Preşedintele de onoare al partidului Democrat din Republica Moldova, Dumitru Diacov a declarat pentru Deutsche Welle că nu exclude posibilitatea ca domnul Vlad Plahotniuc să fi ajutat si Partidul democrat, aşa cum a fost ajutat şi de alti prieteni şi sponsori. Purtătoarea de cuvînt a omului de afaceri a respins aceste afirmatii, spunind ca omul de afaceri nu finanţează nici o organizaţie, nu este membru al nici unui partid şi nici nu intenţionează să fie.

Potrivit centrului de analiză Expert Grup, capitala Republicii Moldova, Chişinău beneficiază de cele mai multe investitii străine. Capitala este urmată de raioanele Anenii Noi şi Briceni. Municipiul Bălţi se plasează pe poziţia a 5-a la investitii străine, iar pe ultimele locuri se plasează raioanele Cantemir si Bararabeasca. Informaţia este citata de postul de televiziune Publika.

Rusia a acuzat Statele Unite, într-un raport al ministerului rus de externe dat astăzi publicităţii, că îşi încalcă obligaţiile asumate în legatură cu neproliferarea nucleară, obligaţii asumate prin tratatul START 1. In această săptămînă comitetul pentru relatii externe al Senatului american a amînat pentru jumătatea lunii septembrie discutarea prevederilor din cadrul tratatului START 2, de neproliferare nucleare şi de reducere a armamentelor.

Site-ul internet WikiLeaks a anunţat că va continua sa publice documente secrete despre activităţile unor guverne, în ciuda cererii exprimate de Statele Unite de a pune capăt publicării de documente militare secrete. Potrivit agentiei Associated Press, purtatorul de cuvînt al site-ului a spus că aducerea la lumină a documentelor secrete ajută publicul să înţeleagă mai bine politile guvernelor lor.

În Germania, trei oameni au fost omoriţi de apele care au pătruns cu furie în subsolul unei locuinţe din orasul Neukirchen, din estul acestei ţări.

In Afganistan, talibanii au anunţat că au omorit, ceea ce ei au numit „misionari creştini” in nordul ţării. Este vorba de opt medici oftalmologi implicaţi în actiuni umanitare in aceasta ţara: sunt șase americani, o britanică şi o nemţoaică. Cei opt au fost împuşcaţi într-o pădure.

Pe 6 august, o judecătorie din Tiraspol a extins cu 60 de zile arestul jurnalistului Ernest Vardanean, prelungind astfel detenţia sa până la o jumătate de an. Soţia jurnalistului independent arestat de miliţiile transnistrene sub acuzaţia de spionaj a declarat Europei Libere că este dezămăgită de faptul că autorităţile moldovene nu reuşesc să-i pună soţul în libertate. Irina Vardanean ne-a mai spus că Ernest nu are nici acum acces la un avocat independent şi că familia este „disperată”. Irina Vardanean afirmă că nu a fost admisă la şedinţă, care a durat aproximativ 5 minute, dar a reuşit să schimbe câteva cuvinte cu soţul ei pe coridor. Ernest i-a spus că nu înţelege ce se întâmplă şi că se aştepta să fie judecat de acum în stare de libertate.

Andrei Ivanţoc, fost deţinut politic al regimului de la Tiraspol, în cadrul asa numitului Grup Ilaşcu a declarat pentru PRO TV, ca răspuns la îngrijorările exprimate de ministerul rus de externe legate de evoluţiile politice de la Chisinău şi de faptul ca preşedintele interimar Mihai Ghimpu i-a decorat pe cei din grupul Ilaşcu, că Rusia a fost cea care a declanşat războiul pe de Nistru din 1992. „N-am comis nici o crimă şi niciodată nu am fost terorişti şi nu mă gîndesc că voi fi vreodată”, a spus Ivanţoc pentru ProTV. „Noi am luptat nu cu armele, dar am convins lumea, am insistat ca şcolile de pe malul Nistrului să scrie in grafia latină, limba romana”, a mai spus Andrei Ivanţoc.

Ucraina a anunţat că nu va accepta relansarea trenului Chişinău-Odesa prin regiunea transnistreană, informează agenţia InfoPrim Neo, citind presa de la Kiev. Partea ucrainiană afirmă că atît căile ferate moldoveneşti cît şi cele din regiunea transnistreană nu sunt electrificate şi de aceea trenul electric Chisinau-Odesa nu poate să circule in aceasta zona in viitorul apropiat.

Astazi se împlinesc doi ani de la declanşarea războiului ruso-georgian. Războiul a durat cinci zile, iar trupele ruseşti au invadat mare parte a teritoriului georgian, după o scurta ofensivă georgiana în Osetia de Sud. La 12 august, a fost încheiat un acord de încetarea a focului, mediat de preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, din partea Uniunii Europene. La 26 august, Rusia a recunoscut independenţa celor doua regiuni separatiste ale Georgiei, Osetia de Sud si Abhazia. Rusia a promis să se retragă pe poziţiile de dinainte de conflict, ceea ce nu s-a întîmplat. Armata rusă şi-a mărit prezenţa în cele două regiuni. Pe pagina noastră de internet la europalibera.org vă invitam sa citiţi un comentariu pe tema situaţiei din Georgia după 2 ani de la acest război.

Potrivit unui sondaj dar publicităţii ieri de centrul Levada de la Moscova, şi citat de agenţia Interfax, numărul ruşilor care doresc alipirea celor doua provincii georgiene de Rusia este în scădere, faţă de anul trecut. Numai 15 % dintre ruşi susţin acest lucru. 46 % spun că cele doua regiuni trebuie să rămînă independente, iar 31 % dintre ruşi cred ca cele doua regiuni trebuie să fie în componenţa Georgiei. In ceea ce priveşte relaţiile dintre Rusia şi Georgia, 39% dintre ruşi cred că un război precum cel de acum doi ani s-ar putea repeta, in timp ce 36% exclud aceasta posibilitate. 56 % dintre ruşi cred că acest conflict a fost determinat de factori externi şi 64 % spun că liderii ţării lor au făcut tot ce au putut pentru a evita conflictul armat. Studiul a fost făcut între 2 şi 5 iulie, pe un eşantion reprezentativ de 1600 de persoane din 45 de regiuni ale Federaţiei Ruse.

Mişcarea social-politică „Ravnopravie” din Moldova a comemorat doi ani de la proclamarea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud spunînd că Republica Moldova ar trebui să le recunoască statalitatea.
Liderul mişcării, Valeri Climenco, a sugerat că poziţia de respingere a independenţei celor două regiuni georgiene a fost impusă guvernului moldovean de Uniunea Europeană şi Statele Unite.
Independenţa lor a fost recunoscută doar de Federaţia Rusă, Venezuela, Nicaragua şi statul insular din Pacific Nauru.

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick, va vizita săptămâna viitoare Chişinăul, în cadrul unui turneu est-european. Într-un comunicat de presă de la Banca Mondială se spune că în zilele de 11 şi 12 august Zoellick va discuta cu premierul Vlad Filat şi cu alţi liderii moldoveni despre măsurile luate pentru depăşirea crizei economice şi despre „reorientarea economiei în vederea integrării europene”.
Zoellick va vizita în Moldova proiecte finanţate în Moldova de instituţia pe care o conduce în domeniul educaţiei şi creării de noi locuri de muncă.

In Rusia, unde este decretată stare de urgenţă, continuă eforturile pompierilor şi echipelor speciale pentru a pune capăt sutelor de incendii provocate de căldura excesivă. Peste 50 de oameni au murit, iar în Moscova, fumul de la incendii impiedică buna desfăşurare a traficului aerian.
Statele Unite, Germania şi Franţa şi-au avertizat cetăţenii să nu călătorească în Rusia din cauza pericolelor pentru securitate şi sănătate. Autorităţile sanitare de la Moscova recomandă purtarea de măşti împotriva fumului. Au fost exprimate îngrijorari de către comunitatea internaţională legate de securitatea centralelor nucleare şi de depozitele de armamente nucleare.

Republica Moldova este gata să acorde ajutor Rusiei pentru lichidarea incendiilor şi a consecinţelor acestora, a declarat astazi premierul Vlad Filat la o întrevedere cu Vitali Treapiţîn, însărcinat cu afaceri al ambasadei Federaţiei Ruse la Chisinau, informează agenţia Info Prim Neo. Premierul Filat a spus că în astfel de momente este normal să existe un ajutor reciproc. Diplomatul rus a apreciat gestul autorităţilor de la Chişinău.

Premierul Pakistanului, Yusuf Raza Gilani a declarat că pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele datorate inundatiilor recente sunt „colosale”. 12 milioane de oameni au fost afectati şi sute de mii de case au fost luate de ploaie în nord vestul Pakistanului si in sud. Cel putin 1600 de oameni au murit.

Autorităţile estone l-au extrădat în Statele Unite pe un om suspectat că ar face parte dintre reţea de hackeri care a obţinut, prin tranzactii false pe internet 9 milioane de dolari. Serghei Tsurikov are 26 de ani şi a ajuns ieri în Atlanta unde un judecător a ordonat arestarea sa. Tsurikov se declară nevinovat. Anul trecut o inaltă instanţă americana a condamnat opt oameni din Estonia, Rusia şi Moldova în legatură cu aceasta mare fraudă bancară impotriva filialei din Atlanta a Royal Bank of Scotia. Echipa de răufăcători a scos din conturile acestei bănci, de la 2100 de automate din 280 de oraşe din întreaga lume cele 9 milioane de dolari.

O femeie din Afganistan care a fost desfigurată de talibani, taindu-i-se nasul şi urechile, pentru că ar fi părăsit domiciul conjugal din cauza persecuţiilor la care a fost supusă, se afla in Statele Unite si va fi operată de o clinică din California. Femeia, in virstă de 18 ani va beneficia de tratament gratuit din partea clinicii americane.

Guvernatorul Californiei, actorul Arnold Schwrzenegger a anunţat că va merge luna viitoare în Rusia pentru a încuraja formarea de parteneriate de afaceri între firme de prestări din domeniul comunicatiilor şi informaticii din Statele Unite şi cele din Rusia. In turneul său, guvernatorul republican va merge si in China, Japonia si Coreea de Sud.

Soţia ziaristului întemniţat pentru spionaj la Tiraspol spune că instanţa de judecată transnistrenă i-a prelungit mandatul de arestare cu încă 60 de zile.
Ernest Vardanean se află în arest din 7 aprilie. Într-o declaraţie făcută EL, Irina Vardanean s-a declarat dezămăgită de faptul că autorităţile moldovene nu reuşesc să-i pună soţul în libertate.

Ea ne-a mai spus că Ernest nu are nici acum acces la un avocat independent şi că familia este „disperată”.

Irina Vardanean nu a fost lăsată să intre astăzi în sala de judecată, dar a reuşit să schimbe câteva cuvinte cu soţul ei pe coridor. Ernest i-a spus că nu înţelege ce se întâmplă şi că se aştepta să fie judecat de acum în stare de libertate.

Preşedintele Rusiei Dmitri Medvedev a prezentat o propunere de reformă a poliţiei, a cărei popularitate se află la un nivel mai scăzut ca oricând.
Vorbind astăzi cu oficialii ministerului de interne, Medvedev a spus că trebuie clarificată autoritatea poliţiştilor şi mai ales împrejurările în care ei pot folosi arme de foc. Preşedintele a mai propus ca miliţia să revină la numele ei dinaintea revoluţiei bolşevice: poliţia.

În Franţa poliţia a evacuat astăzi o tabără de romi, prima de când preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat că va desfiinţa cele aproximativ 300 de aşezări improvizate ale căror locuitori provin mai ales din estul Europei. În oraşul Saint Etienne din centrul Franţei, poliţiştii au încercuit astăzi în zori tabăra de romi, blocînd accesul presei şi al apărătorilor drepturilor omului. Martorii oculari spun că au fost evacuate o sută de persoane într-o operaţiune care a durat câteva ore.

Măsurile dure împotriva romilor vin după o ciocnire a locuitorilor unei tabere cu poliţiştii, luna trecută.

Consilierul economic al Casei Albe a spus că n-ar trebui exagerată importanţa unor cifre despre evoluţia şomajului într-o singură lună, dar a avertizat că în calea relansării economiei Statelor Unite vor mai apărea din când în când obstacole.

Consilierul Christina Romer a făcut aceste remarci după publicarea unor date din care reiese că rata şomajului în iulie s-a menţinut la nivelul din iunie, de 9,5%.

Mişcarea social-politică „Ravnopravie” a comemorat doi ani de la proclamarea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud spunînd că Republica Moldova ar trebui să le recunoască statalitatea. Liderul mişcării, Valeri Climenco a sugerat că poziţia de respingere a independenţei celor două regiuni georgiene a fost impusă guvernului moldovean de Uniunea Europeană şi Statele Unite.

Abhazia şi Osetia de Sud s-au separat de Georgia în urma războiului ruso-georgian din 2008. Independenţa lor a fost recunoscută doar de Federaţia Rusă, Venezuela, Nicaragua şi statul insular din Pacific Nauru.

Preşedintele Băncii Mondiale, Robert Zoellick va vizita săptămâna viitoare Chişinăul, în cadrul unui turneu est-european. Într-un comunicat de presă de la Banca Mondială se spune că în zilele de 11 şi 12 august Zoellick va discuta cu premierul Vlad Filat şi cu alţi liderii moldoveni despre măsurile luate pentru depăşirea crizei economice şi despre „reorientarea economiei în vederea integrării europene”.

Zoellick va vizita proiecte finanţate în Moldova de instituţia pe care o conduce în domeniul educaţiei şi creării de noi locuri de muncă.