Uniunea Europeană şi Azerbaidjanul au semnat o declaraţie comună prin care azerii se angajează să livreze europenilor un volum „substanţial” de gaze naturale pe termen lung.
Înţelegerea a fost semnată la Baku de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi de preşedintele azer Ilham Aliyev.

O declaraţie de presă a Comisiei Europene spune că acordul de astăzi este primul angajament scris al Azerbaidjanului de a aproviziona cu gaze Europa. În documentul de la Baku se spune că azerii vor furniza „suficient gaz” pentru crearea aşa-numitului „Coridor sudic”, care urmăreşte să aducă gaze din zona Mării Caspice spre Europa ocolind Rusia.
După Azerbaidjan, Barroso şi comisarul pentru energie Guenther Oettinger urmau să aibă întâlniri pe aceeaşi temă într-o altă ţară producătoare de gaze naturale, Turkmenistan.

Un fost ministru al economiei din Ucraina a primit astăzi azil politic în Cehia. Bohdan Danylyshyn este acuzat în Ucraina de deturnare de fonduri, în contextul modernizării aeroportului internaţional de la Kiev.

Danylyshyn respinge însă acuzaţiile şi susţine că este persecutat politic de regimul preşedintelui Viktor Yanukovich, ca şi alţi membri ai fostului guvern, condus de Iulia Tymoshenko.

Premierul Poloniei Donald Tusk a spus că raportul rusesc asupra cauzei prăbuşirii avionului prezidenţial polonez anul trecut, la Smolensk, este „incomplet”. Tusk a mai spus că va cere Rusiei consultări pentru elaborarea unei „versiuni comune” asupra catastrofei de la 10 aprilie 2010, soldată cu moartea preşedintelui Lech Kaczynski, a soţiei sale şi a altor aproape o sută de persoane.

În raportul dat publicităţii ieri, comisia rusă pentru aviaţie a dat vina pentru prăbuşirea aeronavei pe echipaj şi pe persoanele aflate la bord, care ar fi insistat ca avionul să aterizeze în ciuda vremii nefavorabile şi a avertismentelor ruseşti de la sol.

Agenţiile de presă relatează că protestele de stradă continuă în Tunisia şi că printre cele peste 60 de victime se numără cel puţin un cetăţean străin.

Agenţia DPA scrie că o elveţiancă a fost ucisă miercuri noaptea, de un glonţ, în timp ce privea de pe balcon evenimentele din stradă, în oraşul Dar Shaaban, din nordul Tunisiei.

AP relatează că un demonstrant a fost împuşcat astăzi mortal în capitala Tunis, iar un jurnalist american a fost rănit.

Protestele din Tunisia au început luna trecută, când tinerii au ieşit în stradă, nemulţumiţi de rata tot mai ridicată a şomajului şi de corupţie. Guvernul tunisian susţine că tinerii sunt manipulaţi de forţe din străinătate şi de „terorişti”.

Un raport anual despre starea democraţiei în lume constată că în 2010 situaţia s-a înrăutăţit în 25 de ţări ale lumii, inclusiv în Rusia şi Ucraina. Raportul „Freedom House” pomeneşte însă Republica Moldova şi Georgia ca foste republici sovietice care au făcut progrese pe calea democraţiei. Ambele ţări sunt considerate totuşi „parţial libere”, spre deosebire de ţările UE, care sunt toate considerate „libere”.

Raportul spune că în ţările „libere” ale lumii, 87 la număr, trăieşte 45% din populaţia planetei.

În spaţiul CSI se află potrivit „Freedom House” trei dintre cele mai puţin democratice ţări ale lumii: Turkmenistan, Uzbekistan şi Belarus.

Agenţia Itar-Tass relatează că Republica Moldova a interzis importurile de carne din Germania, după ce autorităţile sanitare germane au găsit urme de dioxină în ouă de găină şi în carnea de porc. Potrivit sursei citate, interdicţia anunţată de ministerul moldovean al agriculturii nu va afecta semnificativ piaţa locală, pentru că din Germania vin doar 5% din importurile de carne.

Autorităţile germane, care au închis deja 5000 de ferme din cauza alertei sanitare, spun că dioxina cancerigenă, a ajuns în produsele alimentare prin hrana pentru animale.

Ministrul de externe rus Serghei Lavrov a spus că pentru cooperarea ruso-occidentală în domeniul securităţii este mai importantă cooptarea Moscovei în proiectul scutului antirachetă decât rezolvarea conflictului transnistrean. Lavrov a răspuns astfel, la o conferinţă de presă ţinută la Moscova, unor sugestii făcute de-a lungul anului trecut de lideri occidentali, în frunte cu cancelarul Germaniei,

Angela Merkel spunea în vară că Rusia şi-ar putea demonstra voinţa de a intra într-o nouă etapă de cooperare cu Occidentul rezolvând pentru început conflictul transnistrean.

Astăzi la Moscova, Serghei Lavrov a spus că Rusia face oricum eforturi în Transnistria de multă vreme, adăugând că Occidentul este cel care ar trebui să dea dovadă de mai multă deschidere incluzând Rusia în proiectul scutului antirachetă, lansat de Statele Unite şi îmbrăţişat de NATO.

Noua preşedintă a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Lituania a numit chestiunea transnistreană printre priorităţile sale la conducerea OSCE. Vorbind la sediul din Viena al organizaţiei, ministrul lituanian de externe Audronius Ažubalis a spus că ţara sa va face presiuni pentru reluarea negocierilor în format 5 plus 2 asupra Transnistriei.

Diplomatul lituanian a vorbit astăzi şi despre situaţia din Belarus, unde OSCE nu mai are birou de la sfârşitul anului trecut. Ažubalis a spus că regretă nerespectarea principiilor democratice la alegerile prezidenţiale din Belarus, ca şi refuzul Minskului de a reînnoi mandatul misiunii OSCE, care a expirat la 31 decembrie.

Aflat într-o vizită neanunţată în Irak, vicepreşedintele american Joe Biden le-a spus liderilor irakieni că Statele Unite „nu-şi doresc nimic mai mult decât transformarea Irakului într-o ţară liberă şi democratică”.

Biden a făcut această remarcă la întâlnirile avute cu premierul irakian Nuri al-Maliki şi cu preşedintele Jalal Talabani.

Vizita lui Biden este prima făcută de un oficial american la Bagdad după învestirea noului guvern irakian în decembrie, după multe luni de negocieri dificile.

Înaintea vizitei, oficiali de la Washington sugerau că Biden va discuta şi posibilitatea ca unii militari americani să rămână în Irak şi după retragerea grosului trupelor americane, programată pentru ultima parte a anului curent.

O organizaţie internaţională pentru drepturile omului spune că opt tunisieni au fost ucişi noaptea trecută în ciocnirile dintre forţele de securitate şi protestatari, la Tunis. „Federaţia pentru drepturile omului”, cu sediul la Paris, a spus că în Tunisia are loc „un masacru în plină desfăşurare” împotriva tinerilor care cer locuri de muncă şi mai multă libertate.
Potrivit organizaţiei pentru drepturile omului, de la începerea protestelor în urmă cu o lună, violenţele din Tunisia au făcut 66 de morţi.

Agenţiile de presă spun că sute de tineri au pornit astăzi din nou în marş pe străzile capitalei tunisiene, dar au fost repede împrăştiaţi de poliţişti.

Un nou studiu economic anual publicat astăzi de Banca Mondială lasă neschimbate estimările privind creşterea economică din Moldova în 2010 şi 2011, în ciuda datelor optimiste din statistica internă.
Raportul Perspectivele Economice Globale arată că economia Moldovei urma să se extindă cu 2,6 la sută anul trecut, cu şanse de creştere de 3 la sută anul acesta. Studiul, mai pesimist decât cercetări asemănătoare ale altor instituţii financiare internaţionale, trece cu vederea ultimele date anunţate de Biroul Naţional de Statistică din Moldova care arată o creştere economică de 6,5 la sută în primele nouă luni ale acestui an.
Raportul Băncii Mondiale mai descrie Moldova ca una din ţările care trec printr-o restructurare semnificativă a economiei, dar spune că rămâne una din principalele beneficiare de remitenţe, fiind întrecută printre ţările din Europa şi Asia Centrală numai de Tajikistan.

Demnitari europeni de rang înalt între care preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso şi comisarul pentru energie Guenther Oettinger încep astăzi o vizită în Azerbaijan pentru convorbiri pe marginea livrării gazelor azere către consumatorii europeni.
Uniunea Europeană sprijină dezvoltarea unui coridor energetic sudic prin Turcia, în special construcţia conductei Nabucco pentru transportarea gazelor de la imensul zăcământ azer Shah Deniz II către Occident, ocolindu-se teritoriul Rusiei. Potrivit relatărilor de presă, autorităţile din Azerbaijan pot decide în câteva luni cui să ofere contracte pentru exploatarea zăcământului.
După Azerbaijan, delegaţia europeană se va afla pentru convorbiri asemănătoare în Turkmenistan.

Şefa politicii externe europene, Catherine Ashton a făcut apel astăzi la o soluţie pe calea negocierilor în criza politică din Liban. Guvernul libanez s-a prăbuşit după ce mişcarea şiită Hizballah şi aliaţii ei şi-au retras cei 11 miniştri din cabinetul de unitate naţională al premierului Saad Hariri.
Demisia celor 11 are loc pe fundalul speculaţiilor că anchetatorii ONU ar putea învinui membri de frunte ai Hizballah de implicare în asasinarea din 2005 a fostului premier, Rafiq Hariri, tatăl premierului actual.
Criza guvernamentală în Liban l-a forţat pe premierul Hariri să-şi scurteze o vizită în Statele Unite. Casa albă l-a sprijinit pe Saad Hariri şi a criticat sever Hizballah, spunând că demisia din guvern arată că are motive să-i fie teamă de rezultatul anchetei ONU.

Preşedintele georgian, Mihail Saakaşvili s-a întâlnit miercuri la Washington cu noul lider republican al Camerei Reprezentanţilor, John Boehner. Un comunicat de presă al liderului american confirmă că Saakaşvili este primul lider străin cu care s-a întâlnit Boehner după ce Partidul Republican a câştigat majoritatea în Cameră la alegerile din luna noiembrie.
Comunicatul spune că l-a discuţia „constructivă” cu Saakaşvili s-a vorbit despre „importanţa ca angajamentul Georgiei pentru libertate şi democraţie să rămână nepericlitat” şi despre „rezolvarea paşnică a conflictelor politice”. Boehner a salutat sprijinul oferit de Georgia în operaţiunile antiteroriste americane, inclusiv în Afganistan şi Irak.

Fostul preşedinte american, Jimmy Carter, care monitorizează referendumul de independenţă din Sudanul de Sud a declarat astăzi că baremul de participare de 60 la sută pentru validarea plebiscitului a fost atins. După părerea lui Carter, aflat în fruntea unei misiuni de monitorizare a referendumului de o săptămână început duminica trecută, votul va întruni standardele internaţionale.
Se aşteaptă că populaţia Sudanului de Sud, compusă preponderent din creştini sau adepţi ai unor confesiuni indigene, va sprijini separarea de Nordul musulman. Separarea a fost promisă în cadrul acordului de pace în din 2005, care a pus capăt unui război civil îndelungat.

270 de oameni au fost ucişi de alunecările de teren devastatoare din Brazilia, iar alte zeci de persoane sunt dispărute. Autorităţile braziliene spun că sate întregi au fost distruse într-o regiune montană din apropiere de Rio de Janeiro. Cei mai mulţi oameni au murit în orăşelul Teresopolis, localitatea cea mai afectată. Alunecările de teren au fost provocate de ploile abundente.

Oamenii de ştiinţă americani spun că anul trecut a fost cel mai călduros an pe Pământ de când se fac măsurători. Cercetătorii agenţiei spaţiale americane NASA au spus că la fel ca în 2005, în anul 2010 temperatura medie anuală la suprafaţa Pământului a fost cea mai ridicată din 1880 încoace.
O altă agenţie a guvernului american, Administraţia Naţionale pentru Oceane şi Atmosferă a spus că temperatura a fost în anii 2005 şi 2010 cu 0.62 grade Celsius peste media din secolul 20. Această agenţie a adăugat că 2010 a stabilit şi un record al umidităţii măsurat după cantitatea totală de precipitaţii, deşi situaţia a fost foarte diferită de la o regiune la alta.

Conducerea Partidului Liberal Democrat al premierului desemnat urmează să decidă astăzi asupra listei miniştrilor pe care îi va delega în noului guvern Filat II, cu doar o zi înainte de votul de încredere aşteptat în Parlament vineri.
Presa speculează că PLDM îşi va păstra în funcţie miniştrii vechi şi că îl va desemna pe fostul ministru de Stat, Victor Bodiu, care şi-a pierdut portofoliul ca urmare a reorganizării cancelariei de stat la conducerea ministerului de Interne.
PLDM este ultimul partid din alianţa de guvernare care îşi desemnează miniştrii. Partidul Democrat şi cel Liberal a luat deja aceste decizii, dar componenţa noului cabinet poate rămâne necunoscută până la aprobarea de către Parlament.

Alianţa pentru Integrarea Europeană a înfiinţat un Consiliu de conducere. Compus din nouă membri, câte trei din partea fiecărui partid constituant, Consiliul va avea menirea să coordoneze politicile majorităţii parlamentare şi să rezolve eventualele dispute între PLDM, PD şi PL.
Miercuri, Alianţa a aprobat prin votul deputaţilor săi un prezidiu al viitorului guvern, care va avea funcţii asemănătoare în ceea ce priveşte activitatea executivului.
Opoziţia comunistă crede că luarea deciziilor prin consens de către prezidiu aşa cum au convenit partidele alianţei majoritare va paraliza activitatea viitorului cabinet.

Curtea de Apel de la Comrat a amânat pentru luni luarea unei decizii asupra votului de pe 26 decembrie pentru alegerea noului guvernator al autonomiei găgăuze.
Rezultatul turului doi de scrutin a fost contestat de primarul Comratului, Nicolai Dudoglo, care consideră că alegerile au fost fraudate de către candidatul câştigători, başcanul actual Mihail Formuzal.
Comisia Electorală Centrală din autonomia găgăuză a spus că potrivit rezultatelor scrutinului, Formuzal l-a învins pe Dudoglo cu un avantaj de numai aproximativ 2 mii de voturi.

Preşedintele american, Barack Obama a anunţat că legislatoarea Gabrielle Giffords a deschis ochii pentru prima dată după ce a fost rănită grav într-un atentat sâmbăta trecută în Arizona, soldat cu 6 morţi.
Obama a făcut anunţul după ce a vizitat-o la spital, miercuri, pe membra democrată a Camerei Reprezentanţilor din Congres
Anunţul a fost salutat de mulţimea care a participat ieri la o ceremonie în memoria celor şase oameni ucişi în oraşul Tucson.
Americanul acuzat de atentat, Jared Loughner, în vârstă de 22 de ani, riscă închisoarea pe viaţă sau pedeapsa capitală.

Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden a sosit la Bagdad într-o vizită neanunţată. Biden urmează să poarte convorbiri cu premierul Nuri al-Maliki şi alţi lideri ai Irakului, în vreme ce întregul contingent al trupelor americane se pregăteşte să părăsească ţara până la sfârşitul anului. În Irak au rămas mai puţin de 50 de mii de militari americani, după retragerea trupelor combatante, şi având misiunea principală de a ajuta şi instrui forţele irakiene.
Vicepreşedintele american a sosit în Irak după vizite în Afganistan şi Pakistan.

Guvernul de unitate naţională al Libanului a căzut după ce mişcarea islamică Hezbollah şi-a retras miniştrii din cabinetul premierului Saad Hariri, din cauza nemulţumirilor faţă de ancheta ONU asupra asasinării tatălui acestuia, Rafik Hariri, în 2005.
Demisia celor 11 miniştri ai Hezbollah şi aliaţilor acestei mişcări l-a forţat pe premierul Hariri să-şi scurteze o vizită în Statele Unite. Preşedintele american, Barack Obama, care s-a întâlnit cu premierul libanez, a spus că decizia organizației Hezbollah arată temerile mişcării în legătură cu ancheta, şi hotărârea ei de a bloca activitatea guvernului.

Fostul premier al Poloniei Jaroslav Kaczynski a criticat sever rezultatele anchetei ruseşti asupra catastrofei aviatice de la Smolensk în care şi-a pierdut viaţa fratele său geamăn, fostul preşedinte Lech Kaczynski.
Un raport dat publicităţii miercuri de anchetatorii ruşi spune că de vină pentru prăbuşirea avionului prezidenţial polonez soldată cu 95 de victime pe 10 aprilie anul trecut ar fi fost presiunea exercitată asupra pilotului de către fostul preşedinte.
Fostul premier polonez a spus că rezultatele anchetei ar fi o „batjocură la adresa Poloniei”.

Curta de Apel de la Comrat a aminat pentru luni luarea unei decizii în legatură cu legitimitatea alegerilor din Autonoma Găgăuză pentru başcan, dînd astfel un răspuns sesizării primarului Nicolae Dudoglu, fost candidat la funcţia de başcan şi care consideră că alegerile au fost fraudate de Mihail Formuzal.