Volumul remitenţelor trimise în Moldova prin bănci a crescut în ultimele opt luni cu 2,7% faţă de perioada similară a anului trecut, iar experţii se aşteaptă la o creştere, per totalul anului, comparativ cu 2011. Banca Naţională, citată de Moldpres, arată că s-a schimbat structura transferurilor după valute, ponderea transferurilor în dolari este iar mai mare decît cea a transferurilor în euro. Ca şi anul trecut, rubla este pe locul trei, dar acum cu 25 la sută din volumul total al remitenţelor faţă de numai 19 la sută anul trecut.

Secretarul general NATO a declarat că alianţa şi-ar putea întări prezenţa militară în nordul Kosovo, acolo unde minoritatea sârbă refuză să accepte administraţia de la Pristina. Dar numărul total de militari în regiune, nu se va mări, a asigurat Rasmussen la reuniunea miniştrilor apărării NATO.

Agenţia americană anti-doping a dat publicităţii un raport în care se afirmă că ciclistul Lace Armstrong, de 7 ori câştigător al Turului Franţei, şi echipa sa au organizat una din cele mai sofisticate reţele de dopaj. În raport sunt citate teste de laborator, sunt prezentate facturi şi sunt transcrise convorbiri telefonice sau comunicări trimise prin poşta electronică, toate menite să demonstreze că Armstrong s-a dopat. Ciclistul nu a fost niciodată prins cu un test pozitiv după o cursă, dar acum a renunţat să se mai apere în justiţie.

Comisia europeană a declarat că Serbia nu este pregătită să înceapă tratativele de aderare din cauza tensiunilor cu Kosovo. Totodată a criticat situaţia drepturilor omului în Turcia. Comisia europeană a analizat astăzi stadiul reformelor în ţările candidate la aderare sau care doresc acest statut. Serbia a deveni ţară candidată în martie. Croaţia este singura ţară candidată din Balcani sigură că va fi admisă în iulie 2013.

Comisia Europeană si-a prezentat astăzi rapoartele anuale in legătura cu progresul realizat de țările candidate la intrarea in UE. Anul viitor, Croația va deveni oficial al 28-lea membru al Uniunii Europene, iar alte cinci țări sînt candidate: cu trei dintre ele, Turcia, Islanda și Muntenegru, negocierile au început deja, - în cazul Turciei ele au început inca din 2005, - iar Serbia și Macedonia așteaptă o dată a deschiderii negocierilor. Albania și Bosnia sînt la rîndul lor candidați potențiali. Este de aşteptat ca Albania să primească astăzi dar condiţionat statutul de ţară candidată care ar putea fi confirmat în decembrie.

Şeful Statului major din Turcia a avertizat că ţara sa va replica şi mai hotărât dacă regiunea de graniţa cu Siria continuă să fie bombardată, ca urmare a luptelor interne dintre forţele de ordine şi cele care vor răsturnarea regimului preşedintelui Bashar al Assad. Săptămâna trecută, cinci cetăţeni turci au murit, în urma exploziei unui obuz tras de armata siriană.

Frontiera nu va fi niciodată sută la sută securizată, dar se fac progrese în direcţia întăririi controlului, a declarat Europei Libere, Dorin Purice, şeful Poliţiei de Frontieră. În opinia lui, reforma începe la nivelul legislativ, motiv pentru care au fost deja amendate 40 de legi, peste 50 de decizii guvernamentale şi dublu atâtea normative.

Cele mai mari probleme le reprezintă migraţia ilegală, contrabanda şi traficul de persoane, a declarat Dorin Purice care pe de altă parte a precizat că Uniunea Europeană şi Statele Unite sprijină financiar securizarea graniţelor.

Cât priveşte „graniţa” cu regiunea transnistreană, Dorin Purice a declarat că este cea mai mare problemă pentru că nu poate fi recunoscută drept frontieră, aşa că singurul mod de a controla aceasta graniţă este prin cooperarea cu Ucraina, care patrulează graniţa de est.

Contrabanda va fi scoasă din Codul Penal, a decis astăzi guvernul. Contravenţia va fi conţinută numai de Codul Contravențional și Codul Vamal, iar șeful Serviciului Vamal, Tudor Balițchi, a precizat că toate mărfurile de contrabandă vor fi confiscate imediat, și nu după decizia unui tribunal. Mai mult, amenzile vor fi mai mari, reprezentând 100 la sută din valoarea mărfurilor de contrabandă.

Republica Moldova susţine declaraţia Uniunii Europene data publicităţii cu ocazia Zilei Internaţionale împotriva Pedepsei Capitale, în care se afirmă că pedeapsa cu moartea este inumană. Uniunea Europeană precizează că va continua să ceară abolirea acestei pedepse în toată lumea.

Viceministrul de externe Natalia Gherman a declarat în Parlament că până la vară, Republica Moldova vrea să încheie negocierile cu Uniunea Europeană privind Acordul de asociere, cel legat de crearea unei zone de liber schimb şi aplicarea fazei a II-a din planul vizând liberalizarea regimului de vize. În acest fel, Moldova speră aceste realizări să fie constatate de Comisia Europeană care să recomande Consiliului şi Parlamentului European, în cadrul Summitului Parteneriatului Estic din noiembrie 2013, trecerea la următoarea etapă în relaţiile moldo-comunitare.

Comisia Securitate naţională, apărare şi ordine publică a Parlamentului a respins proiectul de lege privind introducerea unei viniete speciale pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în ţară, care intră pe teritoriul Republicii Moldova sau îl tranzitează. Potrivit agenţiei Info-prim, initiativa a aparţinut Partidului Acţiunea Democratică, care argumentează că ar fi cele mai mari taxe din Europa impuse automobilelor străine. Vinieta ar urma să intre în vigoare pe 1 noiembrie şi a fost deja aprobată de comisia parlamentară pentru economie, buget şi finanţe, la propunerea guvernului.

Una din cele trei membre ale formaţiei punk Pussy Riot a fost eliberată de Curtea de Apel din Moscova pe motiv că nici nu a apucat să participe la acţiunea de protest anti-Putin din principala catedrală a oraşului. Celelalte două fete vor rămâne în închisoare. Toate fuseseră condamnate la doi ani muncă silnică pentru huliganism, provocat de sentimente anti-religioase.

Miniştrii de externe din Alianţa nord atlantică, reuniţi la Bruxelles, discută despre noua misiune NATO din Afganistan care va consta în antrenarea forţelor armate şi de poliţie locale. Misiunea va începe după retragerea trupelor combatante internationale, programată pentru sfârşitul lui 2014.

Premierul Vlad Filat a spus că banii alocați educației sunt folosiți incorect și a spus că asemenea nereguli vor trebuie investigate de ofițerii Centrului Anticorupție. Vorbind la Chișinău Filat a sugerat că alegerea firmelor care fac reparații sau construiesc școli nu este transparentă, ca și achiziția de cărbuni. Premierul a mai spus că procesul de acreditare a dascălilor se desfășoară pe bază de mită, adică de „plicuri puse pe masă” și a avertizat că în acest fel sistemul de învățământ nu va reuși să atragă niciodată dascăli tineri și serioși.

La Chișinău va avea loc după-amiază înmormântarea scriitorului Aureliu Busuioc, care a murit la vârsta de 84 de ani neîmpliniți în urma unei boli grele. Sicriul va fi depus la ora 14.00 la Uniunea Scriitorilor, iar de acolo va fi petrecut la Cimitirul Central din strada Armenească.
Aureliu Busuioc s-a născut pe 26 octombrie 1928, în satul Codreanca, raionul Străşeni. A debutat în 1955 cu placheta de versuri pentru copii „La pădure". Cel mai renumit roman al său este „Singur în faţa dragostei", ecranizat de Moldova-film.

Uniunea Europeană și Consiliul Europei au îndemnat împreună Republica Belarus să instituie un moratoriu asupra pedepsei cu moartea, în perspectiva abolirii ei ulterioare. Apelul este cuprins într-o declarație comună dată publicității astăzi cu ocazia Zilei Europene și Internaționale împotriva Pedepsei Capitale de șefa politicii externe europene Catherine Ashton și secretarul-general al Consiliului Europei, Thorbjoern Jagland.
În declarație se spune că abolirea pedepsei capitale este o tendință globală, justificată de realitatea că nici un sistem juridic nu poate exclude cu totul greșelile, iar în cazul pedepsei cu moartea ele nu mai pot fi îndreptate. Republica Belarus este singura țară din Europa care mai aplică pedeapsa capitală. Ultima oară au fost executați în martie doi tineri acuzați că ar fi autorii atentatului cu bombă din metroul de la Minsk, de anul trecut.

La Moscova a început judecarea apelului celor trei membre ale trupei punk feministe „Pussy Riot”, condamnate în august la doi ani de închisoare pentru huliganism pentru că în iarnă interpretaseră într-o catedrală ortodoxă din capitala rusă un cântec împotriva lui Vladimir Putin. Judecarea apelului fusese planificată pentru săptămâna trecută, dar una din condamnate a cerut recuzarea avocatului, iar audierea a fost amânată. Săptămâna trecută Vladimir Putin le-a criticat aspru pe condamnate, spunând că trebuie pedepsite „încercările de subminare a moralității și de distrugere a țării”. Condamnarea fetelor din „Pussy Riot” a fost deplânsă în Occident, iar Parlamentul European le-a trecut pe lista posibililor laureații ai premiului său pentru drepturile omului.

O agenție de presă relatează că Turcia a amenințat că va răspunde „cu mai multă forță” în cazul vreunui nou atac din Siria. Agenția turcă Dogan spune că declarația a fost făcută de generalul Necdet Ozer cu ocazia vizitei sale de astăzi într-un oraș unde proiectile lansate din Siria au ucis săptămâna trecută cinci civili. Atacul a fost urmat de mai multe zile de lovituri de artilerie reciproce, mărind tensiunea dintre cele două țări vecine predominant musulmane. Ieri, Alianța nord-atlantică a spus că este gata să apere Turcia, țară membră în NATO, în cazul unei agresiuni.

Ministrul apărării din Statele Unite, Leon Panetta, a îndemnat țările NATO să contribuie mai mult la instruirea forțelor de securitate afgane. Vorbind la Bruxelles, la o conferință cu colegii săi din țările alianței, Panetta a spus că Statele Unite au contribuit „disproporționat de mult” la acest proces și a cerut aliaților să se implice mai mult în ceea ce a numit „un moment critic” al războiului cu insurgenții. La reuniunea de la Bruxelles ar urma să fie discutată și frecvența tot mai mare a incidentelor în care membrii forțelor de ordine afgane întorc armele împotriva aliaților lor din forța internațională condusă de NATO.
NATO intenționează să predea afganilor răspunderea pentru securitatea propriei țări cel mai târziu la sfârșitul anului 2014.

Principalele uniuni sindicale din Grecia spun că la 18 octombrie vor ține o grevă de 24 de ore în semn de protest față de noile măsuri de austeritate prognozate de guvern sub presiunea creditorilor internaționali. „Vrem ca guvernul să renunțe la asemenea măsuri, care ne-au adus deja atâtea suferințe”, a spus Ilia Iliopoulos, secretarul-general al uniunii sindicale ADEDY. La grevă ar urma să participe și membrii uniunii din sectorul particular GSEE.
Reuters notează că greva din 18 octombrie va coincide cu un summit al Uniunii Europene.

Constructorul japonez de automobile Toyota a anunțat ca va rechema în service aproape 7,5 milioane de mașini din cauza unei defecțiuni la comanda electrică a închiderii geamurilor. Este cea mai mare rechemare în industria de automobile de la cea anunțată de Ford în 1996. Toyota a spus că sunt vizate mai ales mașinile care circulă în Statele Unite, China și Europa și că multe cazuri reparația va dura doar câteva minute. Compania japoneză a refuzat să spună cât va costa operațiunea. Reuters anticipează că în Europa vor fi rechemate în service 1,39 de milioane de automobile Toyota.

Academia Suedeză de Științe a anunțat la Stockholm că Premiul Nobel pentru Chimie a fost câștigat de americanii Robert Lefkowitz și Brian Kobilk pentru studierea unui tip de receptori care permit celulelor să sesizeze mediul în care se află.
Este al treilea premiu Nobel anunțat zilele acestea, după cele pentru medicină și fizică. Mâine va fi anunțat câștigătorul premiului pentru literatură, vineri pentru pace, iar luni, 15 octombrie, laureatul premiului pentru științe economice.

Viceministrul de externe al Rusiei, Grigori Karasin, s-a declarat îngrijorat de informațiile că în Republica Moldova s-ar închide școli cu predare în limba rusă. Potrivit agenției Ria Novosti, preluată de presa de la Chișinău, Karasin a spus că președintele rus Vladimir Putin a primit recent o scrisoare de plângere în acest sens din partea sătenilor din satul Olănești, raionul Ștefan Vodă.
Karasin a mai spus că subiectul a fost discutat cu ocazia recentei vizite în Rusia a premierului Vlad Filat și că speră ca îngrijorările Moscovei să fie auzite la Chișinău.

Parlamentarii au anunțat că vor analiza mai îndeaproape situația de la compania Teleradio Moldova, după ce un grup mare de angajați s-au plâns că reformele stagnează și că instituția este în criză „managerială și deontologică”. Potrivit Publika TV, Comisia de cultură din Parlament a făcut anunțul ieri după audierea directorului companiei și a unor angajați nemulțumiți. Aceștia au înaintat Parlamentului o rezoluție în care cer organizarea unui audit al companiei, dar și dizolvarea Instituției Publice Naționale a Audiovizualului și separarea televiziunii de radio.

Președintele Parlamentului, Marian Lupu, a reiterat ideea că se pregătește un dialog între parlamentarii de la Chișinău și Tiraspol, în cadrul măsurilor de sporire a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Potrivit unui comunicat de presă de la parlament, Lupu a făcut declarația cu ocazia întrevederii avută ieri cu Jennifer Brush, șefa misiunii OSCE în Republica Moldova. Potrivit aceleiași surse, Brush și Lupu au mai discutat printre altele despre respectarea drepturilor omului în Moldova, inclusiv ale minorităților naționale.