Preşedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu i-a răspuns abia astazi preşedintelui Rusiei Dimitri Medvedev pentru felicitarile adresate de liderul rus la 27 august, cu ocazia Zilei Independentei Republicii Moldova. In scrisoare, Mihai Ghimpu îşi arată încrederea că Rusia poate contribui constructiv la găsirea unei soluţii corecte problemei transnistrene, „care să se bazeze pe principiile integrităţii teritoriale si suveranităţii Republicii Moldova”.

Procurorul general al Moldovei, Valeriu Zubco s-a întilnit astazi cu ofiţerul politic al delegaţiei Uniunii Europene la Chisinau, Dirk Lorenz. Potrivit Moldpres, procurorul general de la Chişinău a dat asigurări că Procuratura va monitoriza cu atenţie evoluţiile din ziua referendumului pentru desfășurarea sa in deplina legalitate. Domnul Dirk Lorenz a spus ca Uniunea Europeana acorda o atentie deosebită modului în care se va desfasura referendumul de duminica.

15 reprezentanţi ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei vor monitoriza referendumul din 5 septembrie. Concluziile misiunii de monitorizare vor fi facute publice luni 6 septembrie.

Aproximativ 3000 de sinistraţi din Republica Moldova vor primi ajutoare din partea preşedintiei Romaniei, informează agentia Info Prim Neo. Este vorba de 110 tone de griu, 60 de tone de faina si 30 de tone de floarea soarelui. Majoritatea celor care vor profita de acest ajutor alimentar sunt locuitorii din Cotul Morii.

Mîine, 3 septembrie vor sosi la Chisinau si ajutoare umanitare din Rusia, Potrivit agentiei InfoPrim Neo, care citează un comunicat de presa al ambasadei Rusiei la Chisinau, este vorba de un ajutor in valoare de aproape 1 milion de dolari. Se aşteaptă ca la primirea acestui lot de ajutoare, care este de 20 de tone, sa fie prezent si premierul Vlad Filat.

Astazi, premierul Vlad Filat a participat la inaugurarea centrului social Casa Nadejda de la Taraclia, informează agentia Moldpres. Asezămîntul social va oferi adapost unui numar de 18 batrini si hrana zilnica pentru aproximativ 150 de vîrstnici. Casa Nadejda este un proiect al Asociatiei Obsteşti Concordia.

Veterani ai structurilor de forţă din Republica Moldova au anuntat infiinţarea mișcării „Onoare si demnitate”. Unul dintre initiatorii proiectului este fostul şef al Marelui stat major al armatei moldovene, Ion Corobcean, care este şi vicepreşedintele partidului Umanist din Moldova. Initiatorii mişcării spun că îşi doresc ca organizatia sa fie o forta constructivă în societate şi îi indeamnă pe toti veteranii structurilor de forţă să li se alăture în acest demers ce nu este încă înregistrat la Ministerul Justitiei.

Preşedintele interimar al republicii Moldova, Mihai Ghimpu a declarat presei că în opinia sa prezenţa la Tiraspol a ambasadorilor Rusiei si Ucrainei nu reprezintă o susţinere a Transnistriei, pentru că autorităţile de la Chişinău cunosc pozitia oficială a Kievului si Moscovei. „Posibil că ambasadorii Ucrainei şi Rusiei au mers in Transnistria pentru că au cetăţeni de naţionalitate ucrainiană şi rusă acolo”, a spus Mihai Ghimpu.

Astazi se implinesc 20 de ani de la constituirea autoproclamatei republici nistrene şi momentul a fost marcat la Tiraspol de o paradă militară. Potrivit agenţiei locale Novîi Reghion, ambasadorul Federaţiei Ruse la Chisinău Valeri Kuzmin, aflat la Tiraspol, a felicitat cu o zi în urmă autorităţile locale în numele ministrului rus de externe Serghei Lavrov, promitînd ajutor şi susţinere şi pe mai departe populaţiei din regiune.

Potrivit agentiei de presa citate, ambasadorul Rusiei la Chişinău a mai spus că rezolvarea chestiunii transnistrene poate avea loc numai prin dialogul între cele două părţi egale, administraţia de la Tiraspol si Republica Moldova. In replică, vicepremierul Victor Osipov, care răspunde de problemele transnistrene a declarat într-un interviu cu Europa Liberă că, la masa de negocieri reprezentanţii autorităţilor separatiste au dreptul să îşi exprime poziţiile ca şi reprezentantii Chişinăului, ceea ce înseamnă că sunt părţi egale în acest dialog. Victor Osipov a mai spus că reluarea negocierilor este impiedicată de cei de la Tiraspol şi nu de Chişinău.

Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a deschis la Washington, în urmă cu 2 ore, convorbirile de pace directe între Israel si Autoritatea Palestiniană, cu un apel de a rezolva toate problemele esenţiale în răstimp de un an.
La convorbirile negociate de Statele Unite, participă faţa in faţa, după 20 de luni de întrerupere, premierul israelian Benjamin Netanyahu şi liderul Autorităţii Palestiniene, Mahmud Abbas. Hillary Clinton a salutat momentul spunînd: „Decizia de a va aseza la aceasta masa de negocieri, nu a fost una simpla. Intelegem suspiciunile şi scepticismul care persista din cauza anilor de conflict si de sperante neimplinite....”

Purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat de la Washington, Philip Crowley a criticat ieri într-un briefing modul în care autorităţile ruse au intervenit în forţă împotriva manifestantilor paşnici la 31 august, la Moscova si Sankt Petersburg: „Suntem îngrijoraţi de acţiunile guvernului rus din ultimii ani în ceea ce priveşte societatea civilă. Suntem îngrijoraţi de intimidarea cetăţenilor, a jurnalistilor, a organizatiilor non-guvernamentale care acţionează în numele poporului rus...”
Purtătorul de cuvînt al Departamentului de stat a spus că prin intermediul ambasadei americane de la Moscova au fost exprimate aceste ingrijorări guvernului rus.

Poliţia rusă a întreprins un raid astazi la sediul săptămînalului Timpuri Noi de la Moscova, publicaţie cunoscută mai ales prin investigaţiile în legatură cu corupţia la nivel înalt. Redactorul şef adjunct al publicaţiei Ilia Barabanov a declarat colegilor nostri de la serviul rusesc al Europei Libere: „Nu ni s-au dat explicatii. Singura explicaţie pe care o avem este că acest raid se incadrează în acţiunea penală ce a fost pornită împotriva revistei noastre după ce am publicat un articol intitulat „Sclavii din OMON”, in februarie...”
Articolul relata despre modul in care forţele speciale OMON sunt folosite să apere proprietăţile particulare ale unor oameni de afaceri, cum adună bani de la prostituate si cum folosesc muncitorii migranţi din Asia Centrală ca sclavi pentru diferite munci.

Preşedintele Rusiei, Dmitri Medvedev se afla pentru doua zile in Azerbaijan, unde are prevăzute întrevederi cu liderii de la Baku. Oficial, pe agenda convorbirilor sunt planificate subiecte economice de interes comun de la graniţa dintre cele doua ţări, dar experţii internaţionali vorbesc despre abordarea mult mai complicatei probleme a situației din Nagorno-Karabch, enclava armeana din Azerbaijan şi despre rolul Rusiei in regiunea sud-caucaziană.

Premierul Georgiei, Nika Gilauri a acuzat Rusia că nu respectă acordurile de încetare a focului negociate de Uniunea Europeana din 2008 şi că îşi consolidează prezenta militară în regiune. Premierul de la Tbilisi a făcut aceste declaratii in Lituania. Premierul de la Vilnius, Andrius Kubilius a declarat că cele cele 6 puncte din acordul incheiat acum 2 ani de preşedintele Franţei, Nikolas Sarkozy, prin care Rusia se angaja sa se retraga pe pozitiile detinute inainte de conflictul cu Georgia din luna august 2008, trebuie sa ramina in capul agendei oricăror discuţii viitoare dintre Rusia cu Uniunea Europeana.

In Caucazul de Nord, doua atentate s-au soldat cu doi morti – amîndoi reprezentanţi ai structurilor de forţă. La Mahacikala, in capitala Dagestanului, victima este un ofiter al Serviciilor federale de securitate ruse, iar in Ingusetia, atacatorii inarmaţi au pătuns in forţă în casa unui poliţist şi l-au împuşcat, rănindu-i şi soţia.
Tot in Dagestan, poliţia spune că a împuşcat un om care ar fi încercat să deschidă foc impotriva unor poliţişti cînd aceştia ar fi venit să îl aresteze în legatură cu uciderea ofiterului FSB.

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici incepe astazi prima sa vizita in China. Potrivit purtătorului de cuvînt al preşedinţiei de la Kiev, la Beijing se aşteaptă să fie semnate un acord de simplificare a procedurilor de viza intre China comunista si Ucraina, acord prin care s-ar putea intari relatiile culturale dintre cele două ţări. De asemenea, vor fi semnate acordul în legatură cu cooperarea în domeniul tehnologiilor informaţionale şi protecţiei mediului. Ianukovici îşi va incheia vizita in China duminică.

Preşedintele interimar, Mihai Ghimpu, într-un mesaj adresat omologului său rus, Dimitri Medvedev, şi-a exprimat speranţa că dificultăţile apărute recent în domeniul exporturilor produselor vinicole şi agro-alimentare moldoveneşti vor fi soluţionate cât mai grabnic. „Sînt sigur că aceste probleme vor fi discutate şi rezolvate în viitorul cel mai apropiat de către experţii în domeniu din ţările noastre, pornind de la interesele cetăţenilor acestora şi de la principiile parteneriatului strategic dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă, stipulate în Tratatul de bază semnat în 2001” se arată în scrisoare.
Ghimpu l-a asigurat pe preşedintele rus că Republica Moldova are încredere în continuare că Federaţia Rusă poate contribui constructiv la găsirea unei soluţii corecte în rezolvarea problemei transnistrene, „care să se bazeze pe principiile integrităţii teritoriale şi suveranităţii Republicii Moldova”.

Aflat miercuri la Tiraspol, ambasadorul Federaţiei Ruse în Republica Moldova, Valeri Kuzmin, a felicitat în mod oficial Transnistria cu ocazia aniversãrii a 20 de la proclamarea unilaterală a independenţei, relatează agenţia de ştiri Novîi Reghion. Kuzmin a dat asigurări că „transnistrenii pot conta pe faptul că Rusia, în calitate de mediator, se va ţine de principiile de reglementare, elaborate de comunitatea internaţionalã în anul 1992 şi va aduce o contribuţie eficientã în asigurarea pãcii pe Nistru”. Valeri Kuzmin a declarat că Rusia va acorda în continuare ajutor umanitar Transnistriei, menţionând că în regiune locuiesc peste 150 de mii de cetăţeni ai Federaţiei Ruse.

Guvernul de la Chişinău a dat tot ieri publicităţii o declaraţie în care îşi exprimă dezaprobarea față de manifestaţiile ce vor fi organizate astăzi la Tiraspol.

Vicepremierul Victor Osipov a declarat Europei Libere că guvernul de la Chişinău dezaprobă organizarea paradei militare la Tiraspol, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea unilaterală a independenţei regiunii separatiste. El a atras atenţia asupra retoricii din ce în ce mai militariste care se face auzită la Tiraspol, și pe care a calificat-o drept primejdioasă. „Toţi cei ce susţin această administraţie trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru comportamentul ei” a declarat Victor Osipov.

Vicepremierul a avertizat că participarea unor oficiali ruşi la manifestaţii „ar putea produce repercusiuni asupra dreptului lor moral, cel puţin deocamdată, de a pretinde că sunt mediatori şi chiar garanţi în procesul de soluţionare a conflictului transnistrean”.

Preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev urmează să-şi înceapă astăzi vizita oficială în Azerbaidjan pe fonul tensiunilor accentuate între Azerbaidjan şi Armenia vecină din cauza regiunii disputate Nagorno-Karabah.

Vizita preşedintelui Medvedev are loc două zile după ciocnirile violente dintre forţele azere şi etnicii armeni din Karabah. Ministerul Apărării din Azerbaidjan anunţă că trei soldaţi armeni şi doi azeri au fost ucişi în timpul incidentului, în timp ce oficialii armeni din Nagorno-Karabah relatează că au fost ucişi patru soldaţi azeri şi un armean.

Kremlinul anunţă că preşedintele Medvedev urmează să discute cu omologul său azer, Ilham Alyev, despre eforturile depuse la soluţionarea disputei privind regiunea Nagorno-Karabah, precum şi cooperarea internaţională în zona Mării Caspice.

Preşedintele Ucrainei, Victor Ianukovici se află în prima sa vizită oficială în China în calitate de şef de stat.
Şeful delegaţiei prezidenţiale, Serhi Lyovochkin a declarat că Ianukovici va semna un acord de simplificare a regimului de vise între China şi Ucraina, pentru a dezvolta schimburile culturale şi umanitare între părţi.
Lyovochkin a adăugat că urmează să fie semnată şi o înţelegere privind dezvoltarea mediului şi cooperarea în domeniul tehnologiilor spaţiale. Preşedintele Victor Ianukovici se va afla în China până duminică, 5 septembrie.

Regiunea separatistă trasnistreană marchează 20 de ani de la proclamarea unilaterală a independenţei. Guvernul de la Chisinău a dat ieri publicităţii o declaraţie în care își exprimă dezaprobarea față de manifestaţiile ce vor fi organizate astăzi la Tiraspol. Totodată, documentul cheamă reprezentanţii altor state, care au fost invitaţi la Tiraspol, să nu se ducă şi să nu facă declaraţii care „ar aduce atingere independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova”.

Presa rusă a scris că la festivităţile de la Tiraspol vor participa politicieni ruşi şi ambasadorul Rusiei în Moldova, în ciuda unui apel la abţinere adresat Rusiei de ministerul moldovean de externe la începutul lunii august.

Deschiderea anului şcolar, la unele şcoli din stînga Nistrului cu predare în grafia latină, s-a petrecut în condițiile unor presiuni și intervenții ale autorităţilor locale. Incidentul cel mai grav a avut loc ieri dimineată la Corjova, unde miliţiile transnistriene au ocupat gimnaziul din localitate sub pretextul că terenul ar fi fost minat. Până la urmă, anul şcolar a început la Corjova fără electricitate.

În cadrul reuniunii anuale cu corpul diplomatic, desfășurată la București, preşedintele României, Traian Băsescu a declarat că susţinerea României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova este un act transparent şi natural. El a explicat că este datoria României să nu lase Republica Moldova într-o „zonă gri”.
În acest context, Băsescu a mai declarat că nu exclude posbilitatea ca „tensiunea din ultima vreme”, apărute în relaţiile cu Rusia, să fie provocate de susţinerea acordată de România actualei conduceri pro-europene de la Chişinău. „... nu e nimic subversiv in pozitia noastra transparenta si legitima”, a mai declarat preşedintele Băsescu, care a pledat pentru o relaţie pragmatică cu Rusia.
Ministrul de externe român, Teodor Baconschi, a anuntat că taxele consulare, printre care si cele pentru transcrierea actelor de stare civila, au fost reduse cu 30%.

La Washington încep negocierile directe între Israel si autoritatea palestiniană şi ambele părţi şi-au exprimat dorinţa de a ajunge de această dată la o soluţie. Premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că orice plan de pace trebuie să garanteze securitatea israelienilor pe termen lung. Preşedintele administraţiei palestiniene, Mahmud Abbas a afirmat că un acord de pace ar putea fi negociat până la anul şi a cerut din nou Israelului să pună capăt colonizării Cisiordaniei.