conţinutul raportului.

Serviciul de presa al Parlamentului a anunţat că dupa şedinţa de astazi, speakerul Mihai Ghimpu va susţine o conferinţă de presă privind decizia Aliantei despre participarea Moldovei la parada de 9 mai de la Moscova.

Ambasada Statelor Unite la Chişinău a dat publicităţii un comunicat de presă în care îşi exprimă „profunda îngrijorare” în legătură cu arestarea jurnalistului Ernest Vardanean de către autorităţile din Transnistria şi detenţia preventivă la care a fost supus. Ambasada americana cere „autorităţilor din regiunea trasnistreană să respecte standardele internaţionale ale drepturilor omului şi drepturile legale ale domnului Vardanean”. Se cere, de asemenea, respectarea procedurilor corespunzătoare.
Comunicatul mai spune că, împreună cu Uniunea Europeană, Statele Unite sunt îngrijorate de problema mai largă a intimidărilor la care sunt supuşi reprezentaţii societăţii civile în stânga Nistrului.

Reprezentantul special al Uniunii Europene la Chişinău, Kalman Mizsei a spus din nou ieri că arestarea lui Vardanean, acuzat de spionaj şi înaltă trădare, încalcă drepturile omului şi poate afecta eforturile privind întărirea încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Vicepremierul moldovean responsabil cu problema transnistreană, Victor Osipov crede că arestarea jurnalistului a fost o greşeală a autorităţilor de la Tiraspol, care le-ar fi adus un imens prejudiciu de imagine.

Potrivit raportului Fondului Monetar International dat publicitatii recent, economia Republicii Moldova va avea o creştere anuala în 2010 de 2,5 procente, faţa de 4 procente cât este prognoza medie pentru toate ţările CSI. Inflaţia pentru acest an este prognozată la 7,7 %. După estimările experţilor FMI, situatia economiei moldoveneşti are şanse să se îmbunătăţeasca anul viitor, în 2011.

Armenia a suspendat procesul de ratificare a acordului vizând normalizarea relaţiilor cu Turcia, a anunţat preşedintele Serj Sarkisian. Acordul a fost semnat în octombrie şi prevedea reluarea relaţiilor diplomatice şi deschiderea graniţei comune – după decenii de tensiune între cele două ţări. Numai că ratificarea a fost tergiversată de parlamentele ambelor părţi. Un motiv este insistenţa Armeniei ca Turcia să recunoască drept genocid, uciderea armenilor din Imperiul Otoman, la începutul secolului trecut. Un alt motiv este sprijinul pe care Turcia îl acordă Azebaidjanului în conflictul cu Armenia privind regiunea separatistă Nagorno Karabach.

La reuniunea ministrilor de externe din ţările NATO de la Tallin s-a decis ca Bosnia să primească asa numitul plan de acţiuni pentru aderare, MAP, un important pas inainte pe calea aderarii acestei ţări la NATO. Secretarul de stat american Hillary Clinton a declarat, pe de altă parte, ca orice reducere a forţelor americane va trebui sa fie rezultatul unei negocieri cu Rusia şi că viitorul arsenalelor nucleare americane va trebui hotărît de intreaga Alianta nord atlantica si nu doar de Statele Unite. Mai mult, doamna Clinton a spus că atîta timp cit vor continua sa existe arme nucleare, NATO ramine o alianta nucleara. Reuniunea NATO de la Tallin continuă şi astazi.

Oficialităţi militare americane au anunţat că cea mai mare flotila a Statelor Unite din Europa ar putea să aibă mult de suferit daca continuă erupţiile vulcanilor din Islanda, informeaza agentia Associated Press. Armata americana a făcut teste miercuri şi joi cu avioanele de razboi F 15 şi a anunţat că nu a adunat suficiente date care sa permita reluarea operaţiunilor normale, chiar daca au fost reluate ieri majoritatea zborurilor civile in Europa. In mod normal, aviatia militara americana intreprinde zilnic 50-60 de zboruri pe zi in nordul continentului. Potrivit sursei citate avioanele de război sunt mult mai vulnerabile la cenuşa vulcanică, pentru ca motoarele lor funcţionează la temperaturi mai inalte şi sub presiuni mai mari, iar temperaturile ridicate de la motoare pot transforma cenuşa în sticlă şi pot provoca scaderea vitezei avioanelor.

Ieri seara, aeroportul din Rejkiavik a anunţat ca va ramine închis astazi.

Guvernul interimar de la Bişkek a anunţat că este probabil să amine luarea unei decizii în legătură cu soarta bazei americane de la Manas. Baza este considerata una extrem de importanta pentru aprovizionarea operaţiunilor NATO din Afganistan. Potrivit unui membru al guvernului provizoriu, cel mai probabil o decizie in acest subiect va fi luata abia dupa alegerile anticipate programate pentru luna octombrie. Secretarul de stat american Hillary Clinton a spus ca Washingtonul a primit asigurari ca baza va continua sa functioneze.

Rusia nu sprijină pretenţia preşedintelui kirghiz Bakiev de a fi recunoscut drept liderul de drept al ţării. Bakiev a fost răsturnat de la putere pe 7 aprilie, în urma unor ciocniri violente între protestatari si poliţie şi se află acum în Belarus. Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a precizat că Bakiev nu-şi poate retrage demisia scrisă printr-o simplă declaraţie.
Noua conducere de la Bișkek a anunţat că va organiza noi alegeri generale pe 10 octombrie, după un referendum care va restrâge prerogativele preşedintelui. Simultan ar putea fi organizate şi alegeri prezidenţiale.

Vice presedintele american Joe Biden a declarat ca guvernul chinez va accepta ca Natiunile Unite sa impuna noi sanctiuni Iranului, bănuit că ar dezvolta un program nuclear militar pe lânga cel civil. Într-un interviu televizat, Biden a spus că pentru prima data toata lumea este unita împotriva Iranului, care ar fi izolat.

Presedintele american Barack Obama a declarat ca reformele pe care vrea sa le introduca în sistemul financiar vor evita o noua situatie în care plătitorul de taxe să fie chemat sa salveze bancile sau alte instituti. În acest moment, a declarat Obama, economia americana se reface rapid dar ar putea trece printr-o noua criza daca nu sunt impuse reguli stricte lumii financiare.

Directorul Fondului Monetar International, Dominique Strauss Kahn a declarat ieri că situaţia economică şi financiara a Greciei este mai gravă decît se estimase iniţial şi că nu exista soluţii simple pentru scoaterea Greciei din criză. O delegatie a FMI si a Uniunii Europene se afla la Atena şi negociază un posibil împrumut stand by. Premierul Greciei se va afla la acest sfîrşit de săptămînă la Washington pentru noi convorbiri cu directorul FMI.

Ieri seara a avut loc a doua dezbatere fata in fata a celor trei lideri ai celor 3 partide importante din Marea Britanie, inainte de alegerile parlamentare de peste doua saptamini - premieul laburist, Gordon Brown, liderul partidului conservator, David Cameron si liderul liberal-democratilor, Nick Clegg. Temele discutate au fost de politica externă: participarea britanicilor la razboiul din Afganistan, relatia Marii Britanii cu Uniunea Europeana şi Statele Unite, rolul Marii Britanii pe scena politica internatională. Au fost abordate si teme de politica interna precum neincrederea oamenilor in politicieni, drepturile homosexualilor, relatia cu minorităţile etnice, securitatea plătitorului de taxe.

Rusia a reacţionat ieri respingind acuzaţiile aduse de preşedintele Georgiei Mikail Saakashvili intr-un interviu cu agenţia Associated Press, în care liderul de la Tbilisi făcea o legatură între o captură de uraniu traficat in Marea Neagră şi rolul Rusiei, ca factor favorizant al traficului in regiune.