În Rusia, autorităţile se află în căutarea asasinilor unui cuplu, soţ şi soţie, care lucrau pentru serviciul federal de securitate FSB. Cei doi agenţi a căror identitate nu a fost anunţată, se aflau în vacanţă în Kabardino-Balkariya, una din republicile nord caucaziene ale Federaţiei Ruse. Patru agresori mascaţi i-au capturat la o cafenea, i-au dus pe malul unui râu apropiat şi i-au împuşcat, incendiindu-le ulterior maşina.

Serviciul de presă al forţelor de securitate din Kabardino-Balkariya relatează despre un schimb de focuri în curs de desfăşurare între forţele de securitate şi un grup înarmat în capitala Nalchik. Din grupul asediat într-un bloc de locuit ar face parte şi cei răspunzători de asasinat.

Liderii alianţei de guvernare şi ai opoziţiei au luat parte la manifestările de Ziua Independenţei. Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a spus la concertul festiv din centrul Chişinăului că politicienii moldoveni nu au reuşit până acum să adauge la independenţa Republicii Moldova şi bunăstarea locuitorilor ei. „Suntem conştienţi că nouă ne-a revenit datoria de a schimba lucrurile. AIE este viitorul politic al Republicii Moldova”, a declarat Ghimpu.

La depunerea de flori la monumentul lui Ştefan cel Mare, liderul opoziţiei comuniste Vladimir Voronin a pus sub semnul întrebării viitorul alianţei de guvernare. „Alianţele se formează şi se destramă, nu mai are mult nici AIE. Independenţa, în schimb, este o chestiune istorică”, a spus Voronin într-o declaraţie consemnată de agenţia Omega.

Ziarul Nezavisimaia Gazeta de la Moscova scrie că deputaţi ai Dumei de Stat a Rusiei şi Radei Supreme de la Kiev vor lua parte la festivităţile de la Tiraspol pe 2 septembrie la împlinirea a 20 de ani de la proclamarea independenţei de către regiunea separatistă transnistreană.

Nezavisimaia Gazeta mai scrie că ministrul rus de externe, Serghei Lavrov i-a cerut să participe şi ambasadorului rus în Moldova. Ziarul citează o telegramă trimisă de Lavrov liderului transnistrean Igor Smirnov, în care mulţumeşte pentru invitaţia la evenimentele festive.

La începutul lunii, ministerul moldovean de externe a cerut oficialităţilor ruse să se abţină de la participarea la festivităţile de la Tiraspol.

Un american întemniţat în Coreea de Nord din luna ianuarie pentru pătrunderea ilegală în ţară a fost eliberat. Fostul preşedinte al Statelor Unite, Jimmy Carter a decolat astăzi de la Fenian împreună cu Aijalon Gomes, urmând să ajungă la Boston în cursul zilei. Departamentul de stat american a salutat eliberarea lui Gomes.

În timpul vizitei la Fenian, Jimmy Carter s-a întâlnit cu Kim Yong Nam, persoana numărul doi în ierarhia nord-coreeană. Oficialul nord-coreean a reafirmat interesul ţării sale pentru reluarea negocierilor internaţionale pe tema dezarmării nucleare.

Franţa şi-a apărat astăzi politica deportării romilor imigraţi din Europa de est şi a respins criticile internaţionale. Guvernul francez a emis o declaraţie în care spune că „respectă cu scrupulozitate legile europene”.

În dimineaţa zilei, comitetul anti-rasism al Naţiunilor Unite a spus că este îngrijorat de „discursurile politice de natură discriminatorie” în Franţa.

Vicepreşedintele comitetului, Pierre-Richard Prosper a spus că Franţa trebuie să evite deportarea colectivă a romilor şi că fiecare caz trebuie analizat în parte.

Vaticanul s-a alăturat criticilor spunînd că „nu pot fi făcute generalizări” pentru a deporta un întreg popor.

Joi, Franţa a repatriat încă 284 de romi veniţi din România, în ciuda cerilor internaţionale să pună capăt acestei practici.

Ucraina spune că nu va limita exporturile de grâu pentru încă cel puţin trei săptămâni. Vicepremierul ucrainean, Viktor Slauta a declarat astăzi că guvernul de la Kiev va lua în discuţie după 15 septembrie o posibilă restricţie. Exportatorii ucraineni au cerut o amânare pentru a putea scoate din ţară aproximativ 2 milioane de tone de grâu care au fost deja vândute şi se află în aşteptarea transportului. Guvernul Ucrainei anticipează o uşoară scădere a recoltei anul acesta.

Din cauza secetei care a afectat regiunea, Rusia a impus o interdicţie de export până la sfârşitul anului, provocînd creşterea preţurilor la cereale pe pieţele internaţionale.

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu a decorat cu „Ordinul Republicii” un grup de deputaţi din primul Parlament al Republicii Moldova, care a votat independenţa ţării. Cei 18 deputaţi au fost decoraţi „în semn de profundă gratitudine pentru contribuţia remarcabilă la Mişcarea de Eliberare Naţională şi pentru merite deosebite în promovarea valorilor democratice şi a adevărului istoric”, se arată în decretul preşedintelui Ghimpu.

„Ordinul Republicii” – cea mai înaltă distincţie de stat - a fost conferit lui Petru Buburuz, Nadejdei Brînzan, Eugeniei Bulat, Ion Ciuntu, Nicolae Costin (post-mortem), Mircea Druc, Lidiei Istrati (Ciobanu) (post-mortem), Valeriu Matei, Ion Moraru, Alexandru Moşanu, Vasile Nedelciuc, Constantin Oboroc, Tudor Panţîru, Anatolie Şalaru, Andrei Vartic (post-mortem), Ion Vatamanu (post-mortem), Boris Vieru şi Petru Soltan.

Centrele de votare din afara ţării vor fi create inclusiv cu susţinerea Consiliului Europei şi Uniunii Europene.
Republica Moldova va primi un suport logistic în valoare de peste 1 milion de lei prin intermediul programului privind „susţinerea democraţiei în Moldova”, se anunţă într-un comunicat al Consiliului Europei.

Prin această finanţare vor fi susţinuţi angajaţii Ministerului de Externe să urmărească funcţionarea noilor centre de votare din afara ţării şi pentru achiziţionarea echipamentului şi materialelor necesare pentru organizarea referendumului.

Comitetul politic al Partidului Comuniştilor a confirmat anunţul anterior al lui Vladimir Voronin, şi anume că partidul îşi întrerupe boicotul şedinţelor parlamentului.

Într-un comunicat de presă al PCRM, se arată că decizia a fost luată „ca să utilizeze activ tribuna parlamentară pentru informarea comunităţii moldoveneşti şi celei europene despre tendinţele politice îngrijorătoare, prin toate mijloacele să se opună tentativelor de lichidare a organizării constituţionale a Republicii Moldova”. Deputaţii comunişti boicotează lucrările Parlamentului de aproape jumătate de an.

Potrivit agenţiilor internaţionale de ştiri, Kenya nu și-a respectat obligaţia de a-l aresta pe preşedintele sudanez Omar Hassan al Bashir, sosit la Nairobi. Curtea Penală Internaţională l-a acuzat pe Bashir de genocid, crime de război în urma atacurilor violente din regiunea Darfur și a emis un mandat de arest. Bashir respinge acuzaţiile.

Kenya a ratificat Statutul Curţii Penale Internaţionale de la Roma, asumându-şi între altele obligaţia de a ajuta la executarea mandatelor de arest. Preşedintele Bashir se afla în Kenya pentru a participa la ceremonia de semnare a noii constituţii a Kenyei.

China cere Statelor Unite să retragă licenţele de export firmelor care vând echipamente pentru instalaţii radar în Taiwan. Purtătorul de cuvânt al ministrtului de Externe a declarat că anunţul, făcut public la începutul acestei săptămâni de Departamentul de Stat american, ar putea înrăutăţi relaţiile dintre cele două ţări. China se opune vânzării de arme în Taiwan, stat căruia îi contestă independenţa.

India nu va mai face schimb de informaţii şi tehnologie militare cu China, după ce Beijing-ul a refuzat să-I acorde viză unui general de armată din regiunea Kashmir. Anul trecut, India a protestat împotriva politicii ambasadei Chinei de a oferi alte tipuri de viză pentru locuitorii regiunii Kashmir, regiune disputată de mai multe state asiatice. India insistă că regiunea Kashmir îi aparţine.

Premierul rus Vladimir Putin a spus astăzi că Rusia ar trebui să continue proiectul de construcţie al autostrăzii Moscova-Sankt Petersburg. Putin nu a specificat dacă susţine proiectul iniţial care prevede defrişarea pădurii Himki de lângă capitală.
Ieri, preşedintele Medvedev, spre surpriza tuturor a cerut Guvernului să re-examineze acest proiect. Este una din puţinele dăţi cînd autorităţile reacţionează la protestele populare, la care de această dată, s-a aliat şi partidul de guvernămînt Rusia Unită.

Pakistanul va evacua astăzi peste 300 de mii de oameni din oraşul Thatta din sudul ţării, la o zi după în aceeaşi regiune au fost evacuaţi peste 400 de mii de oameni. Primarul a spus că peste 70 % din populaţia oraşului a fost evacuată în regiuni mai sigure.

Naţiunile Unite raportează că mai mult de un milion de oameni au rămas fără case în sudul Pakistanului. Şeful agenţiilor umanitare al Naţiunilor Unite a spus că peste 17 milioane de oameni au fost afectaţi de inundaţii în Pakistan

Până în prezent, 1,600 de oameni au murit, iar Agenţia pakistaneză pentru Situaţii Excepţionale anunţă că numărul morţilor creşte semnificativ şi că milioane de oameni sunt supuşi riscului de a se îmbolnăvi şi duc lipsă de alimente.

Premierul Vlad Filat a participat astăzi la o ceremonie solemnă și un concert festiv cu ocazia aniversării Zilei Independenței la Chișinău. Potrivit comunicatului difuzat de Serviciul de presă al guvernului, în discursul ținut la meeting, premierul a spus, între altele: „Acum 11 luni, am preluat guvernarea unei ţări aflată în prag de faliment. Precedenta putere ne-a lăsat drept moştenire o societate divizată, un stat izolat în plan extern, o democraţie existentă doar pe hîrtie şi o economie de piaţă nefuncţională. Din start, a trebuit să facem faţă unor provocări fără precedent în istoria tînărului nostru stat. Dar astăzi putem spune cu mîndrie că am reuşit să asigurăm supravieţuirea ţării şi să punem bazele dezvoltării ei în continuare”.

Vlad Filat a subliniat succesele obținute în politica externă a guvernului său, declarînd: „Beneficiem de o deschidere fără precedent din partea partenerilor noştri occidentali şi urmează să valorificăm această susţinere în rezultate resimţite de către fiecare cetăţean al Republicii Moldova. Am reuşit să relansăm relaţiile cu vecinii, am stabilit relaţii de parteneriat strategic cu importanţi jucători pe arena mondială. Acum avem toate premisele pentru a dezvolta aceste prime, dar importante succese”.

Statele Unite vor continua sa sprijine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale Republicii Moldova – se arată în mesajul de felicitări, trimis de secretarul de stat Hilary Clinton, cu ocazia zilei de astazi, Ziua Independenţei Moldovei. Totodată, d-na Clinton reafirmă sprijinul administraţiei americane pentru eforturile Moldovei de integrare europeană.

Potrivit unui sondaj de opinie realizat de Asociaţia Sociologilor şi Demografilor din Moldova, cel mai popular politician este Marian Lupu, liderul partidului Democrat, urmat de premierul Vlad Filat si de liderul partidului comuniştilor Vladimir Voronin. Primarul Chişinăului Dorin Chirtoacă ocupă pozitia a 4-a, iar preşedintele interimat Mihai Ghimpu, îl urmează.
In ceea ce priveşte încrederea în partide, pe primul lor se afla partidul comuniştilor din Moldova cu 41,9 %, urmat de Partidul Liberal Democrat cu 22,8 procente si de Partidul Democrat cu 13,9 la suta. Partidul Liberal este creditat cu 10,5 % din încrederea electoratului, iar AMN cu 5,8 %. Astfel, potrivit acestui sondaj, componenţa posibilă a unui viitor Parlament va fi foarte asemănătoare cu cea de acum.

Institutul pentru marketing si Sondaje, IMAS care a dat si el publicităţii Barometrul de opinie în această saptămînă, o plasează pe doamna Zinaida Greceanîi, fostul premier, pe primul loc din rîndul candidatilor Partidului comunistilor pentru funcţia de preşedinte. Doamna Greceanîi este creditata cu 25 % din preferinte, iar fostul ministru al economiei Igor Dodon se plasează pe locul al doilea. De remarcat că în sondajul IMAS la întrebarea legată de creditul acordat posibililor candidati la prezidenţiale din partea PCRM, 42 % dintre cei intrebati au ezitat să dea un răspuns.

Miniştrii educaţiei din Moldova si Romania, Leonid Bujor şi Daniel Funeriu au semnat ieri la Chişinău un acord prin care toate diplomele de învăţămînt obţinute în Republica Moldova vor fi recunoscute de catre Romania şi, implicit, de ţările Uniunii Europene.

Potrivit unui sondaj Eurobarometru citat de agenţia Mediafax, 9 din 10 romani spun că situaţia ţării lor este proastă şi 85 % tind să nu aibă încredere în guvernul de la Bucureşti. Romanii se numara printre cei mai pesimişti europeni, după greci, în ceea ce priveşte evoluția şomajului în viitoarele 12 luni: 62 % spun că şomajul va creşte şi numai unu din zece romani crede că şomajul va scădea în următoarea perioadă. 70 % dintre romani cred că ţara lor are nevoie de reforme şi 56 % spun că situaţia bugetară trebuie să echilibrată, datoria ţării trebuind redusă fără întîrziere. Potrivit Eurobarometrului, reducerea efectelor actualei crize economice s-ar putea obţine printr-o cooperare mai bună între statele membre: este ceea ce cred 7 din 10 romani. Sondajul acesta a fost realizat in luna mai pe un eşantion de 1020 de persoane.

Ziarul Gîndul de la Bucureşti de astăzi, citează un alt sondaj de opinie, realizat de Centru de Sondare a Opiniei Publice, în care trei sferturi dintre romani afirmă ca nu poţi reuşi în viaţă fară a da mită şi a apela la trafucul de influenţă. Media anuală a mitei pe care o da un roman ar fi, potrivit acestui sondaj de 600 de Roni.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai a criticat din nou decizia administraţiei americane de a stabili un calendar clar al retragerii şi de a începe retragerea trupelor combatante anul viitor. Ştiind că trupele americane vor pleca, susţine liderul de la Kabul, miliţiile Taliban au prins şi mai mult curaj, înmulţindu-şi atacurile. Ieri, un atac al insurgenţilor Taliban asupra unei secţii de politie din nordul Afganistanului s-a soldat cu moartea a 8 ofiteri de politie afgani.

Fostul preşedinte american Jimmy Carter a părăsit Fenianul, reuşind să obțină de la liderii Coreii de Nord amnistierea şi eliberarea unui cetăţean american condamnat de justiţia comunistă din această ţară la 8 ani de muncă grea într-un lagar. Aijalon Gomez a fost acuzat că ar fi intrat ilegal in Coreea de Nord dinspre China. Cetăţenul american a fost în detenţie din luna ianuarie. Fostul preşedinte american s-a aflat într-o misiune umanitară particulară în Coreea de Nord. Agenţiile internaţionale de presa scriu că politicianul numarul doi din Coreea i-ar fi spus fostului preşedinte american că Fenianul ar fi gata să revină la convorbirile internaţionale în format hexagonal pe tema denuclearizări peninsulei coreene.

Preşedintele Rusiei Dimitri Medvedev a oprit, temporar, proiectul autostrăzii Moscova – Sankt Peteresburg, care urma să defrişeze pădurea Himki din apropiere de capitala Federaţiei Ruse. Medvedev a cerut guvernului să re-examineze proiectul.
Este una din puţinele dăţi cînd autorităţile reacţionează la protestele populare, la care de această dată, se aliase şi partidul de guvernămînt Rusia Unită.

Militantul pentru drepturile omului, Mihail Schneider a fost condamnat la trei zile de detenţie pe motiv că a participat la un marş neautorizat, duminică, la Moscova, cu ocazia Zilei Drapelului. Împreună cu el au mai fost arestaţi activistul Lev Ponomariov, în vârstă de 70 de ani şi condamnat şi el miercuri la trei zile de detenţie, şi fostul vicepremier Boris Nemţov. Nemţov nu a fost condamnat pentru că poliţia nu ar fi găsit suficiente dovezi împotriva sa şi a fost eliberat din arestul poliţiei la o zi după proteste.
Într-un interviu acordat Europei Libere înainte de a fi condamnat, Mihail Schneider a declarat că nu aşteaptă „nimic bun” de la proces .

La Kiev, peste 100 de jurnalişti şi artişti au protestat în faţa unui tribunal local, în favoarea a două posture de televiziune indenpendente. În tribunal se discuta atribuirea unor frecvente naţionale pentru care mai concurează şi postul de televiziune al unui oligarh, care este şi directorul Serviciului de securitate al guvernului ucrainean.
Pe de altă parte, ministerul ucrainian de interne a anunţat că s-ar putea ca jurnalistul de investigatie Vasili Klimentiev, care a dispărut luna aceasta, să fie mort şi că serviciile de securitate ale ţării ar putea fi implicate în dispariţia sa. Jurnalistul lucra la un ziar local din Harkov.