Ministrul de interne ucrainean a declarat că poliţia continuă să-l caute pe jurnalistul Vasili Klimentiev, dispărut pe 11 august şi nu exclude posibilitatea ca dispariţia acestuia să fie legată de articolele pe care le scria. Klimentiev lucra pentru Novi Stil, publicaţie cunoscută pentru relatările critice la adresa poliţiei şi a structurilor de securitate. Activişti pentru libertatea presei au criticat în ultimul timp climatul represiv impus sub noul regim al preşedintelui Victor Ianucovici.

Începînd de sîmbătă, Rusia va alimenta cu combustibil primul reactor al centralei nucleare iraniene de la Busher, pe care a construi-o, în pofida criticilor internaţionale. Iranul are dreptul la un program nuclear civil, supravegheat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, a declarat şeful agenţiei nucleare ruse. Moscova dă asigurări că centrala de la Buşher, prima de acest gen din Iran, nu poate fi folosită decât în scopuri civile.

Occidentul bănuiește că programul nuclear iranian are şi o componentă militară.

România s-a angajat să sprijine ridicarea a 750 de case noi pentru sinistraţi din Republica Moldova, iar materialele de construcţie vor începe să ajungă în satele afectate de le 24 august, a declarat preşedintele României Traian Băsescu la Iaşi, după întrevederea cu premierul Vlad Filat.

Ajutorul pentru sinistraţi, a precizat Băsescu, de inscrie în suma de 25 de milioane de euro pe care România s-a angajat să o pună la dispoziţia guvernului moldovean.

Primul grup de 93 romi din România a părăsit Franţa, la bordul a două avioane speciale. În cadrul aşa-numitului program al guvernului francez de repatriere voluntară, romii care sunt cetăţeni ai Uniunii Europene, au primit recompense 300 de euro de adult şi 100 de euro de copil. Potrivit cotidianul Le Monde, care citează ministerul de interne francez, un al doilea grup de aproape 100 de romi va pleca mâine, iar următorul pe 26 august.

Preşedintele român Traian Băsescu a declarat la Iaşi că înţelege guvernul francez, dar că trebuei repectat şi dreptul la liberă circulaţie al ceţăţenilor Uniunii Europene.

Guvernul francez intenţionează să expulzeze circa 700 de romi din Romania şi Bulgaria până la sfîrşitul verii. Totodată va desfiinţa în total 300 de tabere ilegale.

Comisia Europeană s-a declarat îngrijorată de practica expulzării romilor, precizând că orice formă de discriminare este inacceptabilă. La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a declarat că romii, cetăţeni ai Uniunii Europene, au drepturi egale cu ceilalţi cetăţeni, au dreptul să călătorească liber, să muncească, să fie respectaţi, iar ţările UE trebuie să garanteze respectarea acestor drepturi.

Statele Unite au retras în cursul nopţii ultima unitate combatantă din Irak. Cu toate acestea, Pentagonul a precizat că misiunea combatantă a trupelor americane se încheie numai la sfârşitul acestei luni. După 7 ani şi jumătate, misiunea americană se va reduce la 50 de mii de militari, concentraţi pe operaţiuni civile.

Naţiunile Unite estimează că peste 4 milioane de pakistanezi şi-au pierdut casele în urma inundaţiilor şi au cerut ajutoare internaţionale de cel putin 460 de milioane de dolari. Până miercuri, Naţiunile Unite primiseră promisiuni ferme pentru numai jumătate din această sumă.

Preşedintele Rusiei Dimitri Medvedev începe o vizită de două zile în Armenia în cadrul căreia va semna un acord prin care staţionarea trupelor ruse este prelungită până în anul 2044. În schimb, declara ministrul de externe armean, Rusia va livra Armeniei arme şi echipament militar modern.

Medvedev va sta în Armenia şi pentru reuniunea informală a Tratatului Colectiv de Securitate, din care fac parte: Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghistan şi Tadjikistan.

Comunitatea internaţională ar trebui să facă mai multe eforturi pentru a susţine democratizarea Kirghistanului, a declarat la Bişkek fostul senator democrat american Tom Daschel care deține funcția de vice-preşedinte al Institutului naţional pentru democraţie de la Washington. „Un Kirghistan mai democratic ar stabiliza şi regiunea”, a mai declarat Daschel într-un interviu cu redacţia kirghiza a postului nostru de radio.

România s-a angajat să sprijine ridicarea a 750 de case noi pentru sinistraţi din Republica Moldova iar materialele de construcţie vor începe să ajungă în satele afectate de le 24 august, a declarat preşedintele României Traian Băsescu la Iaşi, după întrevederea cu premierul Vlad Filat. Ajutorul pentru sinistraţia, a precizat Băsescu, de inscrie în suma de 25 de milioane de euro pe care România s-a angajat să o pună la dispoziţia guvernului moldovean.

Republica Moldova are nevoie de sprijinul activ al României în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, a declarat premierul Vlad Filat la Iaşi, după întrevederea cu preşedintele Traian Băsescu. Mai ales, a precizat Filat, în această toamnă, când Moldova are de trecut cîteva etape importante: „...obţinerea foii de parcurs pentru regimul liberalizat de vize, începerea negocierilor pentru obţinerea regimului comerţului liber, aprofundat cu Uniunea Europeană, necesită suportul direct al tuturor ţărilor europene şi în mod special, aşa cum s-a demonstrat pe parcurs, vocea României este foarte importantă pentru noi...”

Primul grup de romi din România a părăsit Franţa, la bordul unui avion special. În cadrul aşa-numitului program al guvernului francez de repatriere voluntară, romii, care sunt cetăţeni ai Uniunii europene, au primit recompensă 300 de euro de adult şi 100 de euro de copii.
Preşedintele român Traian Băsescu a declarat, la Iaşi, că înţelege guvernul francez dar că trebuei repectat şi dreptul la liberă circulaţie a ceţăţenilor Uniunii europene: „Noi înţelegem poziţia guvernului Franţei, în acelaşi timp susţinem fără rezerve dreptul oricărui cetăţean român de a circula liber în interiorul Uniunii Europene... În ceea ce priveşte poziţia Parisului, există şi o responsabilitate a noastră...”
Băsescu a reamintit că a cerut încă din 2008 elaborarea unui plan de integrare a romilor la nivel european, propunere abandonată la Consiliul european din primăvara anului următor. Guvernul francez intenţionează să expulzeze ca 700 de romi din Romania şi Bulgaria până la sfîrşitul verii. Totodată va desfiinţa în total, 300 de tabere ilegale.

Premierul moldovean, Vlad Filat şi preşedintele român, Traian Băsescu s-au întâlnit la ora amiezii la Iaşi, urmînd să discute despre măsurile care ar uşura transportul ajutoarelor româneşti pentru construcţia caselor noi în zonele sinistrate de pe partea moldoveană a Prutului.
Guvernul moldovean anunţase că cei doi vor conveni asupra unui coridor verde pentru aproximativ 500 de autocamioane româneşti care vor transporta materiale de construcţie pentru 700 de case noi în locul celor distruse de inundaţii. Ajutorul face parte din donaţia de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de România pentru trei ani.

Preşedintele rus, Dmitri Medvedev începe astăzi o vizită de două zile în Armenia, unde urmează semneze acordul pentru prelungirea cu prezenţei militare ruse în fosta republică sovietică până în 2044. Ministrul armean de externe, Eduard Nalbandian a spus miercuri că baza rusă de aproximativ 3 mii de militari va contribui la securitatea Armeniei, care va mai primi de la Rusia arme şi echipamente militare. Se aşteaptă că acordul va trezi îngrijorarea Azerbaijianului aflat în conflict cu Armenia pe tema regiunii Nagorgo-Karabakh.
Medvedev urmează să participe la sfârşitul săptămânii în Armenia la un summit informal al liderilor Organizaţiei Tratatului de Apărare Colectivă condusă de Rusia.

Guvernul francez a spus că începe astăzi deportarea câtorva sute de romi din România şi Bulgaria reţinuţi în urma raziilor poliţiei în tabere ilegale în Franţa. Primii 79 de imigranţi, care ar fi acceptat repatrierea în schimbul a aproximativ 300 de euro pentru un adult şi 100 de euro pentru un copil, urmează să ajungă astăzi cu avionul la Bucureşti.
Autorităţile franceze planifică să expulzeze luna aceasta aproximativ 700 de romi şi să lichideze timp de trei luni aproximativ 300 de tabere ilegale, în urma unor măsuri criticate sever de organizaţiile pentru drepturile omului.
Uniunea Europeană a spus că urmăreşte cu atenţie acţiunile Franţei pentru a se asigura că nu încalcă dreptul la libera circulaţie. România şi-a exprimat îngrijorarea că măsurile franceze pot duce la creşterea sentimentelor xenofobe.

Banca britanică Barclays a acceptat să plătească o amendă de aproape 300 de milioane de dolari pentru încălcarea sancţiunilor impuse de Statele Unite unor ţări precum Cuba, Iranul şi Sudanul. Ministrul american de justiţie a spus că băncilor ca Barclays nu li se va permite să ignore sancţiunile guvernului Statelor Unite.
Ministrul adjunct, Lanny Breuer a mai spus că în numeroase cazuri timp de peste un deceniu banca „a omis informaţii vitale din facturile de plată care ar fi alertat instituţiile financiare americane în legătură cu originea fondurile”.

Ministerul american de interne a spus că Statele Unite au expulzat aproape 400 de mii de oameni în 2009, peste un sfert dintre aceştia fiind descrişi drept criminali. Ministerul a mai spus într-o declaraţie că numărul celor expulzaţi stabileşte un nou record, după recorduri consecutive în ultimii şapte ani. Cei mai mulţi dintre imigranţii ilegali deportaţi provin din Mexic.
Autorităţile americane estimează la 11 milioane numărul imigranţilor fără acte, majoritatea originari din ţările latino-americane învecinate.

Guvernul local al turbulentei provincii chineze Xinjiang spune că poliţia a reţinut un suspect după explozia care a ucis astăzi şapte oameni. O purtătoare de cuvânt a spus că a fost reţinut un bărbat de etnie uigură. El este suspectat că şi-a detonat vehiculul cu trei roţi într-o mulţime din oraşul Aksu, în sudul provinciei. Alţi 14 oameni au fost răniţi în explozie.

Mihai Ghimpu a criticat boicotarea referendumului constituţional de pe 5 septembrie de către opoziţie comunistă. Într-o declaraţie făcută Europei Libere, el a sugerat că va amâna dizolvarea Parlamentului şi va rămâne preşedinte interimar pentru o perioadă indefinită, dacă referendumul văzut ca o cale de ieşire din criza politică nu va fi validat din cauza participării reduse: „Comuniştii când spun – nu ieşiţi la referendum, de fapt lucrează pentru Ghimpu. Chiar vă spun sincer. Deci, dacă referendumul nu are loc, adică rezultatul, atunci cine rămâne preşedinte? Sigur că eu. Fiindcă dacă eu nu voi dizolva Parlamentul, eu rămân preşedinte interimar. Mare politică fac comuniştii ăştia”.

Preşedintele interimar şi-a avertizat colegii de coaliţie împotriva unor declaraţii sau fapte care ar eroda încrederea electoratului, ar şubrezi alianţa de guvernare şi ar împinge Partidul Democrat al lui Marian Lupu spre colaborarea cu opoziţia comunistă.

Liderul comuniştilor, Vladimir Voronin a cerut Comisiei Electorale Centrale să ia măsuri împotriva guvernului, pe care îl acuză de implicare în procesul electoral şi intimidare a PCRM. Într-un demers adresat Comisiei, Vladimir Voronin spune că guvernul îşi depăşeşte atribuţiile atunci când ameninţă să-i sancţioneze pe cei care îndeamnă la boicotarea referendumului.
Premierul Vlad Filat ceruse Procuraturii şi Serviciului de Informaţii şi Securitate să-i cerceteze pe funcţionarii locali care ameninţă să saboteze organizarea referendumului, sau îi vor împiedica pe alegători să se prezinte la urne pe 5 septembrie.

Premierul Vlad Filat se va întâlni astăzi la Iaşi cu preşedintele României, Traian Băsescu. Guvernul moldovean spune că Filat şi Băsescu vor discuta despre crearea unui coridor verde pentru camioanele româneşti care vor transporta peste Prut ajutoarele oferite de România la construcţia caselor noi pentru sinistraţii din satele moldoveneşti inundate.
Portalul Unimedia relatează că România va trimite 500 de camioane cu materiale de construcţie pentru 700 de case. Ajutorul face parte din donaţia de 100 de milioane de euro promisă Moldovei de România pentru trei ani.

Rusia a ameninţat cu măsuri de răspuns împotriva României după expulzarea unui diplomat rus la Bucureşti, la o zi după ce Moscova l-a reţinut şi expulzat pe primul secretar al ambasadei române acuzat de spionaj.
Ministerul rus de externe a spus că măsura de răspuns a României ar fi nejustificată şi lipsită de „bun simţ” odată ce diplomatul rus nu a fost prins spionînd. Ministerul rus de externe a mai spus că România, ţară a NATO, pare hotărâtă „să otrăvească atmosfera” în relaţiile cu Rusia, care îşi „rezervă dreptul să ia măsuri de răspuns”.

Ultima brigadă combatantă a armatei americane în Irak s-a retras, traversînd graniţa în Kuwait, la aproape şapte ani şi jumătate de la intervenţia împotriva regimului lui Saddam Hussein. Dar Pentagonul nu a confirmat că măsura ar marca un sfârşit prematur al operaţiunilor combatante, planificate să se încheie oficial la finele acestei luni.
Departamentul de stat a spus că implicarea Statelor Unite în Irak este departe să se fi încheiat, dar va fi una mai ales civilă. Aproximativ 56 de mii de militari americani rămân în Irak până la sfârşitul anului cu misiunea să instruiască forţele irakiene şi să apere interesele americane.

Afanistanul şi nouă state africane domină un clasament al ţărilor cu cea mai mare insecuritate alimentară, potrivit unui studiu al firmei britanice Maplecroft, întocmit împreună cu Programul Global pentru Alimente al Naţiunilor Unite.
Indexul riscurilor de securitate alimentară este întocmit pe baza mai multor criterii, inclusiv al producţiei, riscurilor meteo, calitatea infrastructurii agricole şi de distribuţie, situaţiile de conflict şi eficienţa guvernului.
Pe primul loc, drept cea mai nesigură ţară se situează Afganistanul, iar ţara cea mai sigură este considerată Finlanda, urmată de alte ţări din Europa Occidentală şi America de Nord.

Numarul persoanelor disparute si despre care nu se mai stie nimic in Ingusetia este în crestere, a anuntat organizatia neguvernamentala Memorial. Se prea poate, au spus cei de la Memoria, ca o parte dintre tinerii care dispar sa se alature rebelilor din zona, asa cum pretind autoritatile, dar s-ar putea ca ei sa fie arestati de serviciile de securitate. Ieri, presedintele Rusiei Dimitri Medvedev a discutat cu liderii cecen si ingus problema tinerilor care se alatura rebelilor din aceasta regiune.

Presedintele Ucrainei Viktor Yanukovici a respins acuzatiile care se aduc tarii sale ca ar incalca dreptul la libertatea cuvintului si ca autoritatile ar intimida presa independenta: ”Spuneti-mi cine ii impiedica pe jurnalisti sa scrie adevarul. Dati-mi numele, prenumele acestor oameni sau ale proprietarilor companiilor care se ocupa de asta. Pina acum nu am primit nimic concret”.

Disparitia stranie saptamina trecuta a unul jurnalist de investigatii de la Harkov si presupunerea politiei ca ar fi fost omorit, au determinat reactii critice din partea asociatiilor ucrainiene si internationale care apara drepturile omului si libertatea cuvintului.