Un procuror suedez a emis mandat de arestare pe numele fondatorului WikiLeaks, Julian Assange acuzat de hărţuire şi viol. WikiLeaks, un site pe internet, a publicat în urma unei scurgeri de informaţie mii de documente despre activitatea armatei americane în Irak şi Afganistan.
Assange, cetăţean australian, este citat cu declaraţia că acuzaţiile împotriva lui sunt neîntemeiate iar apariţia lor în acest moment ar fi profund suspectă. El a spus că intenţionează să dea publicităţii încă 15 mii de documente despre războiul din Afganistan. Assange s-a aflat săptămâna trecută în Suedia unde sunt amplasate câteva servere ale WikiLeaks.

Preşedintele Egiptului, Hosni Mubarak şi regele Iordaniei Abdullah II au acceptat invitaţia Statelor Unite să participe pe 2 septembrie la lansarea negocierilor de pace directe între israelieni şi palestinieni. Vineri, secretarul de stat american, Hillary Clinton a spus că negocierile găzduite de preşedintele Barack Obama, primele din decembrie 2008, se vor axa pe soluţia celor două state în Orientul Mijlociu.
Quartetul pentru Orientul Mijlociu compus din Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Naţiunile Unite a sprijinit azi anunţul american şi a spus că negocierile pentru înfiinţarea unui stat palestinian alături de Israel se pot încheia în decurs de un an.

Activişti ai opoziţiei ruse de la Kaliningrad au organizat astăzi o demonstraţie la care au cerut să fie restabilită procedura de alegerea guvernatorului, numit în prezent de preşedintele rus. Protestatarii au mai cerut guvernatorului actual de la Kaliningrad, Georgy Boos să micşoreze tarifele la întreţinere. Serviciul rusesc al Europei Libere relatează că demonstraţia la care au luat parte aproximativ o mie de oameni s-a încheiat fără incidente.

Premierul Vlad Filat a spus că este tot mai deranjat de îndemnurile să renunţe la intenţia de a candida la funcţia de şef al statului. Într-un interviu la postul de radio Vocea Basarabiei, Filat a spus că nu renunţă, în ciuda acestor apeluri.
Liderul democrat, Marian Lupu, vechiul candidat prezidenţial al coaliţiei de guvernare declarase că intenţia premierului Filat marchează sfârşitul Alianţei pentru Integrarea Europeană. Liderul Alianţei Moldova Noastră, Serafim Urechean a spus că nu-l va sprijini pe Vlad Filat. Urechean a îndemnat alianţa de guvernare din care face parte să aleagă un singur candidat la prezidenţiale şi să participe cu liste comune la parlamentarele anticipate.
În interviul la Vocea Basarabiei, Vlad Filat a mai spus că principalul pericol pentru alianţa de guvernare ar fi o coaliţie de centru stânga la care ar lucra Partidul Comuniştilor conform unui plan sugerat „din altă parte”. Dar Filat a evitat să comenteze perspectiva alierii Partidului Democrat al lui Marian Lupu cu opoziţia comunistă.

Comitetul naţional anti-terorism al Rusiei spune că forţele de securitate l-au ucis astăzi în Daghestan pe principalul suspect de organizarea atacurilor sinucigaşe cu bombă din luna martie în metroul de la Moscova.
Comitetul a spune că Magomedali Vagabov a fost ucis împreună cu alţi patru militanţi în ciocnirile cu forţele de securitate în satul Gunib din republica nord-caucaziană.
Dublul atac cu bombă dus la îndeplinire de femei sinucigaşe în metroul de la Moscova pe 29 martie a făcut 40 de morţi şi a rănit 100 de oameni. Potrivit unor relatări, Vagabov era soţul uneia dintre atacatoare, Mariam Şaripova.

Forţele NATO spun că militarii coaliţiei internaţionale ISAF au ucis din greşeală trei poliţişti afgani într-un incident din nordul Afganistanului. ISAF spune că forţele afgane au cerut sprijin aerian, fiind atacaţi vineri de insurgenţi în provincia Jowzjan. Poliţiştii afgani au fost ucişi accidental de două elicoptere venite în ajutor.
Tot astăzi, ISAF a spus că o femeie şi doi copii au fost ucişi din greşeală vineri într-o operaţiune împotriva militanţilor în provincia vestică Farah, împreună cu şase insurgenţi.
În sudul ţării, ISAF a pierdut vineri un militar în confruntările cu insurgenţii.

Ministerul rus de externe l-a acuzat pe Traian Băsescu, preşedintele României, de „insinuări neprieteneşti” la adresa Rusiei, făcute la recenta întâlnire la Iaşi cu premierul moldovean Vlad Filat. Purtătorul de cuvânt al ministerului rus de externe, Andrei Nesterenko a spus vineri că tema „ocupaţiei rusești” în Transnistria, la care s-a fi referit preşedintele român, este folosită în scopuri propagandistice. În răspunsurile adresate ziariștilor și postate pe site-ul în limba rusă al Ministerului de externe, Nesterenko a sugerat că România nu este sinceră când spune că apără suveranitatea şi integritatea Moldovei, iar afirmațiile președintelui ar exprima frustrarea față de eșecul recent al spionului român identificat la Moscova.
La întâlnirea cu Vlad Filat, Traian Băsescu a vorbit despre Transnistria răspunzînd la întrebarea jurnaliştilor dacă România are interese în această regiune: „România are interesul ca Republica Moldova să-şi redobândească integritatea teritorială, iar interesul nostru este legat de lucrurile de care credem. Credem că nici unui stat nu i se poate ocupa o parte din teritoriu”.

Comisia Electorală Centrală a interzis Partidului Naţional Liberal să difuzeze un spot electoral în care pledează pentru unirea cu România. CEC a luat decizia în urma unei contestaţii a Partidului Comuniştilor. Secretarul Comisiei, Iurie Ciocan a spus că spotul PNL încalcă legislaţia pentru că cheamă la lichidarea suveranităţii şi independenţei Republici Moldova.
În materialul video incriminat, lidera PNL, Vitalia Pavlicenco spune: „Avem nevoie de un preşedinte curajos, care să ne conducă spre unirea cu România, calea cea mai scurtă de integrare în Uniunea Europeană”.
În apărarea sa, PNL a spus că are dreptul la libertatea expresiei şi că spotul nu este cu nimic mai grav decât apelul la aderarea la Uniunea Europeană sau la Uniunea Rusia-Belarus.

Iranul a început alimentarea cu combustibil nuclear a primei sale centrale atomice de construcţie rusească. Reactorul din portul sudic Busher a fost lansat la o ceremonie la care au luat parte oficiali iranieni şi ruşi din domeniul energiei atomice.
O declaraţie a Organizaţiei pentru Energia Atomică a Iranului spune că inginerii au început încărcarea combustibilului în reactor în prezenţa inspectorilor trimişi de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică.
Construcţia centrale de la Busher a început cu 35 de ani în urmă şi a fost amânată de multe ori. Lansarea ei are loc pe fundalul îngrijorărilor legate de programul iranian de îmbogăţire a uraniului.
Ţările occidentale cred că Iranul doreşte să construiască bomba atomică, o temere dezminţită de Iran. Combustibilul folosit la centrala de la Busher este furnizat de Rusia, care va evacua ulterior toate deşeurile nucleare pentru a evita reîntrebuinţarea lor.

Liderii Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei au votat în pentru a accepta invitaţia Statelor Unite la negocieri cu Israelul la Washington, o invitaţia acceptată şi de Israel. Totuşi, negociatorul palestinian şef, Saeb Erekat a spus că palestinienii se vor retrage de la negocierile de pace directe, dacă guvernul israelian anunţă noi construcţii în coloniile evreieşti.
Secretarul de stat american, Hillary Clinton anunţase vineri că Israelul şi palestinienii au fost invitaţi să reia negocierile de pace găzduite de preşedintele Barack Obama pe 2 septembrie la Washington.
La negocierile care se vor concentra pe soluţia celor două state au fost invitaţi să participe şi regele Iordaniei, Abdullah, preşedintele egiptean Hosni Mubarak, emisarul comunităţii internaţionale pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair.

Senatorul american John Kerry a declarat că preşedintele afgan, Hamid Karzai i-a promis să respecte independenţa agenţiilor pentru combaterea corupţiei. Democratul Kerry, care vizitase Afganistanul la începutul săptămânii, înainte de a se îndrepta spre Pakistanul afectat de inundaţii, a spus că a revenit la Kabul vineri, după ce Karzai i-a spus că ar dori să continue discuţiile despre combaterea corupţiei.
Senatorul a mai spus că liderul afgan a făcut cea mai explicită promisiune de până acum să întărească puterile agenţiilor anticorupţie în Afganistan, unde, potrivit unui studiu, volumul mitei ar egala o pătrime din Produsul Intern Brut.

Peste 50 de mii de oameni au fost evacuaţi dintr-un oraş situat în nord-estul Chinei din cauza ieşirii din albie a unui râu care curge de-a lungul graniţei cu Coreea de Nord. Agenţia oficială Xinhua relatează că numeroase case şi drumuri în oraşul Dandong au fost acoperite de apele râului Yalu alimentate de ploile puternice.
Meteorologii chinezi au avertizat astăzi că ploile torenţiale vor continua pe arii extinse în nord-estul Chinei, precum şi în regiunile centrale şi de sud-vest.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat că premierul Israelului şi preşedintele Autorităţii Palestiniene au fost invitaţi în Statele Unite să reia negocierile de pace. Clinton a spus că negocierile care se vor concentra pe soluţia existenței a două state, vor fi găzduite de preşedintele american Barack Obama pe 2 septembrie la Washington.

La negocieri mai sunt invitaţi regele Iordaniei Abdullah, preşedintele egiptean Hosni Mubarak şi emisarul comunităţii internaţionale pentru Orientul Mijlociu, Tony Blair.

Aproximativ 100 de romi au sosit în România cu un zbor charter astăzi, a doua zi la rând când Franţa expulzează romi în cadrul unor măsuri guvernamentale amplu criticate. Bărbaţii, femeile şi copii îmbarcaţi de pe aeroportul Charles de Gaulle de la Paris au aterizat la Timişoara.

Preşedintele francez Nicolas Sarkozy a anunţat măsuri aspre împotriva romilor la sfârşitul lunii iulie în cadrul unor război declarat împotriva criminalităţii. Romii arestaţi de poliţie au primit câte 300 de euro pentru un adult şi câte 100 pentru un copil.

Măsurile sunt criticate ca fiind discriminatorii. Autorităţile franceze au spus că zboruri asemănătoare celui de astăzi vor continua pe parcursul întregii luni şi în luna septembrie.

Comisia Electorală Centrală crede că avertismentul transmis de premierul Vlad Filat funcţionarilor locali împotriva sabotării referendumului de pe 5 septembrie se înscrie în limitele legii. CEC a respins astăzi plângerea liderului comuniştilor Vladimir Voronin împotriva premierului Filat, care ceruse structurilor de securitate să-i cerceteze pe funcţionarii care împiedică organizarea plebiscitului.

În aceeaşi hotărâre, Comisia a spus că opoziţia comunistă are dreptul să boicoteze referendumul. Dar a definit boicotul ca o “exprimare a dezacordului”, distinctă de sabotaj, adică periclitarea bunul mers al votului, pasibilă de sancţiuni contravenţionale sau penale.

Ministrul de externe Iurie Leancă spune că a concediat pe doi diplomaţi moldoveni reţinuţi pe 16 august la vama Albiţa în România cu mii de pachete de ţigări nedeclarate. Ministrul Leancă a spus că Iurie Cerbari, consilier pe probleme speciale al ministerului de externe, a fost deja demis, iar Aurel Guilă, şoferul ambasadorului moldovean la Bucureşti, va fi destituit luni la revenirea din concediu. Potrivit lui Iurie Leancă, destituirea celor doi este cea mai drastică sancţiune permisă ministerului de Codul Muncii.

Poliţia de frontieră română a descoperit în maşinile celor doi angajaţi ai ministerului de externe 7500 de pachete de ţigări. Poliţia de frontieră de la Vaslui i-a amendat pe cei doi, dar cazul nu a fost calificat drept contrabandă, pentru că valoarea ţigărilor era mai mică de 20 de mii de lei româneşti.

Comisia Electorală Centrală a avertizat public 11 partide înscrise în Campania pentru referendumul de pe 5 septembrie că nu şi-au prezentat rapoartele de cheltuieli. Toate partidele avertizate sunt partide extraparlamentare. CEC a spus că dintre formaţiunile politice care au prezentat cheltuielile făcute în campanie, pe primul loc, cu cele mai mari resurse alocate până acum se află Partidul Liberal Democrat, urmat de Partidul Comuniştilor, Partidul Democrat şi Partidul Popular Creştin Democrat. În total, formaţiunile politice au cheltuit până acum 2,2 milioane de lei.

Premierul Vlad Filat i-a spus ministrului polonez de externe Radoslaw Sikorski că Moldova se aşteaptă să primească în luna octombrie de la Uniunea Europeană un semnal clar despre perspectiva ridicării vizelor. Un comunicat al guvernului spune că Filat şi Sikorski s-au întâlnit joi seara la o cină de lucru în Grecia. Comunicatul mai spune că ministrul de externe al Poloniei a lăudat transformările democratice din Moldova şi a repetat sprijinul polonez pentru integrarea ei în Uniunea Europeană.

Primarul din Osh, cel de-al doilea oraş ca mărime al Kirghizstanului, a avertizat la o demonstraţie că nu va ceda funcţia, pe fundalul speculaţiilor că autorităţile centrale s-ar pregăti să-l înlăture. Melis Myrzakmatov a declarat în faţa câtorva mii de suporteri la Osh că a respins o ofertă a guvernului să treacă în alt post. Myrzakmatov este un aliat al fostului preşedinte kirghiz Kurmanbek Bakiev înlăturat în timpul revoltelor din aprilie.

Unii participanţi la demonstraţie au cerut astăzi demisia preşedintei Roza Otunbaeva şi i-au huiduit pe reprezentanţii guvernului veniţi să calmeze mulţimea.

Ministerul rus al agriculturii a anunțat că Rusia nu planifică să importe grâu, în ciuda secetei care a distrus o mare parte a recoltei de anul acesta. Un purtător de cuvânt a dezminţit relatarea ziarului Vedomosti că Rusia se pregăteşte să importe cel puţin cinci milioane de tone de grâne, în primul rând din Kazahstan. Relatarea a dus la scumpirea bruscă a grâului.

Rusia, unul din principalii exportatori de cereale din lume, a interzis exportul până la sfârşitul anului. Din cauza secetei, Rusia aşteaptă anul acesta o recoltă cu o treime mai mică decât anul trecut.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a cerut anchetarea rapidă a dispariţiei unui jurnalist în Ucraina. OSCE a lăudat decizia preşedintelui ucrainean Victor Ianucovici să se ocupe personal de acest caz. Reprezentanta OSCE pentru libertatea presei, Dunja Mijatovic şi-a exprimat încrederea că ancheta va fi rapidă şi transparentă.

Vasyl Klymentyev, editorul unui mic săptămânal de investigaţii din oraşul Harkiv, a dispărut luna aceasta, după ce avertizase că libertatea presei este în declin, iar presiunile asupra jurnaliştilor sunt în creştere după venirea preşedintelui Ianukovici la putere în luna februarie.

Marea Britanie a avertizat Libia că festivităţile la un an de la eliberarea teroristului de la Lockerbie pot dăuna relaţiilor dintre cele două ţări. Abdelbasset al-Megrahi este singura persoană condamnată pentru detonarea avionului Pan Am deasupra oraşului scoţian Lockerbie în 1988, soldată cu 270 de morţi. Guvernul scoţian l-a eliberat pe 20 august anul trecut după avertismentul medicilor că ar mai avea trei luni de trăit. Megrahi, care se află în viaţă, ispăşise numai opt ani din pedeapsa la închisoare pe viaţă când a fost eliberat şi a fost primit la Tripoli ca un erou. Eliberarea sa a cauzat o nouă controversă vara aceasta pe fundalul acuzaţiilor împotriva companiei petroliere britanice BP că ar fi jucat un rol în această afacere pentru a obţine contracte avantajoase în Libia.

Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat că premierul Israelului şi preşedintele Autorităţii Palestiniene au fost invitaţi în Statele Unite să reia negocierile de pace. Clinton a spus că preşedintele american Barack Obama doreşte să găzduiască negocierile pe 2 septembrie la Washington.

Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Naţiunile Unite se pregătesc să difuzeze o invitaţie comună la reluarea negocierilor. Oficiali americani au spus că negocierile se vor axa pe statutul final al teritoriilor palestiniene și a Ierusalimului, delimitarea frontierei şi soarta refugiaţilor palestinieni.

CEC ar urma să analizeze astăzi o contestaţie la adresa PNL, care pledează într-un spot electoral pentru unirea cu România. Contestaţia a fost depusă de comunişti. Ei susţin că spotul încalcă Constituţia şi cer să fie interzisă atât difuzarea lui, cât şi participarea PNL la referendum.
În materialul video incriminat, lidera PNL, Vitalia Pavlicenco spune: „Avem nevoie de un preşedinte curajos, care să ne conducă spre unirea cu România, calea cea mai scurtă de integrare în UE”.
Potrivit site-ului Unimedia, PNL a respins acuzaţiile comuniste, spunînd că are dreptul la libertatea expresiei şi că spotul nu este cu nimic mai grav decât apelul la aderarea la UE sau la Uniunea Rusia-Belarus.

Cu două săptămâni înaintea referendumului constituţional de la 5 septembrie, la secţiile de votare din străinătate s-au înregistrat 8860 de alegători. Estimarea a fost comunicată agenţiei Moldpres de preşedintele CEC, Eugen Ştirbu. Moldpres aminteşte că la secţiile de votare din străinătate vor fi trimise 130.000 de buletine de vot.
Partidul Comuniştilor, care se opune referendumului, a spus că disproporţia dintre numărul buletinelor de vot şi al alegătorilor care ar putea vota în străinătate ar semnala că guvernarea ar vrea să falsifice votul peste hotare, de pildă prin votarea multiplă. CEC a răspuns că asemenea fraude vor fi posibile.