Aflat într-o vizită de două zile la Bucureşti, preşedintele interimar Mihai Ghimpu s-a întâlnit la Cotroceni cu omologul său român Traian Băsescu,ocazie cu care a fost semnată o declaraţie comună privind instituirea unui parteneriat strategic vizînd integrarea Republicii Moldova în Uniunea europeană.
Preşedintele Traian Băsescu a remarcat: ”Cu exact 10 ani în urmă, la Chisinau era parafat tratatul de parteneriat „privilegiat” între România şi Republica Moldova, care a rămas fără consecinţe. Informaţii despre acel tratat puteţi găsi în rubrica de arhiva istorică, de pe pagina de internet a Europei libere”.

Vorbind în plenul parlamentului român, Mihai Ghimpu a îndemnat Uniunea Europeană să considere aderarea Republicii Moldova drept „un caz special...în condiţiile geostrategice nou create în regiune”. Ghimpu a pledat şi pentru o implicare mai activă a Uniunii europene în rezolvarea conflictului transnistrian.

În pregătirea aderării României la spaţiul Schengen, încă de anul viitoar, Ghimpu a cerut să fie simplificată procedura de acordare a vizelor, mai ales să se renunţe la obligativitatea unei invitaţii notariale şi a dovezii de a poseda 500 de euro.

România şi Republica Moldova au semnat acordul prin care Chisinăul primeşte un ajutor nerambursabil de 100 de milioane de euro, pentru dezvoltarea infrastructurii.

Regele Mihai al României a anunţat că va participa la parada militară de pe 9 mai de la Moscova.

Cazul jurnalistului reţinut la Tiraspol, Ernest Vardanean a fost discutat în Comisia pentru drepturile omului din cadrul Parlamentului European.
Un reprezentat al Comisiei Europene a prezentat eforturile pe care le face comisia pentru a obţine eliberarea lui Vardanean, eforturi considerate neconvingătoare de unii europarlamentari, care, precum europalamentarul român Traian Ungureanu, au cerut măsuri mai concrete.

Curtea Constituţională de la Chişinău a declarat ilegală demiterea lui Ion Muruianu, fostul preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie. Curtea a argumentat că nu a fost repectată procedura, respectiv nu a fost luată în seamă poziţia Consiliului Superior al Magistraturii. Curtea afirmă că s-a încălcat şi principiul separării puterilor în stat.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului şi-a confirmat verdictul de acum doi ani şi anume că persoanele cu funcții publice din Republica Moldova pot avea dublă cetățenie. Dosarul în cauză este al prim-vicepreşedintelui PLDM Alexandru Tănase, care a protestat împotriva legii adoptate de parlament în 2007, prin care se interzicea persoanelor alese să deţină două cetăţenii.

Potrivit portalului de ştiri Jurnal.md, verdictul de astăzi vine la recursul înaintat de guvernul comunist anul trecut.

În parlamentul ucrainean, deputaţii s-au luat la bătaie în timpul votului privind acordul cu Rusia prin care se prelungeşte cu 25 de ani contracul de închiriere a portului Sevastopol din Crimeea, baza flotei ruseşti în Marea Neagră. În pofida tumultului, acordul a fost aprobat.

În schimbul acordului de închiriere, Rusia s-a angajat să reducă prețul gazelor naturale pentru Ucraina cu 30 la sută.

O oră mai tîrziu, acordul a fost aprobat şi de Duma de stat de la Moscova.

Fostul preşedinte al Kirghistanului, Kurmanbek Bakiev a fost oficial acuzat de organizarea unei crime în masă, pe 7 aprilie, cînd intervenţia fortelor de ordine impotriva protestatarilor s-a soldat cu cel puţin 85 de morţi. Bakiev este acuzat şi de abuz de putere.

În cîteva zile, noua conducere de la Bişkek va trimite o cerere de extrădare în Belarus, unde s-a refugiat fostul preşedinte. Se pare că între cele două state există un acord reciproc de extrădare.

Parlamentul de la Moscova dezabte o propunere care ar extinde prerogativele serviciilor speciale de informaţii, FSB. FSB ar avea dreptul să convoace persoane pentru discuţii informale, să emită avertismente scrise legate de participarea la diverse manifestaţii, respectiv să amendeze persoanele care ignoră astfel de avertismente.

Guvernul susţine că aceste măsuri sunt gîndite să combata extremismul. Partidul liberal de opoziţie crede că măsurile sunt inspirate de ultimele demonstraţii de protest din mai multe oraşe ale Federaţiei Ruse.

Rusia şi Norvegia au ajus la o înţelegere după ce ani de zile şi-au disputat linia de demarcaţie în Marea Barent. Preşedintele rus Medvedev s-a afla la Oslo iar premierul norvegian Stoltenberg a precizat că cele două ţări îşi vor împărţi zona aproape în jumătate. Se bănuieşte că fundul Mării Barent este bogat în carburanţi.

Este obligatoriu ca fostul lider al forţelor sârbilor bosniaci, Ratko Mladic să fie arestat, a declarat judecătorul şef al Tribunalului ONU pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie la o ceremonie în memoria victimelor masacrului de la Srebrenica din 1995.

Se bănuieşte că Mladic se ascunde în Serbia. Pe de altă parte, vice-premierul bosniac, reprezentând minoritatea sârbă, a declarat că aceasta nu accepta calificarea de genocid a masacrului de la Srebrenica. Este singura crimă comisă în cursul războiului din Bosnia, calificată astfel.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu este aşteptat la Bucureşti, înr-o vizită de două zile. El a declarat postului Vocea Basarabiei că semnarea unui tratat de bază cu România nu este posibilă în timpul vizitei, pentru că unii parteneri din Alianţa pentru Integrarea Europeană de la Chişinău insistă ca tratatul să prevadă că este redactat în „limba moldovenească”.
Vor fi semnate o serie de acorduri bilaterale, între care un protocol de cooperare în domeniul educaţiei care va permite din nou universităților româneşti să deschidă filiale în Moldova. Acordul a fost suspendat timp de 8 ani, sub guvernarea comunistă.

Premierul Vlad Filat a spus că participarea militarilor moldoveni la parada de 9 mai în Piaţa Roşie de la Moscova este „în folosul ţării”. „Neparticiparea ar fi reprezentat un gest de neprietenie faţă de Federaţia Rusă”. Premierul a declarat însă Europei Libere că nu va încerca să-l convingă pe preşedintele interimar Mihai Ghimpu să revină asupra deciziei de a nu fi prezent la Moscova, pe 9 mai.

Prim vice-preşedintele Parlamentului, Serafim Urechean a declarat pe de altă parte că va insista ca Ghimpu să meargă la Moscova pentru că „reprezintă întreaga Moldovă şi nu poate actiona după propriile ambiţii”.
Pentru al treilea lider al Alianţei pentru integrare europeană, democratul Marian Lupu, prezenţa conducerii Republicii Moldova la Moscova, de 9 mai, ar fi „o expresie de normalitate”, după cum a declarat Europei Libere.

Cazul ziaristului Ernest Vardanean, aflat din 7 aprilie în arestul preventiv al poliţiei din Tiraspol, va fi discutat astăzi în Comisia pentru drepturile omului din Parlamentul Europei. Vor începe şi discuţiile asupra unui text care să fie citit în plenul Parlamentului, în legătură cu cazul Vardanean.
Un grup de trei europarlamentari români, Cristian Preda, Monica Macovei şi Traian Ungureanu, a iniţiat şi o petiţie pe internet cerând eliberarea necondiţionată a jurnalistului de la Tiraspol, acuzat de spionaj şi înaltă trădare.

Consiliul superior al magistraturii a respins plângerile înaintate de două organizaţii neguvernamentale împotriva a 9 judecători, acuzaţi că ar fi comis o serie de abuzuri, audiiindu-i în arest preventiv, pe cei reţinuţi după manifestaţiile violente din 7-8 aprilie 2009. CSM a precizat că aceste cazuri nu ar fi documentate şi faptele sunt oricum prescrise. Dosarele împotriva celor 9 judecători au fost întocmite de Promo-Lex si Institutul pentru drepturile omului.

Parlamentele din Ucraina şi Rusia trebuie să aprobe astăzi acordul prin care se prelungeşte cu 25 de ani contractul de inchiriere a portului militar din Sevastopol, baza flotei ruse în Marea Neagră. În schimb, Rusia a promis că va reduce cu 30 la sută preţul pentru gazul livrat Ucrainei.
În ultimele zile, simpatizanţii opoziţiei ucrainiene au organizat proteste împotriva prelungirii prezentei flotei ruse in Crimeea. Contractul iniţial de închiriere a portului expiră în 2017.

Republicanii din Senatul american au blocat începerea dezbaterilor pe marginea schimbărilor structurale în domeniul financiar, propuse de administraţia Obama. Noile reguli de funcţionare a sistemului financiar sunt considerate cea mai radicală schimbare din ultimii 60 de ani. Democraţii i-au acuzat pe republicani că nu fac altceva decât să apere interesele firmelor de pe Wall Street.

Liderii religioşi din Armenia şi Azerbaijan s-au pronunţat pentru o soluţie politică a disputei din Nagorno-Karabakh în timpul unei întâlniri istorice astăzi la Baku. Este pentru prima dată când liderul bisericii apostolice ortodoxe armene, Catholicos Garegin II a vizitat Azerbaijan-ul. Împreună cu alţi aproximativ 200 de lideri religioşi, el a participat la un summit internaţional la invitaţia liderului musulmanilor şiiţi din Azerbaijan, şeicul Allahshukur Pashazade.

Preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy şi preşedintele comisiei europene Jose Manuel Barroso au declarat că Grecia trebuie ajutată imediat şi hotărît pentru a se pune capăt speculaţiilor ee piata internaţională împotriva Greciei. Grecia a cerut oficial vinerea trecută Uniunii Europene şi Fondului Monetar International să-i dea acces la un fond de ajutor financiar în valoare de peste 40 de miliarde de euro. Prima tranşă ar putea fi eliberată la începului lunii mai .
Cancelara Germaniei Angela Merkel, pe de altă parte, rămâne sceptică, insistând ca guvernul de la Atena să continue o politică de austeritate financiară drastică.

Preşedintele Rusiei, Dimitri Medvedev a criticat în termeni deosebit de duri Iranul pentru programul său nuclear şi modul în care reacţionează la temerile Naţiunilor Unite că ar avea un program nuclear militar pe lângă cel civil. Într-un interviu cu un post danez de televiziune, Medvedev a declarat din nou că Rusia ar putea vota în favoarea impunerii de noi sancţiuni împotriva Iranului, măsură sprijinită de Statele Unite şi aliaţii occidentali.

Premierul italian Silvio Berlusconi l-a primit pe premierul rus Vladimir Putin la o vilă din apropierea Milanului unde cei doi au discutat despre întărirea relaţiilor ruso-italiene în sectorul energetic. Agenţia AP relatează că cei doi lideri au discutat despre proiecte de cercetare în domeniul energiei nucleare şi întărirea cooperării între companiile energetice Gazprom şi Eni. Companiile rusă şi italiană colaborează în cadrul proiectului conductei de gaze South Stream. Putin a sosit în Italia din Austria, iar în această seară este aşteptat în Ucraina.

Liderii religioşi din Armenia şi Azerbaijan s-au pronunţat pentru o soluţie politică a disputei din Nagorno-Karabakh în timpul unei întâlniri istorice astăzi la Baku. Este pentru prima dată când liderul bisericii apostolice ortodoxe armene, Catholicos Garegin II a vizitat Azerbaijan-ul. Împreună cu alţi circa 200 de prelați, el a participat la un summit internaţional la invitaţia liderului musulmanilor şiiţi din Azerbaijan, şeicul Allahshukur Pashazade.

Parlamentul a restabilit astăzi într-o şedinţă solemnă declaraţia de independenţă arsă în timpul tulburărilor din aprilie anul trecut. Declaraţia care proclama pe 27 august 1991 independenţa Republicii Moldova faţă de Uniunea Sovietică a fost semnată din nou de 278 de deputaţi ai parlamentului ales în 1990. În cazul deputaţilor absenţi sau decedaţi au fost folosite semnăturile lor scanate din declaraţia publicată în 1991 în ziarul Sfatul Ţării. Între altele, declaraţia de independenţă denunţă pactul Ribbentrop-Molotov şi numeşte limba română ca limba de stat a Republicii Moldova.

Premierul Vlad Filat a spus că participarea militarilor moldoveni la parada de 9 mai pe Piaţa Roşie de la Moscova este „în folosul ţării”: „Neparticiparea ar fi reprezentat un gest de neprietenie faţă de Federaţia Rusă”. Filat a declarat însă că nu are de gând să-l convingă să participe la evenimentele de la Moscova pe preşedintele interimar. Mihai Ghimpu a cedat joi presiunilor celorlalţi lideri din alianţa de guvernare şi a decis să aprobe participarea militarilor moldoveni la parada de la Moscova.

Într-un interviu la postul de radio Vocea Basarabiei, Ghimpu a spus că, în schimb, nu va merge personal la festivităţi: „Cum să particip alături de această armată care ne-a adus comunismul, a deportat în Siberia, a naţionalizat, colectivizat, a organizat foamete şi astăzi se află în cetatea lui Ştefan cel Mare”?

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu începe marţi o vizită de două zile în România unde se va întâlni cu preşedintele roman Traian Băsescu, cu primul ministru, preşedinţii Senatului şi Camerei Deputaţilor de la Bucureşti, cu patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel. Mai mulţi miniştri care îl vor însoţi planifică semnarea câtorva acorduri interguvernamentale cu România.

Mihai Ghimpu a anunţat că va semna împreună cu Traian Băsescu o declaraţie despre relaţiile bilaterale. El a declarat postului Vocea Basarabiei că semnarea unui tratat de bază cu România nu este posibilă în timpul vizitei, pentru că unii parteneri din Alianţa pentru Integrarea Europeană de la Chişinău insistă ca tratatul să prevadă că este redactat în “limba moldovenească”.

Câţiva apărători ai minorităţilor sexuale reprezentînd organizaţiile neguvernamentale GenderDoc-M şi Hyde-Park au manifestat în faţa primăriei Chişinăului, cerîndu-i primarului Dorin Chirtoacă să asigure securitatea paradei gay-lor planificată pentru 2 mai. Primarul Chirtoacă a spus că va lua decizia în ultimul moment, dar, ca simplu cetăţean, se opune paradei: „Ca urmare a acumulării informaţiilor din partea poliţiei şi Serviciului de Informaţie şi Securitate despre posibile violenţe şi ciocniri, vom veni cu un punct de vedere final”.

Parada de anul trecut a fost anulată după un incident din 2008, când participanţii la parada gay-ilor au fost agresaţi. Apărătorii minorităţilor sexuale acuză autorităţile că nu le garantează libertatea la întrunire.