Preşedintele Statelor Unite Barack Obama a salutat ştirile bune despre operaţiunile de oprire a scurgerii de petrol din Golful Mexic şi a promis reconstrucţia zonelor de coastă afectate. “Trebuie să reparăm răul făcut, trebuie să-i tragem la răspundere pe autorii poluării, trebuie să ne asigurăm că cetăţenii care au avut de suferit vor fi compensaţi”, a spus preşedintele american.

Barack Obama a făcut această declaraţie la scurt timp după ce BP a anunţat că penultima fază a sigilării puţului avariat a fost încheiată şi urmează ca scurgerea să fie oprită definitiv prin pomparea de beton.

Tot astăzi, un raport guvernamental a arătat că trei pătrimi din petrolul scurs în mare a fost curăţat sau s-a evaporat.

„Uniunea Cazacilor din oraşului Otaci” a fost desfiinţată pentru că ar favoriza tendinţele separatiste. Organizaţia a fost înregistrată de autorităţile din Otaci ca asociaţie obştească în toamna anului trecut. Dar Ministerul Justiţiei a cerut lichidarea ei, iar la 23 iulie anul curent autorităţile locale s-au conformat ordinului venit de la Chişinău.

Anunţul apare pe pagina de internet a Ministerului Justiţiei, unde se mai spune că unităţile de cazaci sunt cunoscute pentru participarea lor la diferite conflicte armate de după dezmembrarea Uniunii Sovietice, inclusiv cel transnistrean.

Autorităţile de la Tiraspol spun că starea sănătăţii ziaristului Ernest Vardanean, arestat în aprilie sub bănuiala de spionaj, este bună. Asigurările au fost date soţiei suspectului, Irina Vardanean, după ce a sunat zilele trecute la serviciul de securitate transnistrean, în al cărui arest se află ziaristul.

Anterior, Irina declarase presei că la ultima întâlnire cu soţul ei, la sfârşitul lunii iulie, l-a găsit bolnav, cu temperatură şi tuse şi cu o urmă ciudată de tăietură pe gât, despre care el a spus că era de la lama de ras.

Irina Vardanean ne-a mai declarat astăzi că securitatea transnistreană a sfătuit-o să se aştepte la prelungirea arestării soţului ei, o decizie oficială în acest sens urmînd să fie luată la 7 august.

Ernest Vardanean şi Ilie Cazac, care este acuzat de transnistreni într-un caz asemănător, au fost vizitaţi ieri de şeful misiunii OSCE din Moldova, Philip Remmler. Biroul său de presă nu a putut însă da detalii despre vizită.

Preşedintele Dmitri Medvedev l-a sancţionat astăzi pe şeful forţelor navale şi a concediat câţiva ofiţeri de marină pentru eşecul stingerii unui incendiu de pădure care a atins săptămâna trecută o bază militară din apropierea capitalei. Preşedintele Medvedev a spus că pagubele provocate bazei au fost cauzate de “neglijenţa criminală” a comandanţilor, care “nu erau de găsit” în perioada când incendiul se apropia de bază.

Flăcările au distrus cel puţin 13 hangare cu echipamente aviatice ale marinei ruse, lângă Moscova, joia trecută, dar ştirea a fost făcută publică abia marţi.

FMI a sfătuit România să aplice riguros măsurile de austeritate deja convenite, dacă vrea să primească ultima tranşă a unui împrumut de 20 de miliarde de euro. La sfârşitul unei vizite la Bucureşti, reprezentantul FMI Jeffrey Franks s-a declarat mulţumit de reformele adoptate în prima jumătate a anului .

El a mai spus că dacă România pune în practică tăierea cu 25% a salariilor bugetarilor, concedierile din sectorul de stat şi mărirea taxei pe valoarea adăugată, după aceea nu va mai avea nevoie de alte măriri de taxe sau reduceri de cheltuieli – de pildă micşorarea pensiilor.

Tot astăzi, presa de la Bucureşti a scris că până la sfârşitul curent vor fi concediaţi 74.000 de bugetari, care se adaugă celor 25 de mii deja concediaţi.

Peste 30 de miliardari americani au promis astăzi să doneze în scopuri caritative jumătate din averi, în cadrul unei campanii conduse de investitorul Warren Buffett şi de fondatorul firmei „Microsoft”, Bill Gates. Printre donatorii campaniei „The Giving Pledge” se mai numără primarul New York-ului Michael Bloomberg, co-fondatorul firmei „Oracle” Larry Ellison, magnatul mediatic Ted Turner şi David Rockefeller. Participanţii la acţiune se obligă printr-o scrisoare deschisă să-şi doneze 50% din avere fie în timpul vieţii, fie postum.

Un atentator sinucigaş l-a ucis cu o bombă pe şeful forţelor pakistaneze de frontieră, Sifwat Ghayoor. În atacul petrecut la Peshawar au murit alţi doi ofiţeri, iar 10 au fost răniţi. Atentatul a fost revendicat de miliţiile islamiste ale Talibanilor.

Forţele de poliţie conduse de Ghayoor ajută la operaţiunile de război desfăşurate de armata guvernamentală din Pakistan împotriva insurgenţilor Talibani în nord-vestul ţării.

Premierul israelian Beniamin Netaniahu a spus că Libanul şi miliţiile Hamas poartă vina pentru două atacuri separate de săptămâna aceasta şi a avertizat că ţara sa va răspunde „în forţă” oricăror noi violenţe.

Marţi, patru persoane, inclusiv un ofiţer israelian de rang înalt, au murit într-un schimb de focuri la graniţa cu Libanul. Luni, mai multe rachete au căzut în porturile iordaniene şi israeliene de la Marea Roşie, omorînd un civil în oraşul iordanian Aqaba. Premierul Netaniahu a spus astăzi că rachetele au fost lansate de miliţiile islamiste Hamas.

Legislativul găgăuz a criticat referendumul din 5 septembrie, numindu-l „un business între Alianţa pentru Integrare Europeană şi UE”. Afirmaţia este atribuită de Infoprim preşedintei Adunării Populare de la Comrat, Ana Harlamenco. Ea a mai spus că nu este împotriva referendumului ca atare, ci a pragului prea scăzut de participare necesar pentru validarea lui.

Harlamenco l-a criticat de asemenea pe başcanul Mihail Formuzal, care aprobă referendumul, spunînd că el lucrează „la comanda guvernării” şi nu reprezintă interesele populaţiei din autonomie.

Două organizaţii neguvernamentale au condamnat astăzi decorarea membrilor grupului Ilaşcu cu „Ordinul Republicii”, prin decretul de luni al preşedintelui interimar Mihai Ghimpu. La o conferinţă de presă la Chişinău, Centrul pentru Protecţia Democraţiei şi Drepturilor Omului şi Liga Tineretului Rus din Moldova au spus că membrii grupului Ilaşcu sunt „asasini profesionişti” şi nu merită decoraţi.

Într-o replică citată de Infoprim, consilierul prezidenţial Ştefan Urâtu, decorat el însuşi prin acelaşi decret al lui Mihai Ghimpu, a respins toate criticile, dar a spus că este gata să se întâlnească cu protestatarii pentru a le asculta argumentele.

Asociaţia civică „Hyde Park” a acuzat funcţionarii români că iau mită ca să programeze moldoveni la audieri pentru obţinerea cetăţeniei. Acuzaţia a fost formulată de Ghenadie Brega, care a criticat şi alte aspecte al funcţionării Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie, pe care „Hyde Park” spune că a monitorizat-o vreme de două zile.

Brega a menţionat printre alte lipsuri faptul că instituţia românească nu şi-a anunţat schimbarea sediului, nu are afişat programul de lucru al unor funcţionari, iar liniile telefonice la care ar trebui să fie oferite informaţii, nu sunt funcţionale.

Iranul a negat că preşedintele Mahmud Ahmadinejad ar fi fost ţinta unui atentat. Un site conservator informa de dimineaţă ca o grenadă ar fi fost aruncată asupra convoiului de maşini prezidenţial în oraşul Hamedan, unde Ahmadinejad urma să ţină o cuvântare. Preşedintele şi-a ţinut discursul conform programului, iar televiziunea de stat a informat că ştirile despre atac erau false. Alte medii de informare din Iran au spus că explozia a fost doar a unei petarde, aruncate de cineva în semn de salut pentru preşedinte. Dar radioul libanez şi mai multe organizaţii de ştiri arabe au relatat că în incident ar fi fost rănite câteva persoane, iar un individ a fost arestat.

Oficialii de la Moscova spun că bilanţul incendiilor provocate de valul de căldură din vestul Rusiei a ajuns la 48. Ministerul situaţiilor excepţionale, care susţinea zilele trecute că incendiile nu se mai extind, a recunoscut astăzi că unele dintre ele nu pot fi ţinute sub control şi că în fiecare zi apar sute de incendii noi.

Preşedintele Dmitri Medvedev l-a sancţionat astăzi pe şeful forţelor navale şi a concediat câţiva ofiţeri de marină pentru eşecul stingerii unui incendiu de pădure care a atins săptămâna trecută o bază militară. Flăcările au distrus cel puţin 13 hangare cu echipamente aviatice ale marinei ruse, lângă Moscova, joia trecută, dar ştirea a fost făcută publică abia marţi.

Agenţia Medifax scrie că guvernul României a promis FMI să concedieze până la sfârşitul anului curent cel puţin 74.000 de angajaţi de stat. Ei se vor adăuga celor 27.000 de „bugetari” deja concediaţi.

Potrivit Mediafax, care citează un document guvernamental românesc adresat FMI, în 2011 ar urma să-şi piardă slujbele încă 15.000 de salariaţi din sectorul public. Concedierile se numără printre măsurile de austeritate luate de guvern pentru a reduce deficitul bugetar şi a obţine un aşa-numit „credit de salvare” de la FMI şi de la Uniunea Europeană.

Tot astăzi, premierul Emil Boc a declarat radioului public că acei bugetari care nu vor fi daţi afară vor avea la anul salarii mai mari, probabil cu 10%. Până la sfârşitul anului curent, însă salariile în sectorul bugetar vor fi reduse cu 25%.

O înregistrare video plasată pe pagina de internet a rebelilor ceceni susţine că liderul lor Doku Umarov nu a demisionat, părînd să sugereze că el s-a răzgândit. Acelaşi website informa la 1 august că Umarov pleacă de la conducerea militanţilor ceceni din motive de sănătate, lăsînd în locul lui pe Aslambek Vadalov. În noua înregistrare, un bărbat care este prezentat ca Umarov spune că prima declaraţie, privind demisia, a fost „o invenţie” şi că el, Umarov, este bine, sănătos.

Generalul David Petraeus, comandantul forţelor americane şi NATO din Afganistan, a emis noi reguli menite să reducă numărul victimele civile ale războiului. Evitarea incidentelor soldate cu moartea localnicilor este o prioritate pentru forţele internaţionale din Afganistan. NATO susţine că noile reguli prezentate de general „pun prezenţa civililor în centrul oricărei decizii privind folosirea forţei”.

Potrivit unui site internet conservator, in cursul dimineţii a avut loc un atac împotriva convoiului în care se afla preşedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad. Potrivit sursei citate, o grenada artizanală a fost aruncată în convoiul de maşini care mergea catre localitatea Hamedan, din vestul Iranului. Preşedintele Iranului nu a fost ranit şi discursul său din aceasta localitate a fost difuzat live la televiziunea de stat din Iran. Agentia de presa de stat din Iran a spus că informaţia legata de atacul asupra preşedintelui este falsă.

Guvernul de la Chişinău a avizat un proiect de lege prin care au fost micşorate mai multe taxe consulare, în timp ce taxa pentru renunţarea la cetăţenia moldoveaneasca a fost mărită. Renunţarea la cetăţenia moldovenească va costa acum 300 de euro si nu 300 de dolari, ca pină acum. Proiectul de lege urmează să fie examinat de Parlament.

Ambasadorul Moldovei in Letonia, Eduard Melnic şi cel din Grecia, Ion Ursu au fost astazi rechemaţi de la post în urma deciziei guvernului. Guvernul a aprobat numirea altor 6 ambasadori in Bulgaria, Letonia, Grecia, Statele Unite, Portugalia si Ungaria. Potrivit ministrului moldovean de externe Iurie Leancă toţi cei 6 au calităţi diplomatice. Moldova va fi reprezentată la Washington de analistul politic Igor Munteanu, colaborator de peste 10 ani de zile al postului nostru de radio.

Sergiu Mocanu, liderul partidului Actiunea Populară şi fost consilier prezidenţial al lui Vladimir Voronin, a declarat, la conferinţă de presă la Chişinău, că va publica dovezile pe care le deţine şi care ar arăta ca omul de afaceri Vladimir Plahotniuc ar controla activitatea unor partide politice din Moldova şi că dovezile pe care le deţine ar putea duce la deschiderea unor dosare penale împotriva omului de afaceri si impotriva liderului Partidului comuniştilor. In replica, avocatul domnului Plahotniuc a anunţat că va cere chemarea in judecată a politicianului pentru declaraţiile defăimătoare si neadevărate la adresa omului de afaceri.

Statele Unite au cerut astazi Japoniei să urmeze calea Uniunii Europene şi să impună noi sancţiuni impotriva regimului de la Teheran din cauza programului său nuclear. Japonia a impus ieri sancţiuni regimului Iranian potrivit celor impuse de Naţiunile Unite in luna iunie. Statele Unite si Uniunea Europeana au impus noi sacţiuni, mai aspre asupra Iranului.
Iranul neagă că programul său nuclear ar avea şi o dimensiune militară, aşa cum suspectează ţările occidentale.

Astăzi, 4 august, expiră mandatul de arest preventiv al jurnalistului Ernest Vardanean, acuzat de autorităţile transnistrene de spionaj în favoarea Republicii Moldova si „înaltă trădare de stat”. Agenţia InfoPrim Neo îl citează pe juristul Asociaţiei „Promo-Lex”, Pavel Postică cu declaraţia că cel mai probabil, mandatul de arest va fi prelungit cu încă 30 de zile. Concluzie la care juristul a ajus după o discuţie telefonică, cu Irina Vardanian.

Nimeni nu ştie când va avea loc şedinţa de judecată. La 2 iulie, când a mai fost prelungit mandatul de arest a lui Ernest Vardanean, nimeni nu a fost prevenit iar soţia lui Vadanean a fost prevenită, telefonic, o oră înainte de şedinţă. Ernest Vardanean a fost arestat pe 7 aprilie la Tiraspol şi riscă 20 de ani de închisoare şi confiscarea averii.

Alianţa pentru Integrare Europeana s-a adresat Curţii Constituţionale de frică, fiind conștientă de creşterea popularităţii partidului comuniştilor, a declarat Vladimir Voronin, după ce CC, sezizată de președintele Comisiei juridice din Parlament a decis că Voroninnu mai poate candida pentru un nou mandat, după cele două consecutive, încheiate anul trecut. La o conferinţă de presă, Voronin a precizat însă că nu avea intenţia să candideze, fiind conştient că ar fi vorba de a un al treilea mandat.

Liderul comuniştilor s-a declarat din nou îngrijorat că actuala putere ar putea să nu mai dizolve Parlamentul după referendumul din 5 septembrie şi a ameninţat, în acest caz, cu proteste massive. Dacă alegerile vor avea totuși loc, Voronin a asigurat că partidul comuniştilor va avea candidaţi buni pentru preşedinţie şi un viitor guvern.

Comisia electorală centrală a reamintit că termenul limită pentru înscrierea pe listele de alegători, pentru persoanele care şi-au schimbat adresa de la ultimul vot, este 5 august, inclusiv.

Alianţa Moldova Noastră a propus ca alegerile parlamentare anticipate să fie organizate anul viitor, în primăvară, după cele locale. Totodată, AMN a cerut partenerilor din Alianţa pentru Integrare Europeană să nu se submineze reciproc şi şi-a reafirmat sprijinul pentru un candidat comun la funcţia de preşedinte. AMN ar prefera ca Alianţa să aibe şi liste electorale commune, în alegerile generale.

Tot ieri însă, premierul Vlad Filat a dat de înţeles, mai limpede decât oricând, că ar putea candida la preşedinţie, dacă referendumul din septembrie schimbă procedura alegerii şefului statului. Declaraţiile lui Filat au fost criticate aspru de liderul PD Marian Lupu, care a candidat fără succes la preşedinţie în Parlament. El a spus că Filat „încalcă principiile” alianţei făurite anul trecut şi că acest lucru „nu va rămâne fără răspuns” (din partea PD).

Potrivit agentiei Monitor Media, şeful misiunii OSCE la Chişinău, Philip Remler i-a vizitat marţi pe jurnalistul independent Ernest Vardanean şi pe Ilie Cazac, aflați în detenţie preventivă la Tiraspol. Potrivit ministerului securităţii din regiune, întrevederea ar fi fost solicitată de cei doi arestaţi. Philip Rempler s-ar fi întilnit la Tiraspol şi cu Vladimir Antiufeev, şeful serviciilor de securitate din regiunea Transnistreană.
Ernest Vardanean si Ilie Cazacu sunt in detenţie din aceasta primavară şi amîndoi sunt acuzaţi de spionaj în favoarea Moldovei si înaltă trădare.