Parlamentul a aprobat în primele două lecturi, cu voturile coaliției de guvernare, Legea bugetului pentru anul viitor, care se bazează pe o așteptare de creștere economică de 5%, în ciuda încetinirii drastice a economiei în anul curent.
Bugetul prevede atât creșteri de venituri cât și de cheltuieli. Domeniile care vor fi finanțate cel mai mult sunt structurile de drept, inclusiv poliția și justiția, educația și construcția drumurilor.
Opoziția comunistă și socialistul Igor Dodon au criticat proiectul pe motiv că s-ar baza pe o țintă de creștere economică nerealistă și pe împrumuturi.

Liderii Uniunii Europene au început astăzi un prim summit din această toamnă cu o dispută din cauza viziunilor diferite ale Germaniei și Franței despre cum să fie stabilizată situația financiară.
Înainte de reuniune, cancelara Germaniei, Angela Merkel a spus la Berlin că Uniunea Europeană trebuie să aibă drept de veto asupra bugetelor țărilor membre care nu respectă limitele deficitului bugetar și altele convenite în pactul european de stabilitate și creștere economică.
Președintele francez, François Hollande a respins însă această sugestie, spunând că singura decizie care trebuie luată la summit-ul de două zile început astăzi ține de înființării unei uniuni bancare în zona euro.

Ambasadorul Statelor Unite la OSCE, Ian Kelly, a lăudat activitatea misiunii organizației în Republica Moldova, spunând că ea joacă un rol esențial la eforturile de mediere a unei reglementări cuprinzătoare a conflictului transnistrean. Ambasadorul american a vorbit astăzi la Consiliul Permanent al OSCE, unde și-a prezentat un raport de activitate șefa misiunii OSCE în Republica Moldova, Jennifer Brush, care este tot din Statele Unite.
Potrivit unui comunicat de presă, ambasadorul Ian Kelly a mai spus că misiunea OSCE de la Chișinău sprijină eforturile de a mări transparența pe plan militar și a facilita retragerea trupelor și munițiilor străine din Moldova.

Ministrul apărării, Vitalie Marinuță, l-a primit astăzi la Chișinău pe generalul rus Valeri Evnevici, care l-a asigurat că recenta introducere a „armamentului greu de infanterie” în zona de securitate de pe Nistru s-a produs „din incompetenţa” comandanților ruși de pe teren. Potrivit unui comunicat al Ministerului Apărării, Evnevici i-a mai spus lui Marinuță că autoritățile de la Chișinău vor fi informate în viitor despre asemenea mișcări de arme. Comunicatul sugerează că ar fi fost vorba de blindate, arme antitanc și de infanterie de calibru mare, pe care Chișinăul le vrea evacuate de tot în Rusia.
Consilier al ministrului rus al apărării, generalul Evnevici a comandat forțele ruse din regiunea transnistreană între 1995 și 2002 și a supravegheat atunci distrugerea tancurilor rusești. Astăzi el l-a informat pe ministrul Marinuță că Rusia repară aeroportul militar de la Tiraspol pentru a-și putea evacua ultimele 8 elicoptere pe care le are în regiune.

Vicepremierul responsabil cu economia, Valeriu Lazăr spune că cererea Moldovei de a amâna cu patru ani aplicarea unui acord energetic cheie cu Uniunea Europeană a fost acceptată astăzi. Potrivit unui comunicat, Lazăr a prezentat cererea tot azi la Consiliului Ministerial al Comunității Energetice Europene, care are loc în Muntenegru.
Pachetul energetic III prevede separarea activităților de producție și celor de transport a gazelor naturale. Amânarea lui de la 2016 la 2020 va da Moldovei un răgaz pentru a negocia acest lucru cu Gazpromul. Concernul rus care este singurul furnizor și deține 50 la sută din gazoductele moldovene ceruse Moldovei luna trecută să renunțe de tot la acordurile energetice europene.

Parlamentul dezbate în această seară proiectul Legii bugetului pentru anul viitor care se bazează pe o așteptare de creștere economică de 5%, în ciuda încetinirii drastice a creșterii în anul curent. Bugetul prevede atât creșteri de venituri cât și de cheltuieli. Domeniile care vor fi finanțate cel mai mult sunt structurile de drept, inclusiv poliția și justiția, educația și construcția drumurilor.
Nu este limpede pe ce se bazează previziunile de creștere economică în 2013 puse de ministerul Finanțelor la baza Legii bugetului. Anul acesta, guvernul a fost nevoit să-și reducă previziunile de creștere economică de la aproximativ 4% cât se anticipa la început de an până la numai 1% cât se anticipează astăzi.

Ministrul Justiției, Oleg Efrim, a anunțat astăzi că a finalizat proiectul de lege care prevede majorarea salariilor judecătorilor de trei ori, pentru a-i face mai puțin vulnerabili în fața tentației de a lua mită. La prezentarea unui raport despre starea judecătoriilor, Efrim a mai spus că ar vrea ca majorarea să înceapă treptat din anul viitor. Dar nu este limpede dacă proiectul bugetului pentru 2013 o prevede sau nu.
Dacă proiectul este acceptat de guvern și Parlament, salariul mediu al judecătorilor instanțelor obișnuite va ajunge la aproximativ 11 mii de lei pe lună în următorii patru ani, cel al judecătorilor curților de apel – la 15 mii, iar cel al magistraților Curții Supreme de Justiție – la 18 mii de lei.

Câțiva deputați ai opoziției comuniste au spart cu forța cordonul poliției și agenților de pază ai Parlamentului, pentru a-l transporta în sala de ședințe plenare pe liderul social-democraților Victor Șelin. Este pentru a doua oară când comuniștii îl aduc la ședințele plenare pe noul lor aliat politic, care a folosit vizita de săptămâna trecută pentru a face declarații de presă de la o tribună specială din holul Parlamentului.
Speakerul Marian Lupu a emis o dispoziție care-i interzice expres liderului social-democrat accesul la ședințele plenare. Victor Șelin este cercetat penal pentru violențele de la Bălți din 5 august, când sute de oameni au atacat o manifestare a unioniștilor.

Cancelara Germaniei, Angela Merkel a spus astăzi că Uniunea Europeană trebuie să aibă drept de veto asupra bugetelor țărilor membre prin intermediul comisarului european pentru economie, care să le poată declara „invalide”. Vorbind în Parlamentul de la Berlin, Merkel a spus că Uniunea Europeană trebuie să aibă pârghii reale de intervenție în bugetele naționale ale țărilor care nu respectă limitele deficitului bugetar și altele convenite în pactul european de stabilitate și creștere economică.
Cancelara germană a făcut declarația înainte de reuniunea liderilor europeni care a început în această seară la Bruxelles și care are pe agendă înființarea unei uniuni bancare în zona euro, ca o nouă măsură împotriva crizei datoriilor.

Autoritățile ruse au pus sub acuzare un nou reprezentant al opoziției ruse, Konstantin Lebedev, de la Frontul de Stânga, pentru conspirație în vederea organizării protestelor de masă. Purtătorul de cuvânt al Comitetului pentru Investigații al Rusiei, Vladimir Markin, a spus că Lebedev riscă 10 ani de închisoare dacă este găsit vinovat. El a fost reținut miercuri împreună cu șeful său de partid Serghei Udalițov pus deja sub acuzare și încă un coleg.
Arestările au avut loc după difuzarea unui film la televiziunea NTV în care se spune că ar fi pregătit revolte pentru răsturnarea președintelui Vladimir Putin.

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a sosit în Afganistan în fruntea unei delegații a Consiliului Nord Atlantic pentru a se întâlni cu președintele Hamid Karzai și cu alți oficiali și parlamentari.
Rasmussen a declarat presei la Kabul că este încrezător în capacitatea forțelor afgane de a prelua întreaga responsabilitate pentru securitatea în Afganistan până la sfârșitul anului 2014, când trupele internaționale vor încheia retragerea. Secretarul general al NATO a mai spus că trupele aliate vor continua între timp să instruiască forțele afgane.

Veteranii războiului din Afganistan ameninţă cu proteste dacă nu li se va întoarce compensaţia nominală de 171 lei pentru perioada rece a anului, de care unii au fost lipsiţi. Potrivit agenţiei Info-Prim Neo, ministrul muncii, Valentina Buliga, a spus că de acest ajutor nu vor mai beneficia decât veteranii de război cu venituri mici. Înainte de schimbarea legii, de compensaţii beneficiau şi cei cu pensii de 3-4 mii de lei. Pentru a putea solicita ajutor social, veteranii războiului din Afganistan trebuie să depună cerere la Casa teritorială de asigurări sociale.

La Biserica Sf. Teodora de la Sihla a avut loc slujba de înmormântare a artistului Glebus Sainciuc. Au fost prezenţi demnitari, oameni de artă şi cetăţeni simpli. Glebus Sainciuc a decedat marţi dimineaţa, 16 octombrie, la vârsta de 93 de ani.

Bugetul pentru agricultură pe 2013 va fi majorat cu aproape 60%, pentru a compensa pierderile suferite ca urmare a secetei, pierderi estimate la 2,5 miliarde de lei. Ministrul agriculturii Vasile Bumacov a precizat pentru Info-Prim că guvernul va acorda subvenţii de 200 lei la hectar pentru lucrările de însămânţare de toamnă şi aceeaşi sumă, la primăvară.

Republica Moldova a semnat cu Israelul un acord privind condiţiile de muncă pentru moldovenii care lucrează temporar şi legal în Israel. Potrivit biroului de presă al guvernului de la Chişinău, este vorba de un contingent de o mie de lucrători calificaţi, în domeniul construcţiilor. Aceştia vor beneficia, între altele, de protecţie socială în caz de accidente de muncă, incapacitate temporară de muncă şi falimentul întreprinderii.

Vorbind în Parlamentul de la Berlin, în ajunul sumitului Uniunii Europene, cancelarul Angela Merkel a cerut ca Bruxellesul, mai precis comisarul European pentru economie, să aibă dreptul în viitor de a respinge bugetele naţionale. La summitul care începe în această seară vor fi discutate o eventuală uniune bancară în zona euro precum şi alte aspecte legate de criza datoriilor.

Grecia este paralizată pentru a doua oară în această lună de o grevă generală, provocată de măsurile de austeritate. Guvernul se pregăteşte să impună un nou program de austeritate, care va duce la reducerea cu peste 11 miliarde a cheltuielilor bugetare. Este condiţia impusă de finanţatorii externi (Uniunea Europeană, FMI şi Banca Mondială) pentru a acorda Greciei următorul împrumut de 130 de miliarde de euro.

Secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen se află la Kabul, în fruntea unei delegaţii a Alianţei Nord Atlantice care se va întâlni cu preşedintele Hamid Karzai şi alţi membri ai guvernului afgan. Vorbind presei afgane, Rasmussen a asigurat că întreaga comunitatea internaţională este decisă să sprijine şi în viitor Afganistanul şi că trupele locale vor putea prelua, în 2014, întreaga responsabilitate pentru garantarea securităţii în ţară. Misiunea forţelor internaţionale în Afganistan urmează să se încheie până în 2014.

Ministrul economiei Valeriu Lazăr va cere astăzi la reuniunea miniştrilor europeni pentru energie din Muntenegru ca Moldova să amâne cu patru ani aplicarea unor prevederi din acordul energetic încheiat cu Uniunea Europeană. Este vorba de separarea activităţii de transport a gazelor naturale de cea de furnizare şi distribuţie. Gazprom, care deţine majoritatea în Moldovagaz, se teme că investiţiile sale în Moldova vor fi afectate. Exact acest punct va fi discutat vineri la Minsk, unde Lazăr participă la reuniunea energetică CSI.

Lidera diplomaţiei de la Tiraspol, Nina Ştanski a declarat, într-un interviu cu Komsomolskaia Prava că deși conflictul transnistrean este înghețat, nu trebuie să uităm că există. Potrivit Unimedia, care citează interviul din presa rusă, Nina Ştanski a mai dceclarat că politica „paşilor mici” este de succes dar că pentru moment, Transnistria nu „atinge probleme care ţin de statutul regiunii”. Mai mult, ea a respins ideea reducerii sau schimbării naturii trupelor de menţinere a păcii. Totodată, Nina Ştanski crede că Transnistria ar putea adera ca regiune la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan şi la viitoare uniune euro-asiatică.

Sindicaliştii ar putea picheta Palatul Parlamentului vineri în semn de protest față de propunerea măririi cu un procent a contribuției angajatului la asigurarea socială, în paralel cu reducerea tot cu un procent a contribuției angajatorului.

Demonstrația sindicală ar urma să aibă loc vineri, când deputații vor dezbate bugetul asigurărilor sociale.

Potrivit calculelor sindicatelor, mărirea contribuției angajaților, care deja ar fi cea mai ridicată din țările CSI, va scoate din buzunarele acestora peste 250 de milioane de lei pe an.

La congresul Partidului Popular European, desfăşurat la Bucureşti, Wilfried Martens a fost reales la conducerea partidului pentru un mandat de trei ani. Wilfried Martens (76 de ani) este preşedinte al PPE din anul 1992, când a fost ales la Congresul de la Atena.

La acelaşi congres, cancelarul Germaniei Angela Merkel şi-a exprimat din nou sprijinul pentru preşedintele României, Traian Băsescu pe care l-a sprijinit şi în timpul crizei politice din vară, când Băsescu a fost temporar suspendat.

„Presedintelui Romaniei, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodata frica sa se gindeasca la viitor, chiar daca masurile pe care le-a luat nu au fost intotdeauna cele populare", a spus Angela Merkel.

Premierul Vlad Filat a participat şi el la lucrările congresului de la Bucureşti.

În Rusia, unul din liderii opoziţiei Serghei Udalţov a fost eliberat din detenţia poliţiei moscovite. Udalţov fusese acuzat că ar fi pus la cale proteste masive, fiind inspirat de un apropiat al preşedintelui georgian Mihail Saakaşvili. Acuzaţiile se bazau pe un documentar al televiziunii NTV, acuzaţii respinse mereu de Udalţov. Ancheta continuă, iar Udalţov nu are voie să părăsească Moscova.

Un tânăr de 21 de ani din Bangladeş urmează să fie judecat la New York pentru tentativa de a arunca în aer Rezervele Federale, adică Banca Naţională a Statelor Unite. Tânărul a fost arestat în faţa clădirii unde se pare că încerca, folosind un telefon mobil, să detoneze un automobil în care credea că sunt sute de kilograme de material exploziv. FBI l-a urmărit din ianuarie, când a sosit în Statele Unite cu o viză de student.

În Georgia, preşedintele Mihail Saakaşvili l-a însărcinat pe rivalul său, miliardarul Bidzina Ivanişvili cu formarea noului guvern. Alianţa de partide de opoziţie, condusă de Ivanişvili, a câştigat alegerile generale din această lună iar Ivanişvili a prezentat încă marţi lista viitorului său guvern.