Ministerul de interne spune că a arestat trei persoane bănuite că ar fi încerca să vândă 1,8 kilograme de uraniu 238 unor ţări “cu risc sporit” contra sumei de 9 milioane de euro. Potrivit Moldpres, poliţia a anunţat că uraniul a fost descoperit pe 20 august într-un garaj din Chişinău şi că emitea pe o rază de un metru radiaţia de 60 de ori peste limita admisibilă. În total sunt bănuite şapte persoane, între care doi foşti ofiţeri de poliţie şi un locuitor al regiunii transnistrene, intraţi în vizorul autorităţilor în luna iunie.

Ministerul de interne a mai spus că a colaborat la investigaţie cu specialişti din Statele Unite. Peste scurt timp încărcătura urmează a fi trimisă în Germania unde se va stabili ţara de provenienţă a uraniului, care ar fi fost adus în Moldova prin contrabandă.

Premierul Vlad Filat a confirmat declaraţiile exportatorilor de fructe şi legume că Rusia a micşorat numărul firmelor moldovene care pot exporta pe piaţa rusă: „Este vorba de limitarea numărului de companii care au dreptul de a exporta aceste produse. Nu este o interdicţie. Încercăm să rezolvăm această problemă".

Exportatorii spun că numai 36 din 177 de firme mai pot exporta în Rusia, care ar fi invocat îngrijorări legate de calitatea produselor. Zeci de camioane cu mere ar fi blocate la vama Chişinău în aşteptarea certificatelor de origine a mărfii. Guvernul şi exportatorii au luat în discuţie astăzi noua criză la o şedinţă specială.

Aproximativ 80 la sută din producţia de fructe şi legume, din Moldova, este exportată în Rusia.

Procuratura Generală a retras dosarele Băncii de Economii, Victoriabank şi Media Satelit din gestiunea procurorilor şi ofiţerilor de urmărire penală vizaţi în scandalul „Mocanu – Plahotniuc”. Procurorul Valeriu Galeru şi ofiţerul centrului anticorupţie Ion Crudu au fost acuzaţi de politicianul Sergiu Mocanu de relaţii apropiate cu omul de afaceri Vlad Plahotniuc.

Procuratura Generală spune într-un comunicat că acuzaţiile împotriva celor doi că ar executa ordine ale omului de afaceri nu se confirmă documentar, dar difuzarea acuzaţiilor poate arunca o umbră de îndoială asupra imparţialităţii anchetei.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a cerut transmiterea de urgenţă a tuturor fondurilor de arhivă ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţii şi Securitate, Procuraturii Generale şi altor instituţii în fondurile Arhivei Naţionale, pentru a asigura accesului neîngrădit al publicului.

La o şedinţă de lucru, directorul adjunct al SIS, Valentin Dediu i-a spus preşedintelui interimar că numărul dosarelor politice din perioada sovietică păstrate la serviciul special este de 23 247 şi ar fi nevoie de cel puţin 3 luni pentru a le transfera la Arhiva Naţională. Reprezentantul ministerului de interne, Iurie Burcă a spus că la minister se păstrează 33 590 de dosare ale persoanelor deportate.

Transferul dosarelor politice în Arhiva Naţională şi deschiderea lor pentru public a fost cerută de Comisia Cojocaru înfiinţată de preşedintele interimar pentru a cerceta trecutul sovietic totalitar.

Seceta de vara aceasta din Rusia, cea mai gravă înregistrată vreodată, a redus cu cel puţin 0,8 puncte procentuale din creşterea Produsului Intern Brut pentru acest an. Ministrul adjunct al dezvoltării economice, Andrei Klepaci a spus că mai multe detalii vor deveni cunoscute abia după ce se încheie sezonul de recoltare, în luna noiembrie.

Seceta şi puternicul val de căldură au distrus o pătrime din recolta de cereale în Rusia care a interzis exportului de grâne anul acesta, provocând creşterea preţurilor pe piaţa internaţională.

Tailanda urmează să-l extrădeze miercuri Statelor Unite pe presupusul traficant rus de arme Viktor Bout. Procurorii americani spun că Bout, în vârstă de 43 de ani, a furnizat arme combatanţilor unor războaie civile din America de Sud, Orientul Mijlociu şi Africa şi îl acuză de infracţiuni conexe cu terorismul.
Decizia unui tribunal tailandez de a-l extrăda pe Bout, în presa americană „comerciantul morţii”, a iritat Moscova, care a spus că a fost luată în urma unor îndelungate presiuni politice externe.

Viktor Bout a fost arestat în luna martie în urma unei operaţiuni la care au luat parte agenţi americani deghizaţi în rebeli din Columbia.

Premierul Vlad Filat a depus flori la Complexul memorial "Eternitate" cu ocazia a „66 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupaţia trupelor germano-hitleriste”. Vlad Filat a depus flori în urma unor festivităţi de comemorare organizate la complexul eternitate de Partidul Comuniştilor. Liderul opoziţiei comuniste Vladimir Voronin a acuzat autorităţile că sărbătoresc astăzi ziua ocupaţiei, nu a eliberării.

Pe 24 august 1944 trupele Armatei Roşii au preluat controlul asupra teritoriului actual al Republicii Moldova în urma operaţiunii Iaşi-Chişinău, la o zi după decizia României să întoarcă armele împotriva Germaniei naziste alături de care luptase în cel dea-l doilea război mondial.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a decorat post-mortem cu Ordinul Republicii 52 de oameni care au opus rezistenţă „regimului totalitar comunist de ocupaţie” instalat de Uniunea Sovietică în actuala Republică Moldova pe 28 iunie 1940. Mihai Ghimpu a emis decretul de decorare pe 23 august, ziua semnării, cu 71 de ani în urmă, a pactului de neagresiune Ribbentrop-Molotov. La mai puţin de un an de la semnare, armata URSS a intrat în Basarabia în urma unui ultimatum dat României regale.

În decretul preşedintelui interimar se spune că cei decoraţi şi-au pus în pericol viaţa şi libertatea. Toţi fuseseră condamnaţi de regimul sovietic la privaţiune de libertate între 2 şi 25 de ani, iar cinci fuseseră condamnaţi la pedeapsă capitală.

Institutul de Marketing şi Sondaje au dat publicităţii date noi ale sondajului de opinie pe care refuzaseră să le publice integral ieri, în semn de protest faţă de presupuse presiuni politice asupra IMAS.

Datele publicate astăzi de portalul jurnal.md arată că 42 % dintre cei intervievaţi consideră că liderul democrat Marian Lupu ar trebui să fie candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la alegerile prezidenţiale.

Înainte de publicarea sondajului, premierul Vlad Filat repetase într-un interviu că intenţionează să candideze la prezidenţiale şi se declarase „tot mai deranjat” de îndemnurile de a renunţa.

Potrivit jurnal.md, datele noi ale Barometrului socio-politic realizat de IMAS mai arată că 54 % dintre intervievaţi nu sunt de acord cu decizia preşedintelui interimar Mihai Ghimpu de a declara ziua de 28 iulie 1940 – Zi a ocupaţiei sovietice.

Curtea de Apel de la Chişinău a anulat interdicţia de difuzare a unui spot publicitar în care Partidul Naţional Liberal pledează pentru unirea cu România.
Difuzarea spotului video a fost interzisă de Comisia Electorală Centrală la sesizarea Partidului Comuniştilor pe motiv că cheamă la lichidarea suveranităţii şi independenţei Republici Moldova. Curtea de Apel a decis astăzi că CEC şi-a depăşit atribuţiile.

Lidera PNL Vitalia Pavlicenco a anunţat în urma deciziei că spotul va fi trimis din nou pentru difuzare instituţiilor media.

Procuratura Generală l-a audiat în calitate de bănuit pe omul de afaceri Victor Ţopa acuzat că ar fi deposedat prin ameninţări şi şantaj în 2007 o acţionară a Victoriabank. Ţopa a declarat că dosarul ar fi fost intentat la comanda rivalului său, omul de afaceri Vlad Plahotniuc care ar fi atras-o de partea sa pe fosta acţionară, Galina Proidisvet.

Într-un alt dosar, Plahotniuc i-a acţionat în judecată pe Victor Ţopa şi două televiziuni pentru defăimare în urma acuzaţiilor că ar controla prin relaţii politice cu actuala guvernare structuri de stat ca Procuratura Generală şi Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Preşedintele ucrainean Victor Ianucovici a făcut apel astăzi la modificarea constituţiei pentru a spori împuternicirile şefului statului. Ianucovici a făcut propunerea în discursul rostit la Kiev de ziua independenţei Ucrainei, la 19 ani de la prăbuşirea Uniunii Sovietice. Ianucovici a spus că Ucraina are nevoie de un preşedinte puternic, cu pârghii de coordonare şi control asupra aplicării reformelor cheie şi politicilor strategice ale ţării.

Ucraina a limitat puterile şefului statului printr-un amendament constituţional adoptat în 2004 în perioada preşedintelui pro-occidental Victor Iuşcenco. Oponenţii noului preşedinte Ianucovici îl acuză de autoritarism.

Preşedintele Pakistanului Asif Ali Zardari spune că ţara sa ar putea avea nevoie de trei ani sau mai mult pentru a-şi reveni în urma inundaţiilor devastatoare care au lăsat fără locuinţe milioane de oameni. Zardari a declarat luni într-un interviu că autorităţile trebuie să rămână vigilente pentru a preveni exploatarea crizei de către militanţii islamici.

La Washington, Masood Ahmed, reprezentantul FMI pentru Asia Centrală şi Orientul Mijlociu a declarat că liderii pakistanezi vor trebui să ia decizii dificile la alocarea resurselor pentru reconstrucţie. Masood Ahmed a făcut declaraţia la negocierile începute luni de FMI cu Pakistanul pe tema politicilor fiscale în contextul eforturilor de reconstrucţie.

Guvernul Somaliei a făcut cunoscut că peste 30 de oameni au fost ucişi când un atentator sinucigaş şi bărbaţi înarmaţi au atacat un hotel în capitala Mogadishu. Printre cei ucişi se numără cel puţin şase parlamentari cazaţi la hotel. Gruparea radicală islamistă al-Shabaab a revendicat responsabilitatea pentru atac. Guvernul spune că unii agresori purtau uniforme militare solmaleze.

Somalia nu are un guvern central plenipotenţiar din 1991. Gruparea Al-Shabaab care spune că este afiliată reţelei al-Qaida a ameninţat să înlăture guvernul sprijinit de Occident, care este protejat de 6 mii de militari de menţinere a păcii ai Uniunii Africane.

Liderul Partidului Comuniştilor, Vladimir Voronin, a anunţat că după vacanţa legislativă deputaţii comunişti ar putea reveni în Parlament. Vorbind după un miting cu ocazia împlinirii a 66 de ani de la intrarea trupelor sovietice în Moldova, la 23 august 1944, Vladimir Voronin a declarat jurnaliştilor că dacă deputaţii comunişti se vor întoarce în Parlament, o vor face pentru „a-i ajuta pe ceilalţi deputaţi să revină, dacă vor putea, pe calea dezvoltării”. Deputaţii comunişti boicotează şedinţele plenare de aproape jumătate de an.

Tortura în comisariatele de poliţie continuă - anunţul a fost făcut în cadrul unei conferinţe de Tudor Ciorap, vice-preşedintele Centrului Naţional Independent pentru Investigaţii şi Apărarea Drepturilor Omului.
Potrivit lui Ciorap, numai în luna august la Centru au parvenit informaţii despre cinci cazuri de tortură confirmate prin expertizele medico-legale. ONG-istul a declarat că deşi au sesizat Procuratura şi Ministerul de Interne nu a fost pornit nici un dosar penal.

NATO a anunţat că militarii americani din Afganistan au tras focuri de avertizare în timpul unui protest al localnicilor faţă de arestarea unui profesor de religie. Profesorul a fost reţinut ieri, fiind suspectat că ar fi implicat într-un atac cu rachete asupra unei patrule a Alianţei. NATO anunţă că nici unul din cei peste 300 de civili prezenţi la demonstraţie nu a fost rănit.
Pe de altă parte, şeful poliţiei locale, generalul Ahmad Faqir, a anunţat că un civil a fost împuşcat de o persoană necunoscută. Tot astăzi s-a anunțat moartea a doi militari francezi din trupele Nato într-o operațiune vizînd militanți talibani.

Cel puţin 15 oameni au fost ucişi într-un atac sinucigaș împotriva unui hotel din capitala Somaliei, Mogadiscio. Se presupune că atacatorii sunt militanţi islamişti din gruparea radicală islamică Al-Shahab, care și-a asumat responsabilitatea. Purtătorul de cuvânt al Uniunii Africane de menţinere a păcii a anunţat că printre victime se numără mai mulţi parlamentari.

Atacul a avut loc în a doua zi de lupte între gruparea radicală islamică şi forţele africane de menţinere a păcii, în care au fost omorâţi peste 30 de civili, iar o sută au fost răniţi.

Armata americană anunţă că în Irak au rămas mai puţin de 50 de mii de militari americani. Trupele combatante americane şi-au încheiat oficial misiunea săptămâna trecută, iar militarii care se mai află în Irak au sarcini de instruire şi asistenţă pentru forţele locale.
Preşedintele Statelor Unite a promis că, până la finele anului 2011, toţi militarii americani vor părăsi Irakul.

80 % din moldoveni nu văd o îmbunătăţire a situaţiei lor economice faţă de anul trecut dar aproape jumătate sunt mulţumiţi de modul în care cum a acţionat guvernul după inundaţii. În consecinţă, potrivit ultimului sondaj IMAS, dat publicităţii ieri, guvernul se bucură de cea mai înaltă cotă de încredere, 39 %, urmat de Parlament cu 37 %. Sondajul IMAS mai arată că Partidul Democrat s-a ridicat, pentru prima dată, la cota de încredere a Partidului comuniştilor de 35 %. Pe primul loc se situează Partidul Liberal-Democrat al premierului Vlad Filat.

Preşedintele interimar al Republicii Moldova, liberalul Mihai Ghimpu a declarat în cadrul unui interviu cu televiziunea Privesc eu că deşi costurile pentru traducerea materialelor Parlamentului si preşedintiei in limba rusă, pentru afişarea lor pe site-ul acestor institutii este o acţiune costisitoare, efortul trebuie făcut deoarece, multor moldoveni le este mai uşor să citeasca în limba rusă decît în limba romana. In opinia şefului statului moldovean aceasta ar fi „o consecinţă a ocupaţiei”.

Partidul Democrat, condus de Marian Lupu, a dat publicităţii o declaraţie despre Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat de Germania hitleristă cu Uniunea Sovietică la 23 august 1939. În declaraţia PD se spune că pactul este „doar unul din evenimentele triste ale acelei perioade”, se reaminteşte că el a fost condamnat de primul Parlament al Moldovei independente în 1991 şi se mai spune că înţelegerea nu mai are astăzi nici o importanţă practică.
Pactul Ribbentrop-Molotov a avut printre altele efecte anexarea de către Uniunea Sovietică a celor trei ţări baltice, a unor părţi din Polonia şi Finlanda şi a unei însemnate zone din est a României, nordul Bucovinei si Basarabia.

Intr-o întrevedere ieri, la Chişinău, cu Tinu Knox, preşedintele grupului Stîngii Europene din cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei, liderul comuniştilor moldoveni, Vladimir Voronin a dat asigurari că partidul său va lua toate masurile necesare pentru a înlătura de la putere actuala coaliție democrat liberală din Republica Moldova, informează site-ul Unimedia.md. Potrivit sursei citate, Voronin a spus că actuala putere de la Chisinau „ştie doar să sărăcească populaţia şi să se îmbogăţească pe seama ei, să se ocupe toată ziua de contrabanda cu tigări şi alte produse şi să criminalizeze ţara asa ca in anii 90, să intimideze şi să-i terorizeze pe cei care nu sunt de acord cu politica liberal-democrată”.

Astăzi, Ucraina aniversează 19 ani de independenţă. Intr-o înregistrare video, secretarul de stat american, Hillary Clinton a felicitat poporul ucrainian şi a asigurat această ţară că Statele Unite o vor susţine pe mai departe în efortul de democratizare şi de consolidare a instituţiilor democratice, a societăţii civile şi economiei de piaţă ca bază pentru viitoarea stabilitate si prosperitate a Ucrainei.

Oficialităţi pakistaneze discută la Washington cu reprezentantii Fondului Monetar Internaţional pentru un posibil sprijin financiar pentru a face faţă efectelor celor mai mari inundaţii din istoria acestei ţări. Peste 20 de milioane de oameni, aproape de 5 ori populaţia Republicii Moldova, au avut de suferit de pe urma acestei calamităţi naturale. Zeci de mii de oameni îşi părăsesc zilnic locuinţele aflate în calea apelor. Statele Unite, cel mai important donator pentru Pakistan în aceasta situație, avertizează asupra pericolele răspîndirii unor maladii generate de condiţiile precare sanitare.