Formatul de negocieri 5 plus 2 este încă viabil, dar tratativele nu pot fi reluate imediat, a declarat şeful diplomaţiei transnistrene Vladimir Iastrbceak vineri, în cadrul unei întâlniri cu presa. Potrivit agenţiei Interfax, Iastrbceak a respins ideea ca negocierile în formatul 5 plus 2 să fie reluate înainte ca grupurile de experţi să fi rezolvat o serie de probleme care nu ţin de competenţa formatului extins al tratativelor.

Rusia a cerut R. Belarus şi Kazahstanului, parteneri în Uniunea vamală, să ia măsurile necesare pentru a interzice ca vinuri şi apele minerale din Republica Moldova şi Georgia să intre pe teritoriul Rusiei.
Potrivit agenţiei Interfax, sanitarul şef al Rusiei, Genadi Onişenko a precizat că Rusia nu vrea să dicteze partenerilor ce produse să importe sau nu, dar că are dreptul, în baza uniunii vamale, să le ceară să apere piaţa rusă de aceste produse.

Ministrul sănătatii, Vladimir Hotineanu a dat asigurări că nu vor fi epidemii în urma inundatiilor. „… se iau masuri pentru a preveni posibilele epidemii”, a declarat ministrul, citat de agenţia Info-Prim Neo.

Pe de altă parte, guvernul a emis vineri o avertizare pentru canicula care ar putea afecta Republica Moldova zilele următoare. Pe lista de recomandări se află şi aceea ca agenţii economici să-şi ajusteze activitatea la condiţiile meteo, evitând desfăşurarea de munci în aer liber, de pildă construcţii sau agricultură, între orele 11 şi 17. Întreprinderile sunt încurajate să reducă la nevoie intensitatea muncilor fizice, să asigure ventilarea locurilor de muncă, să ofere apă potabilă angajaţilor şi eventual acces la duşuri. Cetăţenilor guvernul le recomandă să evite expunerea la soare între orele 11 şi 17, să consume zilnic cel puţin un 1,5 sau 2 litri de apă, să evite băuturile alcoolice şi apa prea rece.

Emisarii comitetului anti-tortură din Consiliul Europei au suspendat săptămâna trecută inspectarea închisorilor din Transnistria după ce autorităţile nu le-au permis să stea de vorbă cu deţinuţii, relatează agenţia AFP.
Într-o declaraţie publicată astăzi, Consiliul Europei spune că delegaţia cu cinci membri a întrerupt inspecţia la 22 iulie, când i s-a restrâns accesul la o închisoare din Tiraspol. În document se mai spune că în trecut astfel de inspecţii s-au desfăşurat fără probleme, dar nu se menţionează motivul care i-a făcut pe transnistreni să-şi schimbe atitudinea.

Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama a cerut Iranului să-i elibereze imediat pe cei trei turişti americani, reţinuţi cu un an în urmă. Obama a precizat că cei trei sunt inocenţi, că nu a lucrat nici o dată pentru guvernul american. Obama a mai declarat că acest caz nu are nimic de a face cu disputa care opune Statele Unite Iranului privind programul nuclear al Teheranului.

La Duisburg, în Germania, are loc o slujbă în memoria celor 21 de tineri, care au murit sâmbăta trecută, călcaţi în picioare, la „Love Parade”, cel mai mare festival de muzică tehno din Europa. Sunt prezenţi cancelara Angela Merkel şi preşedintele ţării Christian Wulff. Nici astăzi nu se ştie cine poartă responsabilitatea pentru drama de săptămâna trecută, nici poliţia, nici autorităţile locale sau organizatorii nu recunosc că ar fi greşit.

Preşedintele Hugo Chavez a anunţat că a trimis trupe şi avioane militare la graniţa cu Columbia, susţinând că ţara vecină ar avea intenţia să atace Venezuela. Chavez a rupt relaţiile diplomatice cu Columbia pe 22 iulie, după ce preşedintele columbian a prezentat fotografii şi filme care ar documenta existenţa în Venezuela a unor baze ale rebelilor columbieni.

Preşedinta Kirghistanului, Roza Otunbayeva, a spus că situaţia din ţară ar putea deveni „haotică” şi a sugerat intervenţia unor forţe de securitate internaţionale pentru restabilirea ordinii. Vorbind în oraşul Osh, din sudul ţării, Otunbayeva a spus că Kirghistanul trebuie să iasă din criză pentru a evita luptele între compatrioţi, precum în Cecenia. „Ne aflăm la un pas de războiul de partizani”, a spus preşedinta kirghiză.
Luna trecută, oraşul Osh a fost, împreună cu oraşul Jalal Abad, scena unor violenţe interetnice soldate cu moartea a 300 de persoane.

Şefa comisiei care-l sfătuieşte pe preşedintele Rusiei în problema drepturilor omului şi-a dat demisia. Ella Pamfilova nu şi-a explicat motivele. Dar preşedinta unei organizaţii independente pentru drepturile omului, Liudmila Alexeieva, a declarat Europei Libere că Pamfilova ar fi fost nevoită să demisioneze din cauza presiunilor continue asupra comisiei pe care o conducea. Demisia Pamfilovei vine la o zi după ce preşedintele Dmitri Medvedev a semnat o lege care măreşte puterile serviciului de informaţii, FSB.

AFP relatează că emisarii comitetului anti-tortură din Consiliul Europei au suspendat săptămâna trecută inspectarea închisorilor din Transnistria după ce autorităţile nu le-au permis să stea de vorbă cu deţinuţii. Într-o declaraţie publicată astăzi, Consiliul Europei spune că delegaţia cu cinci membri a întrerupt inspecţia la 22 iulie, când i s-a restrâns accesul la o închisoare din Tiraspol.

În document se mai spune că în trecut astfel de inspecţii s-au desfăşurat fără probleme, dar nu se menţionează motivul care i-a făcut pe transnistreni să-şi schimbe atitudinea.

Incendiile din Rusia au ucis cel puţin 25 de oameni, făcînd necesară evacuarea a mii de localnici din zone totalizînd aproape 900 de kilometri pătraţi. Preşedintele Dmitrii Medvedev a ordonat ministerului apărării să trimită soldaţi în ajutorul echipelor de salvare care luptă cu incendiile.

Premierul Vladimir Putin a vizitat astăzi regiunea Nijnii Novgorod, una din cele mai grav afectate, şi a avut o reuniune de urgenţă cu autorităţile locale din satul Verhnaia Vereia, care a fost distrus complet de flăcări. Premierul Rusiei a promis că guvernul va ajuta financiar satul şi va alege o companie care să-l reconstruiască „la preţuri acceptabile” până la sosirea iernii.

Preşedinta Kirghistanului, Roza Otunbayeva a spus că situaţia din ţară ar putea deveni „haotică” şi a sugerat intervenţia unor forţe de securitate internaţionale pentru restabilirea ordinii. Vorbind în oraşul Osh, din sudul ţării, Otunbayeva a spus că Kirghistanul trebuie să iasă din criză pentru a evita luptele între compatrioţi, precum în Cecenia. „Ne aflăm la un pas de războiul de partizani”, a spus preşedinta kirghiză.

Oraşul Osh a fost luna trecută, împreună cu oraşul Jalal Abad, scena unor violenţe interetnice soldate cu moartea a 300 de persoane.

Şefa comisiei care-l sfătuieşte pe preşedintele Rusiei în problema drepturilor omului şi-a dat demisia. Ella Pamfilova nu şi-a explicat motivele. Dar preşedinta unei organizaţii independente pentru drepturile omului, Liudmila Alexeieva, a declarat EL că Pamfilova ar fi fost nevoită să demisioneze din cauza presiunilor continue asupra comisiei pe care o conducea.

Demisia Pamfilovei vine la o zi după ce preşedintele Dmitri Medvedev a semnat o lege care măreşte puterile serviciului de informaţii, FSB.

Ministerul de externe al Rusiei a negat că trupele ruseşti s-ar afla în Transnistria fără consimţămîntul Republicii Moldova. Răspunzînd unor afirmaţii dintr-un raport al Departamentului de Stat american, ministerul rus de externe spune într-o declaraţie de presă că pacificatorii ruşi sunt în Transnistria în baza acordului care a pus capăt ostilităţilor, semnat la 21 iulie 1992 şi de reprezentanţii Moldovei.

În privinţa trupelor sale din regiunile separatiste georgiene, ministerul rus de externe a spus că Osetia de Sud şi Abhazia sunt recunoscute de Rusia ca state independente, şi în consecinţă Moscova poate desfăşura acolo trupe fără consultarea guvernului georgian, ci doar cu încuviinţarea autorităţilor locale.

Incendiile din Rusia au ucis cel puţin 20 oameni, făcînd necesară evacuarea a mii de localnici din zone totalizînd aproape 900 de kilometri pătraţi. Preşedintele Dmitrii Medvedev a ordonat ministerului apărării să trimită soldaţi în ajutorul echipelor de salvare care luptă cu incendiile.

Premierul Vladimir Putin a vizitat astăzi regiunea Nijnii Novgorod, una din cele mai grav afectate, şi a avut o reuniune de urgenţă cu autorităţile locale din satul Verhnaia Vereia, care a fost distrus complet de flăcări. Premierul Rusiei a promis că guvernul va ajuta financiar satul şi va alege o companie care să-l reconstruiască „la preţuri acceptabile” până la sosirea iernii.

La Kabul, zeci de oameni au protestat în faţa ambasadei Statelor Unite după ce un vehicul NATO a lovit o maşină, provocînd moartea mai multor persoane. Televiziunile au transmis imaginea unui transportor blindat al forţei internaţionale incendiat de participanţii la protest. Comandamentul trupelor străine a anunţat că a întărit paza bazelor militare afgane şi americane din centrul oraşului.

Autorităţile iraniene spun că sunt gata să discute „peste câteva zile” cu Statele Unite, Rusia şi Franţa despre un plan de rezolvare a disputei privind programul nuclear al Teheranului. Şeful agenţiei atomice a Iranului, Ali-Akbar Salehi, a declarat prefera ca discuţiile să aibă loc în Turcia.

Turcia şi Brazilia au lansat în luna mai un plan în baza căruia Iranul ar urma să-şi trimită uraniul spre procesare în Franţa şi Rusia, înlăturînd astfel bănuielile că ar vrea să-l folosească pentru construirea armei atomice. Planul turco-brazilian a fost primit cu rezerve de puterile nucleare, care cred că el lasă Teheranului posibilităţi de a induce în eroare şi mai departe comunitatea internaţională.

Guvernul Cehiei a anunţat că ar putea găzdui un aşa-numit „centru de avertizare” în cadrul unui nou scut american antirachetă, conceput de administraţia Obama.

Fostul preşedinte George Bush propusese un sistem mai ambiţios, în cadrul căruia Cehiei i-ar fi revenit sarcina de-a găzdui un radar, iar Poloniei - o bază de rachete. Proiectul a fost nepopular în Cehia.

Potrivit autorităţilor de la Praga, în noua variantă cehii vor avea o contribuţie mult mai modestă la scutul antirachetă.

Altă ţară din NATO, România a anunţat în primele luni ale anului curent că în urma înţelegerii cu Statele Unite va găzdui, în cadrul aceluiaşi scut revizuit, rachete americane.

Spania a anunţat că şomajul a atins cea mai înaltă cotă din ultimii 13 ani, de 20,09%, afectînd peste 4,6 milioane de persoane, cu jumătate de milion mai mult decât anul trecut. Spania deţine de mulţi ani recordul şomajului în cele 27 de ţări ale UE, iar criza economică a dus la agravarea situaţiei.

După ce parlamentul a aprobat în luna mai măsuri drastice de austeritate, guvernul de la Madrid a spus astăzi că prevede un buget auster şi pentru anul 2011.

Economia spaniolă, a cincea ca mărime din Europa, s-a adâncit în recesiune după prăbuşirea pieţei imobiliare, care fusese principalul motor al creşterii economice în anii dinaintea crizei.

Premierul Italiei Silvio Berlusconi a insistat că guvernul său e stabil, după ce ieri s-a separat de principalul aliat politic, preşedintele parlamentului Gianfranco Fini. Berlusconi s-a întâlnit astăzi cu liderul Ligii Nordului, Umberto Bossi, care îl poate ajuta să-şi menţină o majoritate fragilă în parlament. AP relatează că întrebat de reporteri dacă vor fi alegeri anticipate, premierul Berlusconi le-a arătat degetul mijlociu.

Ambasadorul Republicii Moldova la Moscova prezintă astăzi autorităţilor sanitare ruse lista de măsuri care vor fi luate pentru a asigura calitatea vinurilor moldovenşti. Până acum, Rusia a returnat circa un million de sticle de vinuri moldoveneşti în care s-ar fi depistat substanţe chimice nepermise.

Ghenadi Onişenko, sanitarul-şef al Rusiei, a criticat ieri din nou guvernul moldovean pentru că n-ar face nimic şi s-a arătat destul de şeptic cu privire la şansele ca discuţiile de astăzi să resolve problema. El a lăsat chiar de înţeles că ar putea impune un nou embargou.

În replică, ministrul moldovean al agiculturii, Valeriu Cosarciuc a declarat, într-un interviu cu Europa Liberă, că partea moldoveană a luat toate măsurile necesare pentru a asigura calitatea vinurilor. El s-a plâns că nu a primit până acum nici o listă nouă de cerinţe din partea serviciului sanitar rus.

Localităţile din nordul Republicii Moldova nu au fost inundate de apele Prutului, care ameninţă însă acum unele localităţi din sud, informază agentia Info-Prim, citând Serviciul Protectiei Civile si Situatiilor Exceptionale. Pericolul de inundatii persista în localitatile din raionul Cantemir. Şi tot acolo există pericolul unor alunecări de teren ca urmare a indundaţiilor anterioare.

Guvernul a decis că sinistraţii care şi-au pierdut actele în urma inundaţiilor le vor putea reface gratuit, dacă fac o cerere în decurs de 3 luni.

Ministrul american al apărării, Robert Gates a declarat că publicarea documentelor, în majoritate secrete, despre evoluţia războiului din Afganistan ar putea avea consecinţe grave pentru militarii americani si aliaţii Statelor Unite. Gates a acuzat publicaţia on-line WikiLeaks că a dat pe mâna inamicilor Statelor Unite informaţii despre operaţiunile din Afganistan, tehnici si strategii folosite în război. Pentagonul, a precizat Gates, va investiga „agresiv” ca sa descopere sursa dezvăluirilor şi cei responsabili vor fi judecaţi.

În Rusia, preşedinta Consiliului prezidenţial pentru drepturile omului a demisionat. Se pare că decizia Ellei Pamfilova a fost o surpriză pentru toată lumea. Pamfilova a declarat că nu va spune din ce motive pleacă: „Este decizia mea, nimeni nu m-a obligat şi nu a fost una de moment”.

Demisia vine la o zi după ce preşedintele Medvedev a semnat decretul prin care aprobă controversata lege care dă puteri sporite Serviciului Federal de Securitate.

O caniculă fără precedent în istoria Rusiei, cu temperaturi de peste 38 de grade, a provocat noi incendii în zonele centrale ale Rusiei europene. 5 persoane au murit şi alte sute şi-au pierdut casele, relatează presa rusă. Canicula durează din iunie şi a produs pierderi mari şi în agricultură.