Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat că premierul Israelului şi preşedintele Autorităţii Palestiniene au fost invitaţi în Statele Unite să reia negocierile de pace. Clinton a spus că negocierile care se vor concentra pe soluţia existenței a două state, vor fi găzduite de preşedintele american Barack Obama pe 2 septembrie la Washington.

La negocieri mai sunt invitaţi regele Iordaniei Abdullah, preşedintele egiptean Hosni Mubarak şi emisarul comunităţii internaţionale pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair.

Aproximativ 100 de romi au sosit în România cu un zbor charter astăzi, a doua zi la rând când Franţa expulzează romi în cadrul unor măsuri guvernamentale amplu criticate. Bărbaţii, femeile şi copii îmbarcaţi de pe aeroportul Charles de Gaulle de la Paris au aterizat la Timişoara.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat măsuri aspre împotriva romilor la sfârşitul lunii iulie în cadrul unor război declarat împotriva criminalităţii. Romii arestaţi de poliţie au primit câte 300 de euro pentru un adult şi câte 100 pentru un copil.

Măsurile sunt criticate ca fiind discriminatorii. Autorităţile franceze au spus că zboruri asemănătoare celui de astăzi vor continua pe parcursul întregii luni şi în luna septembrie.

Comisia Electorală Centrală crede că avertismentul transmis de premierul Vlad Filat funcţionarilor locali împotriva sabotării referendumului de pe 5 septembrie se înscrie în limitele legii. CEC a respins astăzi plângerea liderului comuniştilor Vladimir Voronin împotriva premierului Filat, care ceruse structurilor de securitate să-i cerceteze pe funcţionarii care împiedică organizarea plebiscitului.

În aceeaşi hotărâre, Comisia a spus că opoziţia comunistă are dreptul să boicoteze referendumul. Dar a definit boicotul ca o “exprimare a dezacordului”, distinctă de sabotaj, adică periclitarea bunul mers al votului, pasibilă de sancţiuni contravenţionale sau penale.

Ministrul de externe Iurie Leancă spune că a concediat pe doi diplomaţi moldoveni reţinuţi pe 16 august la vama Albiţa în România cu mii de pachete de ţigări nedeclarate. Ministrul Leancă a spus că Iurie Cerbari, consilier pe probleme speciale al ministerului de externe, a fost deja demis, iar Aurel Guilă, şoferul ambasadorului moldovean la Bucureşti, va fi destituit luni la revenirea din concediu. Potrivit lui Iurie Leancă, destituirea celor doi este cea mai drastică sancţiune permisă ministerului de Codul Muncii.

Poliţia de frontieră română a descoperit în maşinile celor doi angajaţi ai ministerului de externe 7500 de pachete de ţigări. Poliţia de frontieră de la Vaslui i-a amendat pe cei doi, dar cazul nu a fost calificat drept contrabandă, pentru că valoarea ţigărilor era mai mică de 20 de mii de lei româneşti.

Comisia Electorală Centrală a avertizat public 11 partide înscrise în Campania pentru referendumul de pe 5 septembrie că nu şi-au prezentat rapoartele de cheltuieli. Toate partidele avertizate sunt partide extraparlamentare. CEC a spus că dintre formaţiunile politice care au prezentat cheltuielile făcute în campanie, pe primul loc, cu cele mai mari resurse alocate până acum se află Partidul Liberal Democrat, urmat de Partidul Comuniştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular Creştin Democrat. În total, formaţiunile politice au cheltuit până acum 2,2 milioane de lei.

Premierul Vlad Filat i-a spus ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski că Moldova se aşteaptă să primească în luna octombrie de la Uniunea Europeană un semnal clar despre perspectiva ridicării vizelor. Un comunicat al guvernului spune că Filat şi Sikorski s-au întâlnit joi seara la o cină de lucru în Grecia. Comunicatul mai spune că ministrul de externe al Poloniei a lăudat transformările democratice din Moldova şi a repetat sprijinul polonez pentru integrarea ei în Uniunea Europeană.

Primarul din Osh, cel de-al doilea oraş ca mărime al Kirghizstanului, a avertizat la o demonstraţie că nu va ceda funcţia, pe fundalul speculaţiilor că autorităţile centrale s-ar pregăti să-l înlăture. Melis Myrzakmatov a declarat în faţa câtorva mii de suporteri la Osh că a respins o ofertă a guvernului să treacă în alt post. Myrzakmatov este un aliat al fostului preşedinte kirghiz Kurmanbek Bakiev înlăturat în timpul revoltelor din aprilie.

Unii participanţi la demonstraţie au cerut astăzi demisia preşedintei Roza Otunbaeva şi i-au huiduit pe reprezentanţii guvernului veniţi să calmeze mulţimea.

Ministerul rus al agriculturii a anunțat că Rusia nu planifică să importe grâu, în ciuda secetei care a distrus o mare parte a recoltei de anul acesta. Un purtător de cuvânt a dezminţit relatarea ziarului Vedomosti că Rusia se pregăteşte să importe cel puţin cinci milioane de tone de grâne, în primul rând din Kazahstan. Relatarea a dus la scumpirea bruscă a grâului.

Rusia, unul din principalii exportatori de cereale din lume, a interzis exportul până la sfârşitul anului. Din cauza secetei, Rusia aşteaptă anul acesta o recoltă cu o treime mai mică decât anul trecut.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a cerut anchetarea rapidă a dispariţiei unui jurnalist în Ucraina. OSCE a lăudat decizia preşedintelui ucrainean Victor Ianucovici să se ocupe personal de acest caz. Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic şi-a exprimat încrederea că ancheta va fi rapidă şi transparentă.

Vasyl Klymentyev, editorul unui mic săptămânal de investigaţii din oraşul Harkiv, a dispărut luna aceasta, după ce avertizase că libertatea presei este în declin, iar presiunile asupra jurnaliştilor sunt în creştere după venirea preşedintelui Ianukovici la putere în luna februarie.

Marea Britanie a avertizat Libia că festivităţile la un an de la eliberarea teroristului de la Lockerbie pot dăuna relaţiilor dintre cele două ţări. Abdelbasset al-Megrahi este singura persoană condamnată pentru detonarea avionului Pan Am deasupra oraşului scoţian Lockerbie în 1988, soldată cu 270 de morţi. Guvernul scoţian l-a eliberat pe 20 august anul trecut după avertismentul medicilor că ar mai avea trei luni de trăit. Megrahi, care se află în viaţă, ispăşise numai opt ani din pedeapsa la închisoare pe viaţă când a fost eliberat şi a fost primit la Tripoli ca un erou. Eliberarea sa a cauzat o nouă controversă vara aceasta pe fundalul acuzaţiilor împotriva companiei petroliere britanice BP că ar fi jucat un rol în această afacere pentru a obţine contracte avantajoase în Libia.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat că premierul Israelului şi preşedintele Autorităţii Palestiniene au fost invitaţi în Statele Unite să reia negocierile de pace. Clinton a spus că preşedintele american Barack Obama doreşte să găzduiască negocierile pe 2 septembrie la Washington.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Naţiunile Unite se pregătesc să difuzeze o invitaţie comună la reluarea negocierilor. Oficiali americani au spus că negocierile se vor axa pe statutul final al teritoriilor palestiniene și a Ierusalimului, delimitarea frontierei şi soarta refugiaţilor palestinieni.

CEC ar urma să analizeze astăzi o contestaţie la adresa PNL, care pledează într-un spot electoral pentru unirea cu România. Contestaţia a fost depusă de comunişti. Ei susţin că spotul încalcă Constituţia şi cer să fie interzisă atât difuzarea lui, cât şi participarea PNL la referendum.
În materialul video incriminat, lidera PNL, Vitalia Pavlicenco spune: „Avem nevoie de un preşedinte curajos, care să ne conducă spre unirea cu România, calea cea mai scurtă de integrare în UE”.
Potrivit site-ului Unimedia, PNL a respins acuzaţiile comuniste, spunînd că are dreptul la libertatea expresiei şi că spotul nu este cu nimic mai grav decât apelul la aderarea la UE sau la Uniunea Rusia-Belarus.

Cu două săptămâni înaintea referendumului constituţional de la 5 septembrie, la secţiile de votare din străinătate s-au înregistrat 8860 de alegători. Estimarea a fost comunicată agenţiei Moldpres de preşedintele CEC, Eugen Ştirbu. Moldpres aminteşte că la secţiile de votare din străinătate vor fi trimise 130.000 de buletine de vot.
Partidul Comuniştilor, care se opune referendumului, a spus că disproporţia dintre numărul buletinelor de vot şi al alegătorilor care ar putea vota în străinătate ar semnala că guvernarea ar vrea să falsifice votul peste hotare, de pildă prin votarea multiplă. CEC a răspuns că asemenea fraude vor fi posibile.

Naţiunile Unite par să-şi fi atins obiectivul de a obţine angajamentul comunităţii internaţionale pentru un ajutor de 460 de milioane de dolari destinat victimelor inundaţiilor din Pakistan.
La o sesiune de urgenţă a Adunării Generale ONU, Statele Unite şi alte ţări au promis ajutoare suplimentare pentru cele 20 de milioane de persoane afectate de calamitate. Într-un discurs rostit la sesiune secretarul-general ONU Ban Ki-moon a comparat inundaţiile din Pakistan cu „un tsunami mai lent”.

Rusia şi Armenia au semnat astăzi un acord care prelungeşte prezenţa militară rusă pe teritoriul armean în schimbul unor garanţii de securitate. Înţelegerea a fost semnată după convorbirile avute la Erevan de preşedinţii Dmitri Medvedev şi Serj Sarkisian.
În baza ei, chiria bazei militare ruseşti din Armenia se prelungeşte din 2020 până în 2044. Iar Rusia se obligă să furnizeze Armeniei arme şi echipamente militare moderne.
Acordul ar putea fi primit cu îngrijorare în Azerbaidjan, care se află de mulţi ani în conflict cu Armenia vecină din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev, a ridicat starea de urgenţă în trei regiuni unde incendiile au fost stinse: Moscova, Nijni Novgorod şi Mordovia, lăsînd-o în vigoare într-una singura, Riazan. Starea de urgenţă fusese decretată la 2 august.
La Moscova temperaturile au scăzut abrupt în ultimele zile, ajungînd vineri la numai 15 grade Celsius, după câteva săptămâni în care temperaturile urcaseră la 35 de grade şi chiar mai sus.

O curte de apel din Tailanda a încuviinţat astăzi extrădarea în Statele Unite a traficantului de arme rus Viktor Bout, supranumit în presa americană „comerciantul morţii”. Procurorii din Statele Unite spun că Bout, în vârstă de 43 de ani, a furnizat arme combatanţilor unor războaie civile din America de Sud, Orientul Mijlociu şi Africa. Printre clienţii lui Bout s-au numărat liderul liberian Charles Taylor, liderul Libiei Moammar Gadhafi şi ambele tabere ale războiului civil din Angola.
Bout se declară nevinovat şi spune că este victima unei înscenări puse la cale de Statele Unite. Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a calificat astăzi decizia justiţiei tailandeze „ilegală” şi a spus că a fost luată „sub presiuni externe foarte puternice”.

Premierul Vlad Filat a vizitat ieri, în compania preşedintelui României Traian Băsescu, sediul noului consulat al Republicii Moldova la Iaşi, care se va deschide în câteva săptămâni. Potrivit Infoprim, preşedintele Traian Băsescu s-a declarat mulţumit de felul cum decurge în ultima vreme procesul redobândirii cetăţeniei române, spunînd că el „s-a accelerat” şi a confirmat că România va construi case pentru sinistraţii moldoveni din satele de pe Prut.
Vlad Filat a mulţumit pentru ajutor şi a cerut României să sprijine în continuare efortul Moldovei de a se integra în UE.

Zeci de români de etnie romă au sosit ieri la Bucureşti după ce poliţia franceză i-a convins să plece din taberele aflate la marginea oraşelor franceze, oferindu-le în schimb câteva sute de euro. Mai mulţi romi repatriaţi au declarat reporterilor la sosirea pe aeroportul Băneasa că se vor întoarce probabil în Franţa, dacă nu găsesc de lucru în România.
Într-o declaraţie făcută agenţiei Mediafax la aeroport, un lider al Partidei Romilor, Daniel Vasile, a criticat din nou măsura autorităţilor franceze.
Guvernul francez susţine că taberele de romi proveniţi mai ales din România şi Bulgaria ar fi focare de criminalitate şi a început ieri trimiterea în ţările de origine a locatarilor lor.

Naţiunile Unite au lansat o sesiune de urgenţă pentru ajutorarea victimelor inundaţiilor din Pakistan. Secretarul general ONU Ban Ki Moon a lăudat efortul organizaţiilor umanitare internaţionale, adăugînd însă că sunt necesare ajutoare suplimentare pe care le-a numit „masive”. El a spus că opt milioane de pakistanezi au nevoie de hrană, apă şi adăpost. Iar 14 milioane necesită asistenţă medicală de urgenţă, printre ei aflîndu-se numeroşi copii şi gravide.

Bosniacii au mai făcut un pas spre dreptul de-a călători fără vize în Uniunea Europeană. Guvernul de la Sarajevo a adoptat joi măsuri de consolidare a structurii care coordonează forţele de securitate şi cele de poliţie, aceasta fiind una din ultimele condiţii puse de Bruxelles pentru renunţarea la vize, care va intra probabil în vigoare la sfârşitul anului curent.
În decembrie anul trecut, UE a renunţat la vize pentru sârbi, muntenegreni şi macedoneni. Toate cele trei ţări, ca şi Bosnia, se numără printre noii membri potenţiali ai Uniunii Europene.

Armenia şi Rusia vor semna astăzi un acord privind prelungirea chiriei bazei militare ruseşti în Armenia până în anul 2044. Documentul va fi parafat în prezenţa preşedintelui rus Dmitri Medvedev, care a sosit ieri într-o vizită la Erevan. În baza înţelegerii, Rusia urmează să ajute Armenia să-şi modernizeze forţele armate, furnizîndu-i arme şi echipamente militare avansate.
Medvedev va sta în Armenia până duminică, urmând să participe şi la şedinţa Tratatului Colectiv de Securitate, o structură a ţărilor din CSI la care Republica Moldova nu participă.

Ziarul „Washington Post” scrie că preşedintele afgan Hamid Karzai a intervenit personal pentru punerea în libertate a unui consilier arestat sub acuzaţia de corupţie.
Ziarul american adaugă că suspectul, pe nume Mohammad Zia Salehi, este bănuit şi de legături cu miliţiile Talibanilor, care luptă de aproape 9 ani împotriva trupelor americane şi aliaţilor acestora. Un consilier juridic al preşedintelui afgan a negat orice implicare a lui Karzai în acest caz. În ultima vreme, tot mai mulţi oficiali occidentali au avertizat conducerea de la Kabul să ia măsuri împotriva corupţiei, iar unii au atras atenţia că fenomenul este încurajat la cel mai înalt nivel.

Ministrul de interne ucrainean a declarat că poliţia continuă să-l caute pe jurnalistul Vasili Klimentiev, dispărut pe 11 august şi nu exclude posibilitatea ca dispariţia acestuia să fie legată de articolele pe care le scria. Klimentiev lucra pentru Novi Stil, publicaţie cunoscută pentru relatările critice la adresa poliţiei şi a structurilor de securitate. Activişti pentru libertatea presei au criticat în ultimul timp climatul represiv impus sub noul regim al preşedintelui Victor Ianucovici.

Începînd de sîmbătă, Rusia va alimenta cu combustibil primul reactor al centralei nucleare iraniene de la Busher, pe care a construi-o, în pofida criticilor internaţionale. Iranul are dreptul la un program nuclear civil, supravegheat de Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică, a declarat şeful agenţiei nucleare ruse. Moscova dă asigurări că centrala de la Buşher, prima de acest gen din Iran, nu poate fi folosită decât în scopuri civile.

Occidentul bănuiește că programul nuclear iranian are şi o componentă militară.