Presedintele Ucrainei Viktor Yanukovici a respins acuzatiile care se aduc tarii sale ca ar incalca dreptul la libertatea cuvintului si ca autoritatile ar intimida presa independenta: ”Spuneti-mi cine ii impiedica pe jurnalisti sa scrie adevarul. Dati-mi numele, prenumele acestor oameni sau ale proprietarilor companiilor care se ocupa de asta. Pina acum nu am primit nimic concret”.

Disparitia stranie saptamina trecuta a unul jurnalist de investigatii de la Harkov si presupunerea politiei ca ar fi fost omorit, au determinat reactii critice din partea asociatiilor ucrainiene si internationale care apara drepturile omului si libertatea cuvintului.

”Gestul Romaniei de a expulza un diplomat rus este neprietenesc si vom lua masuri in consecinta”, se arata intr-un comunicat al ministerului rus de externe, citat de agentia Ria Novosti.

Romania a declarat persona non grata un angajat al ambasadei Rusiei la Bucuresti, gest similar cu expulzarea diplomatului roman Gabriel Grecu, acuzat de Moscova de spionaj.

Diplomatia rusa sustine ca „spre deosebire de secretarul unu al ambasadei Romaniei in Rusia asupra caruia s-au gasit bani, materiale si aparatura specifica activitatii de spionaj, diplomatul rus nu are legatura cu nici o actiune care sa justifice o astfel de decizie”. In declaratia ministerului rus de externe se avertizeaza asupra unor eventuale consecinte in relatiile dintre cele doua tari, deoarece Bucurestiul nu a tinut cont de pozitia Moscovei in acest caz. Potrivit site-ului Hotnews.ro, reprezentantii ambasadei Romanei la Moscova au fost convocati astazi la ministerul rus de externe.

Natiunile Unite au anuntat ca au adunat aproape jumatate din suma necesara de 649 de milioane de dolari pentru asistarea sinistratilor din Pakistan, in urma inundatiilor masive din ultimele saptamini. Uniunea Europeana a anuntat ca va suplimenta cu 30 de milioane ajutorul acordat, el ajungind acum la 70 de milioane de dolari. Principalele tari care au acordat pina acum ajutoare materiale Pakistanului au fost Statele Unite si Marea Britanie. La Roma, Papa Benedict a vorbit despre solidaritatea Vaticanului cu pakistanezii afectati de cele mai grave inundatii din istoria tarii.

Preturile la alimente in Rusia au crescut in ultima saptamina ca urmare a situatiei agriculturii dupa canicula si seceta din ultimul timp. O patrime din productia agricola a Rusiei a fost distrusa de seceta. Preturile la piine au crescut saptimina trecuta cu 1 %, la faina cu aproape 3 % si la zahar cu aproape 1 %.

Autoritatile din Kosovo au anuntat ca politicienilor sirbi nu li se va mai permite accesul in regiune in calitatea lor oficiala. Purtatorul de cuvint al autoritatilor de la Pristina a spus ca politicienii sirbi vor putea veni in regiune, dar nu ca reprezentanti ai autoritatilor de la Belgrad si nu li se permite sa faca declaratii politice. Daca vor veni in calitate oficiala, citam „ vor fi arestati si expulzati”.

Potrivit relatarilor, ministrului insarcinat cu problema Kosovo in guvernul de lsa Belgrad, Goran Bogdanovici care are planificata miine o vizita la Pristina, nu i se va permite intrarea in Kosovo. Serbia continua sa considere Kosovo drept parte a sa, in timp ce 69 de tari au recunoscut independenta regiunii, iar Curtea Penala Internationala a decis ca declaratia de independenta nu incalca legislatia internationala.

O companie de aviatie particulara din Rusia a primit acordul din partea autoritatii nationale pentru aviatie de a incepe zboruri inspre Georgia. Pina acum au fost permise numai zborurile charter in perioada Pastelui. Zborurile intre Rusia si Georgia au fost suspendate acum 2 ani, dupa razboiul ruso-georgian.

La 20 de ani dupa ce statuile lui Lenin au fost date jos in majoritatea tarilor din Centrul si estul Europei, la Montpellier, in Franta, presedintele regiunii a decis ca liderul bolsevic merita sa fie intre cele 20 de personalitati ale secolului trecut. Georges Freche, fost primar al localitatii si fost membru al Partidului Socialist, a comandat 5 statui in onoarea celor mai importanti oameni ai secolului 20: Lenin, Churchill, de Gaulle, Roosevelt si Jean Jaures. Fiecare statuie costa 200 de mii de euro. Anul viitor regiunea va mai finanta inca 5 statui, din aceiasi serie, intre care si cea a lui Mao Zedong, fostul lider al comunistilor chinezi. Alaturi de Mao, vor fi comandate statui pentru Mahatma Gandhi, Golda Meir, Gamal Abdel Nasser, Nelson Mandela.

Seful misiunii OSCE in Moldova, Philip Remler a declarat, citat de agentia Info Prim Neo, ca oficiul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului nu va trimite o misiune completa pentru a monitoriza referendumul din 5 septembrie din cauza constringerilor financiare ale OSCE. Dar, a dat asigurari Philip Remler, misiunea OSCE de la Chisinau sustinuta de o echipa ODIHR va urmari toate evolutiile. „ Noi incurajam oamenii sa isi exercite drepturile electorale pe 5 septembrie. Indemnam mass media care reflecta referendumul si partidele politice care fac campanie in acest sens sa se abtina de la declaratii demogogice si denaturari” a mai spus ambasadorul Remler, citat de Info Prim Neo.

Organizatia neguvernamentala PROMO LEX a declarat intr-o conferinta de presa ca electoratul din regiunile din stinga Nistrului este ignorat atit de partidele politice cit si de mediile de informare si nu este informat in legatura cu referendumul din 5 septembrie. Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan a declarat insa ca practic accesul membrilor CEC in regiunea transnistreana este imposibil, CEC neavind acces nici la datele din registrul populatiei din aceasta zona.

Guvernul de la Chisinau a aprobat un obiectiv nou in cadrul planului de actiuni din parteneriatul Republicii Moldova cu Alianta Nord Atlantica, IPAP. Potrivit ministrului moldovean de externe acest nou obiectiv se refera la cresterea transparentei si eficientei militare si la pregatirea la standarde occidentale a armatei pentru situatii exceptionale. Moldova are un astfel de plan de actiuni cu NATO din anul 2006.

Presedintele PCRM Vladimir Voronin a anuntat ca partidul sau se va adresa Comisiei Electorale Centrale pentru a cere sa se ia masuri, deoarece guvernul s-ar implica ilegal in procesul electoral atunci cind ameninta ca va sanctiona persoanele care vor boicota referendumul. In opinia liderului comunist, declaratia premierului Vlad Filat ar reprezenta „ presiuni impotriva cetatenilor” si intimidari impotriva partidului comunistilor.

In declaratia la care se refera V. Voronin, premierul Moldovei a vorbit despre sanctionarea alesilor locali care ii vor impiedica pe oameni sa se prezinte la votul din 5 septembrie si nu vor organiza, precum cere legea, aceasta consultare electorala. Parlamentul de la Chisinau a decis ca refendumul va fi valabil daca prezenta la urne va fi de peste 33 % din persoanele cu drept de vot. Partidul comunistilor a facut apel la boicotarea plebiscitului.

Partidul Muncii a propus guvernului de la Chisinau sa finanteze partidele politice din bugetul de stat. In opinia liderului acestui partid Gheorghe Sima, daca partidele nu vor fi finantate din bani publici, ele vor putea deveni instrumente in mina oamenilor de afaceri din Moldova si din strainatate si astfel s-ar atenta la securitatea statului. Liderul Partidului Muncii propune ca fiecare partid sa primeasca anual de la buget cite 300 de mii de lei, ceea ce ar insemna, insumat, aproximativ 10 milioane de lei.

Premierul Vlad Filat se va intilni miine, la Iasi cu presedintele Romaniei Traian Basescu. Potrivit agentiilor de presa moldovene pe agenda discutiilor ar urma sa se afle ajutorul financiar promis de Romania Moldovei pentru sinistratii din urma inundatiilor.

Presedintele Rusiei Dimitri Medvedev se afla la Soci, unde a organizat o reuniune la nivel de presedinti cu omologii sai din Afganistan, Pakistan si Tadjikistan. Se asteapta ca cei 4 lideri sa dea publicitatii o declaratie comuna privind ajutorul financiar comun pentru victimele recentelor inundatii din Pakistan.

Traficul de droguri si terorismul au fost alte subiecte abordate . Presedintele Medvedev are discutii bilaterale cu cei 3 presedinti si observatorii politici internationali vorbesc despre o noua incercare a Moscovei de a-si mari rolul in regiune.

Ministrul armean de externe Eduard Nalbandian a declarat ca Rusia va continua sa opereze baze militare pe teritoriul Armeniei pina in 2044 si ca va contribui la apararea securitatii Armeniei. Acest acord urmeaza sa fie semnat in aceasta saptamina la Erevan, cind presedintele Rusiei se va afla in Armenia.
Șeful diplomatiei armenesti a spus ca Rusia va ajuta la modernizarea armatei armene. Anuntul ministrului armean de externe a trezit ingrijorari la Baku, tara ce are cu Armenia un conflict anghetat in legatura cu enclava Nagorno Karabah, dar si la Tbilisi, care vede intarirea puterii militare a Rusiei in regiunea sud caucaziana.

Medvedev isi incepe vizita la Erevan miine si va participa la intilnirea informala a liderilor din Organizatia Tratatului de Securitate Colectiva, organizatie creata de Rusia ca o contrapondere a Aliantei Nord Atlantice.

Un fond de peste 17 milioane de lei va fi creat in Moldova pentru cumpararea de utilaje medicale moderne de diagnosticare si tratament, a decis guvernul de la Chisinau, informeaza agentia Moldpres. Selectarea spitalelor care urmeaza sa beneficieze de banii din acest fond se va face prin concurs, a anuntat ministrul moldovean al sanatatii, Vladimir Hotineanu.

De la inceputul campaniei electorale pentru referendumul din 5 septembrie, Partidul Liberal Democrat a cheltuit peste 1 milion de lei. Partidul Comunistilor din Moldova a cheltuit 300 de mii de lei, informeaza site-ul de stiri Unimedia. Partidele implicate in referendumul din 5 septembrie trebuie sa prezinte la Comisia Electorala Centrala, din doua in doua saptamini cite un raport financiar privind cheltuielile si veniturile din perioada electorala.

Autorităţile spun că ploaia şi grindina au distrus noaptea trecută bunuri şi plantaţii în mai multe localităţi.
Departamentul pentru situaţii excepţionale, citat de portalul stireazilei.md, a anunțat că 54 de sate au rămas fără curent electric după ce furtuna a rupt firele de înaltă tensiune în raioanele Hânceşti, Orhei, Ungheni şi Călăraşi.
La Chişinău, din cauza fulgerului puternic s-a aprins acoperişul fostei clădiri a fabricii „Steaua Roşie”, dar flăcările au fost stinse de pompieri în câteva ore.
Datele preliminare mai arată că în raionul Leova au fost compromise zeci de hectare de floarea soarelui, porumb şi viţă de vie şi livadă.

Serviciul sanitar rus a anunţat marţi că a interzis intrarea în Rusia luna aceasta pentru încă trei loturi de vin moldovenesc. „Rospotrebnadzor” spune că a depistat substanţe nocive în aproape 18 mii de litri de vin şi produse vinicole de la combinatele Cricova şi Ungheni Vin, adică în mai puţin de trei la sută din cantitatea de aproape 665 de mii de litri de vin, coniac şi alte produse alcoolice importate din Moldova luna aceasta.
Rusia a înteţit controalele de calitate după decretul preşedintelui interimar, Mihai Ghimpu despre declararea Zilei ocupaţiei sovietice şi a rebutat aproximativ un milion de litri de producţie vinicolă din Moldova.

Ministrul armean de externe spune că Rusia va prelungi cu 24 de ani, până în 2044, staţionarea trupelor într-o bază militară din Armenia şi îşi va spori rolul în apărarea securităţii naţionale a fostei republici sovietice.
Eduard Nalbandian a declarat că extinderea chiriei pentru baza rusă va fi inclusă într-un acord ruso-armean care urmează a fi semnat săptămâna aceasta în cursul vizitei de două zile pe care o începe joi la Erevan preşedintele rus, Dmitri Medvedev.
Ministrul armean de externe a mai spus televiziunii Rusia 24 că misiunea celor aproximativ trei mii de militari ruşi va fi întărită, iar „în afară de apărarea intereselor Rusiei”, baza rusă „va asigura securitatea Armeniei împreună cu armata armeană”.

Naţiunile Unite au anunţat astăzi că au adunat aproape jumătate din cele 469 de milioane de dolari necesare ca ajutoare de urgenţă pentru victimele inundaţiilor din Pakistan. Purtătorul de cuvânt al ONU în Pakistan, Maurizio Giuliano a spus că după zile de lobby donatorii au început să înţeleagă amploarea catastrofei. Cele mai grave inundaţii din istoria Pakistanului au făcut 1600 de morţi şi au afectat aproximativ 20 de milioane de oameni.
Între timp, Pakistanul a încercat să asigure donatorii internaţionali că ajutoarele nu vor ajunge în mâinile extremiştilor.

Alunecările de teren după zile de ploi puternice au izolat astăzi un oraş montan din sud-estul Chinei, 67 de oameni fiind daţi dispăruţi. Agenţia oficială Xinhua relatează că legăturile rutiere, liniile electrice şi de telefon au fost distruse când avalanşa de noroi şi pietre s-a revărsat asupra oraşului Puladi din provincia Yunan.
Alunecările de teren şi inundaţiile au ucis cel puţin 1500 de oameni în China în ultimele câteva luni.

Un palestinian care intrase cu forţa marţi seara în ambasada Turciei la Tel Aviv încercînd să ia ostateci şi cerînd azil a fost arestat şi predat autorităţilor israeliene. Poliţia israeliană l-a identificat drept Nadim Injaz, originar din oraşul Ramallah din Cisiordania. El fusese eliberat recent din închisoare unde-şi ispăşise pedeapsa pentru un atac asupra ambasadei britanice cu patru ani în urmă, când, de asemenea, ceruse azil.
Avocatul lui Injaz spune că clientul său pretinde să fi fost informator al serviciului de securitate internă a Israelului, Shin Bet şi că este dat în căutare de Autoritatea Palestiniană. Shin Bet a dezminţit orice relaţie cu Injaz.

Curtea Supremă de Justiţie a respins marţi cererea Partidului Comuniştilor de a interzice deschiderea secţiilor de vot în străinătate în afara misiunilor diplomatice moldovene.
Tot ieri, ministrul de externe, Iurie Leancă a anunţat că în fiecare secţie din străinătate vor fi trimise pentru referendumul din 5 septembrie câte 1600 de buletine de vot. Numărul total de aproape 125 de mii de buletine va fi dublu faţă de alegerile de vara trecută.
Ministrul Leancă a respins acuzaţiile opoziţiei comuniste privind posibila falsificare a votului în străinătate spunînd că cele 45 de secţii noi, alături de cele 33 din ambasade au scopul să uşureze participarea moldovenilor de peste hotare la vot.

Omul de afaceri Vlad Plahotniuc a chemat în judecată două televiziuni - JurnalTV şi Publika TV acuzate de complicitate la defăimarea sa de către un grup de businessmeni. Vitalie Nagacevschi, avocatul omului de afaceri, a declarat Europei Libere că celor două televiziuni nu li se cer despăgubiri băneşti, ci numai difuzarea dezminţirilor: „Eu înţeleg că presa este liberă – o vacă sacră a democraţiei – dar presa nu este şi intangibilă”.
„Juriştii pentru Drepturile Omului”, fosta asociaţie a avocatului Nagacevschi, a atras atenţia că mai multe instituţii de presă au relatat despre disputele între oamenii de afaceri, sugerînd că Vlad Plahotniuc ar ataca cele două televiziuni pentru că fac concurenţă postului Prime în care a investit.