Parlamentul de la Chișinău a adoptat legea vinietei. Începând de la 1 noiembrie, proprietarii maşinilor înregistrate în străinătate, indiferent dacă sunt cetăţeni moldoveni sau străini, vor trebui să plătească o taxă de utilizare a drumurilor, care va oscila în funcţie de timpul prezenței acestor automobile în Republica Moldova, relatează Info-Prim Neo. Taxa de utilizare a drumurilor va fi de 2 euro pentru 7 zile, 4 euro pntru 15 zile, 7 euro pentru 30 de zile, 15 euro pentru 90 de zile şi 25 de euro pentru 180 de zile. O maşină cu numere străine se va putea afla pe teritoriul Republicii Moldova nu mai mult de 6 luni pe an.

Poliţia s-a autosesizat în legătură cu incidentul care a avut loc joi, cînd liderul PSD Victor Șelin a intrat cu forța în ședința Parlamentului. Anunțul a fost făcut de președintele legislativului după ce deputatul comunist Anatolii Zagorodnîi a cerut ca procurorul general Valeriu Zubco să fie invitat în plenul Parlamentului pentru a da detalii juridice legate de acest caz. Zagorodnîi susține că membrii Serviciului Pază şi Protecţie de Stat i-au intimidat pe deputaţii PCRM. Deși SPP a încercat să-l oprească pe Victor Şelin, acesta a reușit să intre în Parlament cu ajutorul mai multor deputați comuniști. Lui Şelin i-a s-a interzis să mai intre în legislativ după ce a făcut declaraţii politice de la o tribună din hol de unde potrivit lui Marian Lupu pot face declaraţii doar deputaţii şi oficialitățile invitate la şedinţele legislativului.

Rusia a fost condamnată de CEDO în dosarul închiderii școlilor cu grafie latină din Transnistria, în vreme ce Republica Moldova a fost găsită nevinovată. Potrivit unei decizii publicate vineri, CEDO a stabilit că „regimul separatist nu ar fi putut supraviețui fără sprijinul continuu de natură militară, economică și politică din partea Rusiei și … prin urmare, închiderea școlilor ține de jurisdicția Rusiei în sensul Convenției (europene a drepturilor omului)”. Curtea a decis, cu 16 voturi la unu, că Rusia urmează să plătească fiecărui reclamant câte 6000 de euro pentru daune morale și 50 000 tuturor reclamanţilor pentru costuri și cheltuieli. 170 de elevi, părinți și profesori, majoritatea din orașele Râbnița, Tighina și Grigoriopol, s-au plans la CED în 2004 că interzicerea alfabetului latin în anii 90 ai secolului trecut a fost urmată de închiderea școlilor, care au trebuit redeschise în spații improvizate, adesea la mare distanță de locuințele elevilor și că sunt ținta persecuțiilor fără contenire din partea autorităților separatiste.

Duminică, 21 octombrie, peste o mie de persoane sînt așteptate în fața guvernului de la București ca să manifesteze pentru unirea cu Republica Moldova, se spune într-un comunicat al platformei civice Acțiunea 2012, care organizează demonstrația. Participanții la eveniment vor cere candidaților în alegerile parlamentare care vor avea loc în România pe 9 decembrie să-și asume revendicările din Pactul pentru Basarabia lansat de Acțiumea 2012, urmînd ca după accea să fie promovați și recomandați alegătrilor de către această platformă civică.

Liderii europeni au convenit crearea unui mecanism de supraveghere a băncilor din cele 17 țări care folosesc moneda euro, a anunțat președintele Consilului European Herman Van Rompuy la summitul european de la Bruxelles. Cadrul legal urmează să fie finalizat la 1 ianuarie, iar meacnismul va fi operațională mai tîrziu în 2013. Mecanismul controlate de Banca Centrală Europeană este considerat un pas înainte către o uniunea bancară, și va putea interveni în activitatea oricărei bănci din zona euro.

Ministerul rus al apărării a anunțat că Rusia a testat cu succes o rachetă balistică intercontinentală în peninsula Kamciatka. Potrivit oficialtăților ruse, a fost vorba de o rachetă RS-12Mtopol, a cărei perioadă de validitate a fost prelungită de la 10 ani, cît era inițial, la 24 de ani. Rachetele în trei trepte Topol, cunoscute în Occident sub numele de SS-25 Secera, și desfășurate în Uniunea Sovietic de la mijlocul anilor 70, rămîn principala muniție actuală a forțelor rachetelor strategice din Rusia.

Emisarul internațional Lahdar Brahimi a sosit la Damasc unde va încerca să medieze o încetare a focului în conflictul sirian început acum 19 luni. Se așteaptă ca Brahimi să aibă întrevederi cu președintele Bașar al-Assad. Brahimi a cerut încetarea focului de patru zile în timpul unei sărbători musulmane care începe la 26 octombrie. Mai multe țări ale lumii au cerut și ele guvernului sirian să înceteze focul în timpul acelei sărbători.

Coreea de Sud a avertizat că va riposta în eventualitatea unui atac nord-coreean, după ce Fenianul a amenințat că va deshide focul dacă un grup de dezertori nord-coreeni care trăiesc în sud vor lansa luni manifeste din balone cu are cald în regiunea de graniță dintre cele două țări.

Responsabila politicii externe și de securitate a Uniunii Europene Catherine Ashton se întîlnește cu premierii din Serbia și din Kosovo în încercarea de a relansa tratativele pentru normalizarea relațiilor dintre cele două părți. Potrivit oficiului lui Ashton, ea se întîlnește separat la Bruxelles cu Ivița Dacici din Serbia și cu Hașim Thaci din Kosovo. Uniunea Europeană a lansat așa-numitul „dialog” dintre cele două țări în 2011, dar negocierile au fost oprite după alegerile care au avut loc în Serbia în luna mai. Serbia respinge independența pe care fosta sa provincie Kosovo și-a proclamat-o în 2008. Parlamentul kosovar a adoptat joi o rezoluție prin care sprijină discuțiile pentru normalizarea relațiilor dintre „două state independente și suverane, Kosovo și Serbia”.

Tensiunile dintre Japonia și China sînt în creștere, după ce autoritățile de la Beijing au început manevre militare navale în Marea Chinei de sud. Cele două țări sînt în mijlocul unei dispute asupra unui grup de insule pe care și le revendică nu numai ele, dar și Taiwanul. Japonia a cumpărat recent trei dintre insule de la proprietarul lor japonez, declanșînd proteste diplomatice și publice în China.

Acțiunile motorului de căutare pe Internet Google s-au devalorizat puternic după ce rezultatele sale trimestriale au fost făcute publice mai devreme dintr-o eroare. Acțiunile Google au scăzut cu 8 la sută - pragul cel mai de jos din 20 ianuarie încoace - ajungînd la prețul de 695 de dolari pe acțiunie, după ce s-a aflat că rezultatele sale din al treilea trimestru au fost mai slabe decît se prognozase. Compania Google, care a preluat recent Microsoft Corp, devenind prin capitalizare a doua ca mărime companie tehnologică americană, plănuia să dea publicității datele respective după încheierea tranzacțiilor bursiere.

Parlamentul a aprobat astăzi numirea a trei membri noi în Consiliul de Observatori al companiei de stat „Teleradio Moldova”: Doina Deliu, Petru Grozavu și Raisa Călugăru. Cei trei au fost numiți cu voturile majorității de guvernământ, în ciuda opoziției comuniste. Deputatul PCRM Alexandr Petcov a declarat la dezbateri că noii membri sunt „o unealtă în mâna guvernării”. Tot el s-a plâns că deputații comuniști nu au asistat la desfășurarea concursului în urma căruia au fost aleși noii membri. Consiliul de Observatori, care poate numi sau demite conducerea companiei de stat „Teleradio Moldova” este acum complet, cu nouă membri.

Rusia a fost condamnată de CEDO în dosarul închiderii școlilor cu grafie latină din Transnistria, în vreme ce Republica Moldova a fost găsită nevinovată. Potrivit unei decizii publicate astăzi CEDO a stabilit că „regimul separatist nu ar fi putut supraviețui fără sprijinul continuu de natură militară, economică și politică din partea Rusiei și … prin urmare, închiderea școlilor ține de jurisdicția Rusiei în sensul Convenției (europene a drepturilor omului)”. Curtea a decis, cu 16 voturi la unu, că Rusia urmează să plătească fiecărui reclamant câte 6000 de euro pentru daune morale și 50.000 tuturor reclamanţilor pentru costuri și cheltuieli. 170 de elevi, părinți și profesori, majoritatea din orașele Râbnița, Tighina și Grigoriopol, s-au plans la CEDO în 2004 că interzicerea alfabetului latin în anii '90 ai secolului trecut a fost urmată de închiderea școlilor, care au trebuit redeschise în spații improvizate, adesea la mare distanță de locuințele elevilor și că sunt ținta persecuțiilor fără contenire din partea autorităților separatiste.

Zeci de sindicaliști s-au adunat în fața Palatului Republicii, protestând împotriva preconizatei majorări cun un procent a contribuției angajaților la asigurarea socială. Demonstranții au scandat „Opriți batjocura”.
Parlamentul urma să dezbată chiar astăzi majorarea, care s-ar face în paralele cu scăderea tot cu un procent a contribuției angajatorilor. În prezent salariatul achită 6%, iar patronul 23%. Sindicaliștii spun că schimbarea va scoate din buzunarele muncitorilor cam 250 de milioane de lei anual.

Deputații au votat astăzi în lectură finală proiectul taxării proprietarilor de mașini cu numere străine pentru folosirea drumurilor moldovenești. Taxa va fi: de minim 2 euro pentru o şedere de 7 zile şi maxim 25 de euro pentru 6 luni. Nici o maşină cu plăcuţă de înmatriculare străină nu va putea staţiona în Moldova mai mult de jumătate de an. Taxele propuse inițial de guvern, în septembrie, ar fi urmat să fie mult mai mari și au stârnit proteste mai ales din partea diasporei moldovenești din Europa.

Rezolvarea conflictului transnistrean se va afla în fruntea agendei vizitei de astăzi la Kiev a ministrului rus de externe al Rusiei, Serghei Lavrov, informează Itar-Tass, citând declarația purătorului de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Alexander Lukașevici. Lavrov ar urma să discute de asemenea cu omologul său ucrainean Konstantin Grișcenko problema flotei rusești din Marea Neagră. Vizita lui Lavrov are loc în pregătirea călătoriei la Moscova a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici, programată pentru luni, 22 octombrie.

Duma de Stat dezbate o lege care va obliga Statele Unite să ceară permisiunea Rusiei pentru orice fel de activitate militară în țările CSI semnatare ale Tratatului de securitate colectivă. Prezent la dezbaterile din legislativul rus, viceministrul de externe Alexandr Grușko a spus astăzi că legea își va arăta probabil efectele mai întâi în 2014, când expiră contractul închirierii de către forțele armate americane a bazei aeriene Manas din Kirghistan. Kirghistanul este, spre deosebire de Republica Moldova, semnatar al Tratatului Colectiv de Securitate. Baza Manas a fost înființată în 2001, fiind folosită de coaliția internațională condusă de Statele Unite pentru aprovizionarea trupelor din Afganistan.

Un oficial turc spune că militanții kurzi au aruncat în aer o parte dintr-un gazoduct în estul țării, în momentul când prin preajma lui trecea un vehicul militar, rănind 28 de soldați. Mehmet Tekinarslan, guvernatorul provinciei Agri, a mai spus că atacul de astă-noapte asupra conductei care transportă gaz din Iran a fost făcut cu o bombă telecomandată și că nici unul din soldații răniți nu este în stare critică. AP scrie că separatiștii kurzi au mai comis acte de sabotaj asupra aceluiași gazoduct în trecut. Oficialii turci au spus că securitatea gazoductului a fost întărită după atac, dar nu au precizat când ar putea fi repus în funcțiune.

Mediatorul internațional Lakhdar Brahimi va sosi astăzi în capitala Siriei, urmând să negocieze un armistițiu temporar în conflictul dintre regimul președintelui Bashar al-Assad și opoziție. Emisarul Ligii Arabe și al Națiunilor Unite a făcut deja mai multe vizite în capitale din Orientul Mijlociu în încercarea de a obține încetarea focului în Siria cel puțin pe durata festivalului musulman Eid al-Adha, săptămâna viitoare. Propunerea lui a fost salutată atît de Liga Arabă, cît și de Turcia și Iran, precum și de liderii UE, astăzi, la summitul lor de la Bruxelles. În aprilie, un armistițiu negociat de Kofi Annan a fost încălcat după numai câteva zile. Noua încetare a focului, dacă va exista, va fi autoimpusă, fără monitorizare din afară.

Ekaterina Samuțevici, membră a trupei „Pussy Riot”, condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare, a depus o plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, susținând că i-a fost încălcată libertatea de expresie și a fost deținută în condiții inumane. Avocata ei Elena Hrunova a declarat ziarului „Kommersant” că în arestul dinainatea procesului din august, Samuțevici și cele două colege ale ei au fost private de somn, de alimentație corespunzătoare și de accesul la apă potabilă. Celelalte două membre ale trupei urmează să-și ispășească pedeapsa de doi ani de închisoare în colonii penitenciare. Lui Samuțevici i s-a comutat pedeapsa în pedeapsă cu suspendare după de Curtea de Apel a stabilit că în protestul din iarnă din catedrală a jucat un rol mai mic decât celelalte două condamnate.

Sindicaliștii urmează să picheteze astăzi Palatul Parlamentului în semn de protest față de propunerea măririi cu un procent a contribuției angajatului la asigurarea socială, în paralel cu reducerea tot cu un procent a contribuției angajatorului. Demonstrația sindicală ar urma să aibă loc tocmai când deputații vor dezbate bugetul asigurărilor sociale.
Potrivit calculelor sindicatelor, mărirea contribuției angajaților, care deja ar fi cea mai ridicată din țările CSI, va scoate din buzunarele acestora peste 250 de milioane de lei pe an.

Ministrul economiei, vicepremierul Valeriu Lazăr se va întâlni astăzi la Minsk cu reprezentanții guvernelor din CSI la o reuniune pe teme energetice. Întrunirea vine la o zi după ce Moldova a înștiințat oficial UE că va amâna cu trei ani, până în 2020, aplicarea unei prevederi din înțelegerile pe teme energetice cu UE din cauza obiecțiilor Rusiei.
La Minsk, Valeriu Lazăr va discuta față în față cu ministrul rus al energiei, Alexander Novak, care a spus luna trecută că Moldova are de ales între gaze rusești mai ieftine și denunțarea acordurilor energetice cu UE.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului va da astăzi verdictul în privința plângerilor înaintate în 2004 și 2006 de moldovenii din Transnistria nemulțumiți de interzicerea grafiei latine de către autoritățile separatiste. În cazul „Catan vs. Republica Moldova și Federația Rusă” figurează 170 de reclamanți, elevi și părinți de la școlile din Râbnița, Tighina/Bender și Grigoriopol. Ei s-au plâns că interzicerea alfabetului latin în anii '90 ai secolului trecut a fost urmată de închiderea școlilor, care au trebuit redeschise în spații improvizate, adesea la mare distanță de locuințele elevilor și că sunt ținta persecuțiilor fără contenire din partea autorităților separatiste.

La Bruxelles se încheie astăzi summitul de două zile al Uniunii Europene. Ieri participanții au discutat timp de aproape 10 ore căi de soluționare a crizei datoriilor din zona euro și măsuri de consolidare a uniunii monetare, inclusiv prin crearea unui mecanism de supraveghere bancară, anul viitor. Astăzi participanții ar urma să discute și probleme de politică externă, inclusiv criza din Siria și impactul noilor sancțiuni europene împotriva Iranului, pe care occidentul îl bănuiește de intenția de a construi arma atomică sub paravanul unui program nuclear civil.

La Atena s-au înregistrat ieri noi violențe de stradă cu ocazia unor demonstrații împotriva măsurilor de austeritate. Sute de tineri au aruncat cu pietre și sticle incendiare în polițiști la unul din cele două mitinguri ținute în centrul capitalei elene, la care au participat cam 70.000 de persoane. Au fost reținute o sută de persoane, din care șapte au fost arestate. Un protestatar de 65 de ani a murit în urma unui infarct, dar medicii spun că decesul s-a produs înainte de izbucnirea violențelor. Un miting de protest la care au participat 17.000 s-a desfășurat fără incidente în al doilea oraș ca mărime al Greciei, Salonic. Toate manifestările de stradă de joi au avut loc cu ocazia unei noi greve generale, a doua în mai puțin de o lună.