Guvernul a actualizat astăzi Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului Republica Moldova – NATO. Ministrul de Externe Iurie Leancă a spus că planul a fost actualizat “conform necesităţilor şi priorităţilor actuale ale statului”. Potrivit ministrului citat de Moldpres, planul prevede măsuri pentru controlul democratic asupra forţelor armate, precum şi întărirea cooperării cu NATO în domeniul ştiinţific şi protecţiei civile în situaţi excepţionale.

Guvernul a aprobat o decizie pentru a începe negocierile cu Federaţia Rusă asupra unui acord de colaborare pentru protecţia reciprocă a muncitorilor migranţi. Datele oficiale arată că numărul muncitorilor moldoveni în Rusia depăşeşte 100 de mii, făcînd din Rusia principala ţară de destinaţie pentru cetăţenii moldoveni în căutare de muncă în străinătate.

Guvernul moldovean doreşte ca acordul cu Federaţia Rusă să fie încheiat pe un termen de 5 ani, cu o valabilitate care să se prelungească automat pentru perioade consecutive de 3 ani.

România a declarat astăzi un diplomat rus persona non grata ca răspuns la expulzarea de la Moscova a diplomatului român Gabriel Grecu reţinut de Serviciul federal de Securitate al Rusiei sub acuzaţia că încerca să obţină secrete militare.

Într-o declaraţie emisă azi, ministerul român de Externe a acuzat autorităţile ruse de violarea gravă a relaţiilor diplomatice.

În februarie, Rusia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acordul României să găzduiască interceptoare de rachete americane în cadrul scutului menit să prevină potenţiale ameninţări din partea Iranului.

Poliţia rusă spune că o maşină capcană a explodat lângă o cafenea din oraşul Pyatigorsk în regiunea nord caucaziană, rănind cel puţin 20 de oameni. Cu câteva ore mai devreme, cel puţin un poliţist a fost ucis şi doi răniţi într-un aparent atac sinucigaş cu bombă în republica nord-caucaziană Osetia de Nord.
Poliţia spune că atacatorul sinucigaş şi-a detonat încărcătura în timp ce se apropia de un punct de control la graniţa cu Inguşetia, în raionul Prigorodnîi.

Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea Partidului Comuniştilor de a interzice deschiderea secţiilor de vot în străinătate în afara misiunilor diplomatice moldovene. Tot astăzi, ministrul de externe, Iurie Leancă a spus că 45 de secţii noi pregătite pentru referendumul constituţional pe lângă cele 33 din ambasade au scopul să uşureze participarea moldovenilor din străinătate la vot: „Venim în întâmpinarea concetăţenilor noştri pentru a-şi exercita dreptul politic fundamental de a vota”.

Leancă a respins temerile comuniştilor despre falsificarea rezultatelor. El a spus că în fiecare secţie din străinătate vor fi trimise doar câte 1600 de buletine de vot, adică sub 125 de mii de buletine în total, sau dublu faţă de alegerile de vara trecută.

Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă a dezminţit declaraţiile liderului PD Marian Lupu, care a spus că până la 65 la sută din bugetul Moldovei ar fi format din credite şi donaţii din străinătate. La cererea premierului Vlad Filat, ministrul Negruţă a spus astăzi la şedinţa guvernului că aceste venituri au o pondere de numai 18 la sută, iar serviciile vamal şi fiscal aduc cele mai mari vărsări la buget.

Ministrul Negruţă a declarat că economia Moldovei dă semne de relansare, care se văd în veniturile bugetare în creştere faţă de 2009. Ministrul a mai spus că guvernul nu are întârzieri la plata angajaţilor din sectorul bugetar, la plata pensiilor şi altor drepturi sociale.

Ministerul român de Externe a acuzat autorităţile ruse de violarea gravă a relaţiilor diplomatice prin reţinerea sub acuzaţia de spionaj a unui diplomat din ambasada Românei la Moscova. Serviciul Federal de Securitate al Rusiei a spus că Gabriel Grecu, prim-secretar politic al ambasadei române, a fost prins când încerca să obţină secrete militare şi i s-au dat luni 48 de ore să plece din Rusia.

În februarie, Rusia şi-a exprimat îngrijorarea faţă de acordul României să găzduiască interceptoare de rachete americane în cadrul scutului menit să prevină potenţiale ameninţări din partea Iranului.

Preşedintele afgan Hamid Karzai a condamnat drept „crimă de neiertat” uciderea cu pietre a unui cuplu de câtre talibani. Autorităţile locale au spus că talibanii au ucis duminică un tânăr de 28 de ani şi o tânără de 23 de ani în provincia Kunduz din nord-estul Afganistanului pe motiv că ar fi avut „o legătură amoroasă”.

O declaraţie difuzată de oficiul lui Karzai spune că uciderea celor doi tineri afgani „de către o grupare înarmată ilegală fără un proces corect este contrară tuturor principiilor umane şi islamice”.

Liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean a spus că premierul Vlad Filat nu este candidatul Alianţei pentru Integrarea Europeană la funcţia de şef al statului, dar că nu va avea nimic împotrivă ca Marian Lupu să fie candidatul comun al alianţei de guvernare.

Urechean a mai sugerat la o conferinţă de presă că ar putea candida şi el, dacă alianţa de guvernare nu va hotărî să participe la alegeri cu un candidat unic.
Liderul celei de-a patra componente a Alianţei pentru Integrarea Europeană a mai propus ca alianţa să participe cu o listă comună la alegerile parlamentare, fapt care nu le va obliga să înainteze fiecare câte un candidat la prezidenţiale.

Curtea Supremă de Justiţie a respins cererea Partidului Comuniştilor de a interzice deschiderea secţiilor de vot în străinătate în afara misiunilor diplomatice moldovene. Instanţa a lăsat în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale de a deschide 45 de secţii de votare suplimentare pe lângă cele 33 din ambasade.

Partidul Comuniştilor acuză autorităţile că ar avea intenţia să folosească secţiile de votare noi pentru a falsifica referendumul constituţional de pe 5 septembrie.

Ministrul de externe Iurie Leancă a respins astăzi acuzaţiile. El a spus că la fiecare secţie din străinătate vor fi trimise câte 1600 de buletine de vot, faţă de 1900 trimise la alegerile trecute de pe 29 iulie 2009.

Comisia Electorală Centrală a spus că fraudele şi votul multiplu în străinătate nu vor fi posibile pentru că fiecărui cetăţean care a votat o dată i se va aplica ştampila votat în actul de identitate.

Un lider al opoziţiei comuniste, deputatul Mark Tkaciuk a declarat că Partidul Comuniştilor se află în căutarea unui candidat la alegerile prezidenţiale care să fie susţinut de toţii membrii şi simpatizanţii partidului. Mark Tkaciuk a declarat postului Publika TV că partidul îşi va consulta alegătorii înainte de anunţarea candidatului, dar nu a explicat cum vor fi organizate consultările şi ce candidaturi sunt avute în vedere de liderii PCRM.

Un alt fruntaş al comuniştilor, Iurie Muntean declarase că PCRM examinează câteva posibile candidaturi, între care fosta şefă a guvernului, Zinaida Greceanîi şi ambasadorul moldovean în Rusia, Andrei Neguţă.

Directorul Uniunii Naţionale a Veteranilor, Gheorghe Slutu a spus că organizaţia sa intenţionează să-i acţioneze în judecată pentru defăimare pe liderul democrat Marian Lupu şi pe liderul mişcării „Ravnopravie" Valeri Klimenco pe motiv că i-au numit criminali pe membrii grupului Ilaşcu.

Slutu a spus citat de portalul Jurnal.md că preşedintele interimar Mihai Ghimpu i-a decorat pe membrii grupului Ilaşcu cu Ordinul Republicii la propunerea Uniunii Naţionale a Veteranilor.

Decretul lui Mihai Ghimpu a fost criticat de ministerul rus de externe şi de politicieni moldoveni. Marian Lupu a fost citat de un post de radio din Rusia cu declaraţia că este împotrivă ca cei care „au comis crime” în Transnistria să fie ridicaţi la rang de eroi. Lupu susţine că a fost citat greşit.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu l-a numit pe analistul şi fostul diplomat Vlad Lupan în funcţia de consilier prezidenţial pentru politica externă. Lupan îl va înlocui pe Mihai Balan numit ambasador în Grecia. Noul consilier prezidenţial şi-a făcut studiile la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative de la Bucureşti. Din 1996, Vlad Lupan a lucrat la ministerul moldovean de externe într-o comise responsabilă cu rezolvarea conflictului transnistrean, iar apoi a fost membru al misiunilor OSCE în Georgia, Albania şi Croaţia.

Procuratura Generală a dat publicităţii imagini video noi surprinse în noaptea de 7 spre 8 aprilie 2009 în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău şi îi îndeamnă pe cei care se recunosc în imagini să depună depoziţii dacă au fost maltrataţi de poliţişti. Agenţiile de ştiri relatează că în imagini pot fi recunoscuţi mai mulţi reprezentanţi ai forţelor de ordine, inclusiv fostul şef al poliţiei municipale, Iacob Gumeniţă şi poliţistul Ion Perju suspectat de uciderea tânărului Valeriu Boboc.

Andrei Pântea, prim-adjunctul procurorului general, a spus că imaginile au fost găsite în ministerului de interne şi că fuseseră înregistrate cu o cameră mobilă. El nu a spus când ar putea fi finalizate dosarele deschise asupra violenţelor din aprilie trecut.

Preşedintele Turciei a întreprins o vizită oficială în Azerbaijan, unde a discutat cu omologul său azer pe tema eforturilor de pace în Caucazul de Sud.
Abdullah Gul şi Ilham Aliyev au semnat luni un acord privind „parteneriatul strategic şi cooperarea mutuală” între Azerbaijan şi Turcia. La o conferinţă de presă comună, preşedintele turc a spus că ţara sa sprijină rezolvarea paşnică a conflictului armeano-azer din Nagorno-Karabakh şi dezvoltarea cooperării transfrontaliere.

Preşedintele Afganistanului a emis un decret prin care dispune desfiinţarea tuturor firmelor de securitate private din ţară în decurs de patru luni. Companiile de securitate private au devenit un subiect de dispute între guvernul afgan şi forţele americane şi ale NATO. Preşedintele Hamid Karzai s-a plâns deseori că aceste firme ar submina forţele de securitate afgane şi ar deturna resursele necesare pentru instruirea armatei şi poliţiei afgane.

Se aşteaptă că decretul va fi criticat de forţele internaţionale care folosesc firmele private pentru protecţia convoaielor cu provizii şi bazelor militare.

Preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad a declarat la o televiziune iraniană luni seara că nu o va trimite în Brazilia pe femeia condamnată la moarte pentru adulter, în ciuda propunerii preşedintelui brazilian Luiz Inacio Lula da Silva de a-i oferi azil. Ahmadinejad a respins oferta de azil în Brazilia, spunînd că Iranul doreşte să exporte în ţara sud-americană „tehnologii, nu o asemenea chestiune”.

Soarta lui Sakineh Mohammadi Ashtiani condamnată la moarte prin lapidare a atras atenţia comunităţii internaţionale.

Poliţia rusă a anunțat că cel puţin un poliţist a fost ucis şi doi răniţi într-un aparent atac sinucigaş cu bombă în republica nord-caucaziană Osetia de Nord.
Poliţia spune că un atacator sinucigaş şi-a detonat încărcătura în timp ce se apropia de un punct de control la graniţa cu Inguşetia, în raionul Prigorodnîi.

Francesco Cossiga, fostul preşedinte şi premier italian, s-a stins din viaţă astăzi, la vârsta de 82 de ani. Presa italiană relatează că Cossiga a decedat după ce fusese internat la spital cu probleme respiratorii.

Cossiga a fost preşedintele Italiei între 1985 şi 1992. El a fost ministru de interne în 1978 când fostul premier Aldo Moro a fost răpit şi asasinat de Brigăzile Roşii, o grupare teroristă de stânga. Cossiga, care respinsese negocierile cu cei care l-au capturat pe Moro, şi-a dat demisia la scurt timp după asasinat. A revenit pe scena politică un an mai târziu, devenind prim-ministru iar apoi preşedinte al Parlamentului în 1985.

Radioteleviziunea publică din Moldova va avea două canale noi: Radio Moldova Tineret şi Moldova TV 2. Anunţul a fost făcut de consiliul de observatori al companiei Teleradio Moldova, care nu a precizat deocamdată câte ore va transmite noua televiziune, nici care va fi specificul ei.

Ministrul finanţelor Veaceslav Negruţă a declarat că deşi criza globală nu s-a terminat, economia Moldovei dă semne de relansare, iar finanţele ţării sunt stabilizate. Potrivit agenţiei Infoprim, Negruţă a declarat că nu există întârzieri la plata angajaţilor din sectorul bugetar, la plata pensiilor şi altor drepturi sociale. Ministrul finanţelor a mai spus că relansarea economică se simte şi în creşterea acumulărilor la buget, care sunt mai mari decât în 2009.

Salvatorii şi-au încheiat activitatea în raioanele din sudul ţării, unde riscul inundaţiilor a dispărut. Potrivit agenției Moldpres, în seara zilei de luni, 23 de unităţi de tehnică grea au părăsit tabăra de câmp din satul Ţiganca, raionul Cantemir, unde efectuaseră săptămâni de-a rândul lucrări de prevenire şi lichidare a inundaţiilor.

Zeci de oameni au fost ucişi astăzi la Bagdad într-un atac sinucigaş cu bombă asupra unui centru de recrutare al armatei irakiene. Un purtător de cuvânt militar a spus că au murit 39 de persoane, iar 57 au fost rănite, dar alţi oficiali irakieni cred că sunt peste 50 de morţi şi peste o sută de răniţi. Agenţiile de presă scriu că dacă numărul victimelor se confirmă, va fi unul din cele mai sângeroase atacuri petrecute în Irak în ultimele săptămâni.

Banca Mondială a anunţat că va împrumuta Pakistanului 900 de milioane de dolari pentru a-l ajuta să înlăture urmările celor mai grave inundaţii din istoria sa. Anunţul instituţiei financiare internţionale cu sediul la Washington vine după ce Naţiunile Unite anunţaseră că n-au reuşit să adune de la donatori decât jumătate din cele 460 de milioane de dolari de care ar fi nevoie pentru ajutoarele de urgenţă.

Autorităţile din Pakistan estimează costul reconstrucţiei regiunilor afectate de inundaţii la 10-15 miliarde de dolari. Cifra a fost comunicată agenţiei Reuter de un emisar pakistanez la Londra, care a adăugat că ea ar putea să crească pe măsurile ce pabugele vor fi evaluate detaliat.

Între timp, Naţiunile Unite au avertizat că 3,5 milioane de copii pakistanezi riscă să se îmbolnăvească de diferite maladii specifice revărsărilor de ape şi lipsei igienei.

Agenţia semioficială de ştiri iraniană Mehr relatează că un avion militar de tip F4 s-a prăbuşit lângă o centrală nucleară din sudul ţării – iar cei doi piloţi sunt răniţi. Un oficial local a spus că incidentul s-a produs la şase kilometri nord de Bushehr, unde se află prima centrală nucleară iraniană, care ar urma să intre în funcţiune sâmbătă, 21 august.

Potrivit aceleiaşi surse, piloţii avionului au reuşit să se autocatapulteze şi se află în prezent în spital. N-au fost făcute publice detalii despre gravitatea rănilor piloţilor.