Avocatul celor două membre ale grupului punk Pussy Riot a cerut amânarea executării pedepsei până ce copii celor două împlinesc 14 ani. Ele au fost condamnate pentru huliganism cu motive religioase la doi ani de muncă forţată. Cea de a treia membră a grupului a fost eliberată condiţionat pentru că nu a reuşit să participe la acţiunea anti-Putin din principala catedrală a Moscovei.

La principalele burse, valoarea acţiunilor tranzacţionate a crescut pentru a doua zi consecutiv. La fel, moneda unică europeană s-a întărit în raport cu dolarul. Aceste rezultate pozitive se datorează ultimelor date care indică o performanţă stabilă a firmelor americane.

Banca Mondială va sprijini financiar Republica Moldova pentru a depăşi efectele secetei din acest an, a declarat şeful unei delegaţii a Băncii, Qimiao Fan în cadrul întrevederii cu premierul Vlad Filat.

Nina Ştanski, şefa diplomaţiei de la Tiraspol a cerut Germaniei să recunoască Transnistria drept parte egală cu Republica Moldova, nu doar în cadrul procesului de negocieri. D-na Ştanski s-a întâlnit astăzi cu ambasadorul Germaniei la Chişinău, Matthias Meyer, relatează Publika TV.

Mai multe organizații neguvernamentale au dat astăzi publicităţii o declaraţie comună în care critică faptul că Centrul Naţional Anticorupţie şi Comisia Naţională de Integritate nu sunt încă funcţionale. În declaraţia, citată de portalul Unimedia, se arată că ambele instituţii „sunt principalele responsabile pentru lupta cu corupţia. Politicile eficiente de combatere a corupţiei sunt imposibile fără asigurarea funcţionalităţii acestor instituţii”.

De astăzi, medicii nu mai pot prescrie pacienţilor mai mult de 3 medicamente dacă nu prezintă suficiente argumente. Potrivit ministrului sănătăţii, Andrei Usatâi, scopul deciziei este de a raţionaliza utilizarea medicamentelor şi de a evita prescrierea unui număr excesiv de medicamente. Şi tot de astăzi, majoritatea medicamentelor pot fi cumpărate numai cu reţetă.

La Haga a început procesului ultimei persoane acuzată de crime de război şi crime împotriva umanităţii în timpul războiului civil din Croaţia, din 1991-95. Este vorba de fostul lider al sârbilor din această fostă republică iugoslavă. Goran Hadzic, acuzat de uciderea şi deportarea multor croaţi din regiunea sârbă Krajina, pe care a condus-o. Deportările. Cunoscute şi drept “epurare etnică”, au început imediat după ce guvernul de la Zagreb a proclamat, în 1991, independenţa ţării de restul Iugoslaviei.

La Haga, fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic şi-a început apărarea. Karadzic este acuzat de genocid în legătură cu uciderea a peste 8 mii de musulmani la Srebrenica, în 1995. El a respins toate acuzaţiile, susţinând că ar fi încercat numai să păstreze pacea.

Procesul lui Karadzic a început în 2009. Şi comandantul sârbilor bosniaci, Ratko Mladic este judecat de anul acesta de Tribunalul Internaţional pentru crimele de război comise în fosta Iugoslavie.

Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenka a declarat că ţara sa este dispusă să vândă Rusiei rafinăriile pe care le are, dacă primeşte în schimb dreptul de a participa în proiecte de extragere a gazelor naturale din Rusia. Mai mult, Lukaşenka cere un preţ mai mic pentru gazul importat din Rusia şi o reducere pe preţul petrolului care ar urma să fie rafinat în Belarus. Pentru moment, Moscova nu a reacţionat la această ofertă.

În Georgia, miliardarul Bidzina Ivanişvili, al cărui alianţă a câştigat alegerile generale din această lună, şi-a recâştigat cetăţenia georgiană. Ivanişvili este candidat la funcţia de prim-ministru. Ivanişvili şi-a pierdut cetăţenia georgiană anul trecut, când s-a aflat că are deja două cetăţenii, rusă şi franceză. La prima a renunţat deja, la cea franceză urma să renunţe după ce îşi recâştigă cetăţenia georgiană. Săptămâna trecută, Ivanişvili a prezentat lista viitorului său guvern.

Crucea Roşie a informat că anul trecut, circa 72 de milioane de persoane în toată lumea au fost deportate sau obligate să se refugieze. Peste 16 milioane sunt recunoscute drept refugiaţi, restul sunt aşa numiţi “refugiaţi interni” pentru că au rămas în ţările lor. În 2010 erau peste 100 de milioane de persoane, considerate refugiaţi.

În Israel, parlamentul s-a dizolvat, dar înainte a stabilit că următoarele alegeri generale anticipate vor avea loc pe 22 ianuarie. Criza politică a fost provocată de disputa privind bugetul pe anul viitor.

La noapte are loc a doua dezbatere între candidaţii la preşedinţia Statelor Unite. De data aceasta, întrebările la care vor răspunde preşedintele Barack Obama şi republicanul Mitt Romeny vor fi selectate din public şi vor atinge probleme legate atât de politică internă, cât şi externă. Ultimele sondaje de opinie arată că cei doi sunt aproape la egalitate. Ultima dezbatere, axată numai pe politică externă, va avea loc pe 22 octombrie, iar votul va fi pe 6 noiembrie.

Agențile de știri relatează că artistul plastic Glebus Saincius s-a stins din viață azi dimineață la spital, la vârsta de 93 de ani.
Medicii sunt citați spunând că artistul, cunoscut mai ales pentru colecția sa de măști, a fost internat din cauza unei hemoragii digstive la 5 octombrie.
Glebus Sainciuc s-a născut pe 19 iulie 1919 la Chişinău. Și-a făcut studiile la Facultatea de Arhitectură a Politehnicii din Bucureşti, iar apoi a absolvit Şcoala de Arte Plastice din Chişinău. Măștile sale, pe care le-a confecționat timp de decenii, au fost expuse la Chișinău, Moscova, Paris și alte mari centre culturale.

Fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic și-a început astăzi apărarea la Tribunalul ONU de la Haga pentru crime de război în fosta Iugoslavie, negând toate acuzațiile care i se aduc.
Karadzic este acuzat de genocid și alte crime în legătură cu masacrarea a 8 mii de bărbați și băieți musulmani la Srebrenica în iulie 1995.
Karadzic a fost arestat în 2008, la 13 ani de la atrocitățile din timpul războiului din Bosnia Herțegovina. Procesul a început în 2009, iar procurorii și-au prezentat probele în luna mai anul acesta. Karadzic i-a acuzat pe procurori că ar fi prezentat prea târziu dovezi care l-ar fi ajutat să se apere. El a cerut un proces nou, dar Tribunalul a respins cererea în septembrie.

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Hillary Clinton și-a asumat integral responsabilitatea pentru securitatea la consulatul american din Libia, unde ambasadorul și alți trei americani au fost uciși într-un atac al extremiștilor la 11 septembrie. În câteva interviuri televizate, Clinton a declarat că securitatea la toate misiunile diplomatice americane se află în responsabilitatea sa. Ea s spus că președintele Barack Obama și vicepreședintele Joe Biden nu au fost implicați în deciziile privind securitatea consulatului de la Benghzi. Clinton a făcut declarațiile luni seara, cu o zi înainte ca președintele Obama să se confrunte cu Mitt Romney la cea de-a doua dezbatere televizată din campania pentru prezidențielele din noiembrie. Dezbaterea de marți seara a celor doi candidați se va axa pe politica externă. Romney a spus până acum că atacul ar fi scos la iveală punctele slabe ale politicii externe americane sub Obama.

Două din cele trei membre ale trupei punk din Rusia, Pussy Riot au pierdut apelul în care au cerut ca locul lor de detenție să rămână un izolator de la Moscova. Nadejda Tolokonnikova de 22 de ani și Maria Aliohina de 24 urmează acum să fie transferate la o colonie cu regim mult mai sever la 100 de kilometri de Moscova.
Cele două tinere au cerut să-și ispășească pedeapsa de doi ani de închisoare mai aproape de casă pentru că au copii mici. Ele au fost condamnate în august pentru huliganism motivat de ură religioasă pentru că au interpretat un cântec anti-Putin în biserică în februarie. A treia membră a trupei, Ekaterina Samuțevich a fost eliberată condiționat săptămâna trecută.

La Baku a început astăzi un summit al Organizației de Cooperare Economică din care fac parte Afganistanul, Iranul, Turcia, Pakistanul, Tajikistanul, Azerbaidjanul, precum și Uzbekistanul, Kîrgîzstanul și Kazahstanul. Ministrul azer de externe, Almar Mamedyarov a deschis reuniunea spunând că organizația trebuie să-și definească prioritățile de cooperare economică regională.
Această structură a fost formată de Turcia, Iran și Pakistan la mijlocul anilor 1980. Importanța ei a crescut la începutul anilor 1990 când i s-au alăturat noi membri din fosta URSS și Afganistanul.

Ministerul de interne a anunțat, luni, că numai 10% din angajații Poliției Rutiere supuși testului de evaluare profesională l-au promovat cu bine, adică numai 46 de polițiști. Jumătate din aproximativ 430 de angajați care au pierdut testul vor primi o perioadă de probă ca să se perfecționeze, iar ceilalți vor putea fi concediați dacă nu acceptă transferul în funcții mai puțin solicitante. Nu au fost testați încă 90 de oameni.
Reforma Poliției Rutiere inițiată de noul șef al acestui departament, Serghei Diaconu și noul ministrul de interne Dorin Recean are ca scop de bază eliminarea corupției.

Preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale a României, Gheorghe Duţu i-a spus luni la Chișinău premierului moldovean Vlad Filat că țara sa va începe construcția gazoductului Ungheni-Iaşi în februarie 2013 și o va încheia în șapte luni.
Declarația oficialului român este citată într-un comunicat al guvernului moldovean.
Guvernul mai spune că premierul Filat a primit tot luni asigurări telefonice din partea comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger că Uniunea Europeană va sprijini în continuare întărirea securității energetice a Republicii Moldova prin proiecte ca viitorul gazoduct.

Guvernatorul Băncii Naționale, Dorin Drăguţanu a declarat postului Publika TV că economia moldoveană este mai bine pregătită astăzi de o criză decât a fost în 2009. Drăguțanu a spus că rezervele valutare sunt la maximum istoric, deficitul bugetar este la minimum, iar relațiile cu partenerii internaţionali sunt excelente.
Autoritățile moldovene spun că viteza de creștere a economiei a scăzut puternic anul acesta. Economia poate atinge o creștere de numai un procent, mult mai mică decât cea anticipată inițial.

Opoziția din Rusia susține că alegerile locale câștigate duminică de partidul puterii, Rusia Unită au fost marcate de fraude masive.
La fel ca la alegerile parlamentare din decembrie 2011 și la cele prezidențiale din martie, reprezentanții opoziției susțin că autoritățile au organizat o campanie de direcționare a voturilor către candidații care sprijină guvernul.
Premierul Dmitri Medvedev a respins însă aceste acuzații, spunând că el nu are cunoștință de nereguli serioase.

Parlamentul Israelului a votat unanim în cursul nopții pentru a se autodizolva. Knessetul a stabilit data alegerilor pentru 22 ianuarie, în loc de 13 octombrie 2013. Premierul Benjamin Netanyahu a cerut săptămâna trecută alegeri anticipate pentru că parlamentarii nu puteau cădea de acord asupra bugetului federal.
Netanyahu a declarat luni că merită reales pentru că a întărit securitatea Israelului în față programului nuclear al Iranului și amenințărilor militanților islamici. Sondajele de opinie sugerează că partidul său de centru-dreapta Likud poate câștiga alegerile și guverna în coaliție cu partidele naționaliste și religioase.

La tribunalul ONU pentru crime de război în fosta Iugoslavie, fostul lider politic al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic urmează să-și înceapă astăzi apărarea. Karadzic susține că este nevinovat și respinge acuzațiile de genocid în legătură cu masacrarea a 8 mii de bărbați și băieți musulmani la Srebrenica în iulie 1995.

Construcţia gazoductului Ungheni-Iaşi va începe în februarie 2013, s-a anunțat după întrevederea pe care premierul Vlad Filat a avut-o cu preşedintele Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale a României Gheorghe Duţu. Într-un comunicat de presă al guvernului de la Chișinău, Gheorghe Duțu este citat cu declarația că în aproximativ 30 de zile partea română va anunța licitația de selectare a constructorului, și că gazoductul va fi terminat după 7 luni.