Preşedintele Statelor Unite Barack Obama caută să rezolve cât de urgent problemele legate de ajutoarele pentru coasta de est a Statelor Unite, afectată de furtuna Sandy. Într-o videoconferinţă cu guvernatorii statelor celor mai afectate - New York, New Jersey şi Connecticut, preşedintele Obama a cerut ca activitatea de ajutorare a celor aflaţi în nevoi să fie continuă pentru a se restabili curentul electric, aprovizionarea cu apă şi pomparea apei din zonele inundate. Preşedintele a spus şi că a fost chemată armata în ajutor. Uraganul Sandy, care a lovit coasta de est a Statelor Unite săptămâna aceasta, a provocat moartea a cel puţin 110 persoane în SUA şi Canada, potrivit bilanţului publicat vineri. Peste 3,5 milioane de locuinţe şi sedii de afaceri nu au electricitate, iar pagubele sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.

Armata israeliana a anunţat că trei tancuri siriene ar fi pătruns în zona înălţimilor Golan, informează agenţiile internaţionale de presă.

Cancelara Germaniei, doamna Angela Merkel a declarat astăzi la o reuniune regionala a partidului său creştin-democrat că actuala criză a datoriilor ar putea să mai dureze 5 ani, dar că Uniunea Europeană se află pe calea cea bună pentru a o rezolva. Fără a adopta însă masuri de austeritate, a spus cancelara Germaniei, Europa nu va putea să atragă investiţiile străine de care are nevoie.

Premierul Moldovei Vlad Filat a declarat în cadrul unei emisiuni la postul Moldova 1 că viitoarea vizită a preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso la Chișinău este una extrem de importantă, căci ea nu va fi numai de evaluare a rezultatelor obţinute de Moldova până acum pe calea apropierii de Uniunea Europeană, dar va stabili şi nişte obiective concrete pentru viitorul apropiat. Jose Manuel Barroso se va afla la Chişinău la sfârşitul acestei luni.

Liderul liberalilor, Mihai Ghimpu, l-a apărat din nou vineri pe Anatolie Donciu, proaspătul șef al Comisiei Naționale de Integritate, despre care Ziarul de Gardă a dezvăluit că are o casă impunătoare la Chișinău, aflată lângă un teren public pe care l-a îngrădit și îl folosește drept curte. Nu este limpede din ce bani și-a construit Donciu casa, pentru că fostul procuror ales de majoritatea parlamentară săptămâna trecută să verifice averea demnitarilor nu și-a publicat el însuși declarația de avere. Dezvăluirile Ziarului de Gardă au avut deja un efect - și-a dat demisia Cristina Cojocaru, singura reprezentantă a societății civile în Comisia Națională de Integritate, care a spus că nu are siguranța că aceasta s-a creat legal.

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama caută să rezolve problema penuriei de combustibil de pe Coasta de Est a Statelor Unite, afectată grav de uraganul Sandy. Şeful executivului american a ordonat Departamentului Apărării să intervină şi să furnizeze combustibilul necesar, cu atât mai mult cu cât prognoza meteo anunţă o nouă furtună în aceasta regiune săptămâna viitoare, cu temperaturi scăzute, ploaie şi chiar zăpadă. Uraganul Sandy, care a lovit Coasta de Est a Statelor Unite săptămâna aceasta, a provocat moartea a cel puţin 102 persoane în SUA şi Canada, potrivit bilanţului publicat vineri. Peste 3,5 milioane de locuinţe şi sedii de afaceri nu au electricitate, iar pagubele sunt estimate la zeci de miliarde de dolari.

Mai sunt trei zile până la alegerile prezidenţiale americane din 6 noiembrie. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, confruntarea este extrem de strânsă între actualul preşedinte, democratul Barack Obama, şi contracandidatul său republican, Mitt Romney. Amândoi candidaţii au comentat rezultatele de ieri legate de crearea în luna octombrie a 171 de mii de locuri de muncă. În timp ce preşedintele Obama a vorbit despre o evoluţie pozitivă a economiei americane, guvernatorul republican a spus că rata şomajului de 7,9 % continuă să arate că economia este „într-o virtuală stagnare”. Chestiunile economice şi şomajul au constituit subiectele cele mai importante ale campaniei electorale americane din acest an.

Armata siriană a anunţat că a abandonat o bază din nordul ţării. Nu există o confirmare independentă a ştirii, dar se pare că abandonarea bazei militare s-ar datora avansării trupelor rebele în aceasta zonă. Baza este situată la 50 de km de Alep. Cel puţin 28 de militari sirieni ar fi fost omorâţi în atacurile de joi. Potrivit unor înregistrări video, ce nu au putut fi însă confirmate, rebelii i-ar fi executat pe militari. Naţiunile Unite au anunţat că această înregistrare video ar putea dovedi că rebelii au comis crime de război în atacurile asupra bazei militare abandonate acum de armata siriană.

Ministrul reintegrării din Georgia, Paata Zakareişvili a declarat astăzi că Tbilisi ar trebui să recunoască documentele de identitate emise de autorităţile din Abhazia şi Osetia de Sud. Intr-un interviu cu publicaţia rusească Kommersant, noul ministru a spus că recunoaşterea acestor documente ar da o mai mare libertate de mişcare locuitorilor din cele doua regiuni, care ar putea călători mai uşor în Georgia, Rusia şi între ele. Noul guvern de la Tbilisi a numit şi un nou emisar pentru normalizarea relaţiilor cu Moscova, în persoana fostului ambasador la Moscova din perioada regimului Şevarnadze, Zurab Abaşidze. Acesta a declarat serviciului rusesc al postului nostru de radio că trebuie schimbată formula de dialog cu Rusia şi că aşteaptă decizia Moscovei în acest sens.

Reprezentanta societății civile din Comisiei Naționale de Integritate (CNI), Cristina Cojocaru, a demisionat. În cererea de demisie Cristina Cojocaru scrie că această agenție nu-şi mai poate îndeplini mandatul cu care a fost investită de cetăţeni pentru că şi-ar fi pierdut legitimitatea în faţa lor, ca urmare a scandalului legat de declarația de avere a șefului acestei comisii, fostul procuror Antonie Donciu. Componența Comisiei Naţionale pentru Integritate a fost aprobată pe 22 iunie. Din această fac parte Ion Casian, propus de către PL; Leonid Morari - din partea PDM, Dumitru Prijmireanu - din partea PCRM și Lupu Vera - din partea PLDM. Cristina Cojocaru era la cincilea membru. Fiecare membru a fost ales pentru un mandat de cinci ani.

Parlamentul de la Chișinău a adoptat proiectul bugetului pentru anul 2013. Opoziţia a criticat legea, apreciind, între altele, că proiectul este „nechibzuit” şi „antisocial”. Cheltuielile sociale vor constitui 67,4% din totalul cheltuielilor publice, iar cele de ordin economic vor avea o cotă de 14,3%.

Luna trecută în Statele Unite au fost create 171 de mii de noi locuri de muncă, o cifră peste previziunile experților. Şomajul in luna septembrie a fost de 7,9 %, în scădere cu 0,1 %. Datele date publicităţii vineri ar putea mări şansele preşedintelui Barack Obama de a fi reales la scrutinul din6 noiembrie. Contracandidatul său republican, guvernatorul Mitt Romney, crede însă că datele reamintesc că „economia americană este într-o stare de stagnare virtuală”. Economia si şomajul sunt temele principale ale campaniei electorale din acest si expertii cred că ele vor determina rezultatul alegerilor de săptămîna viitoare.

Mii de iranieni au marcat vineri 33 de ani de la criza ostatecilor de la ambasada americană din Teheran. La 4 noiembrie 1979, 52 de americani au fost luati ostateci timp de 444 de zile. Au fost scandate lozici antiamericane şi arse drapelul Statelor Unite și cel al Israelului.

Parlamentul azer a adoptat amendamente la legea întrunirilor publice, mărind substantial amenzile şi pedepsele pentru participarea la mitinguri neautorizate. Astfel amenzile au crescut de la 650 de dolari la 10 mii de dolari, iar cine deţine cutite, explozibile sau arme de foc la aceste manifestatii vor fi pedepsiţi cu închisoare pînă la 3 ani. In fata parlamentului a avut loc un protest astazi faţă de modificarea legii, după cum informează corespondentii serviciului azer al postului nostru de radio.

Ambasadorul Statelor Unite la București Mark Gittenstein a avertizat că instabilitatea politică din România îi îndepărtează pe investitorii americani. Într-un interviu pentru Hotnews.ro diplomatul american a repetat că Statele Unite și România au un parteneriat strategic, motiv pentru care Washingtonul dorește ca Bucureștiul să fie un aliat stabil. „Toate acțiunile mele reprezintă aplicarea politicii guvernul lui american, nu sînt inițiative personale”, a mai spus Mark Gitenstein. El a afirmat de asemenea că România ar putea deveni „centrul energetic al regiunii”, dar că pentru acest lucru e nevoie de eficientizarea și reducerea aparatului administrativ și de privatizarea companiilor de stat. În opinia ambasadorului american, sectorul energetic din România e ștrangulat de companii incompetente, ai căror administratori sunt aleşi mai degrabă pentru legăturile lor politice, decît pentru pregătirea profesională.

Fostul premier ucrainian Pavlo Lazarenko se află în custodia autorităţilor americane pentru imigraţie după ce a fost eliberat joi din detenţie. Pus sub acuzare pentru spălare de bani, fostul premier a ispăşit 8 ani de detenţie în Statele Unite. El nu are un statut legal în Statele Unite şi urmează sau să i se acorde dreptul de azil, sau să fie deportat in Ucraina.

Poliţia din Baku a intervenit în forță împotriva unui protest împotriva amendării legii privind demonstraţiile în Azerbaijan. Aproximativ 30 de demonstranți au fost reținuți în timpul manifestației care a avut loc în fața guvernului azer. Guvernul a anunţat luna trecută amendarea legii privind dreptul la proteste, mărind pedepsele pentru cei care participă la manifestatii neautorizate. Amnesty International a făcut un apel către preşedintele Ilham Aliev să pună capăt persecuţiilor împotriva opoziţiei şi să asigure dreptul de expresie pentru toți cetăţenii țării.

Premierul Georgiei Bidzina Ivanișvili i-a cerut preşedintelui Mikail Saakașvili să elibereze palatul prezidenţial, pentru că întreţinerea acestei clădiri ar fi prea costisitoare pentru guvern. Ivanişvili a spus că este „imoral” să se plătească atîta pe întreţinerea acestui palat, cînd banii ar putea fi folosiţi pentru „refugiatii şi săracii ţării”. Potrivit noului premier de la Tbilisi, plata pentru electricitate a clădirii pentru un an ar fi de jumatate de milion de dolari.

Premierul Rusiei Dmitri Medvedev consideră că cele două membre ale formaţiei punk Pussy Riot ar trebui eliberate din închisoare. Premierul de la Moscova a spus că nu aprobă acţiunile fetelor, dar că „au stat destul în detenţie”. Cele două artiste au fost transferate săptămîna trecută în lagarele de muncă de la Perm şi Mordovia, pentru a ispăşi cei 2 ani de detenţie la care au fost condamnate. Formaţia Pussy Riot a cîntat în catedrala Isus Mintuitorul de la Moscova un protest împotriva preşedintelui Vladimir Putin. Sentinţele pronunţate în acest caz au fost criticate de comunitatea politica internaţionala şi mulți artişti de primă mărime şi-au exprimat solidaritatea cu artistele.

Ministrul georgian al reintegrării Paata Zakareişvili a afirmat că Georgia ar trebui să recunoască documentele de identitate emise de autorităţile din Abhazia şi Osetia de Sud. Intr-un interviu cu publicaţia rusească „Komersant”, noul ministru a spus că recunoaşterea acestor documente ar da o mai mare libertate de mişcare locuitorilor din cele două regiuni, care ar putea călători mai ușor în Georgia și Rusia. Noul guvern de la Tbilisi a numit şi un nou emisar pentru normalizarea relaţiilor cu Moscova, în persoana fostului ambasador la Moscova, Zurab Abaşidze.

La Comrat are loc de astăzi până duminică al treilea Congres Internațional al Găgăuzilor. Potrivit Moldpres, evenimentul a început cu o slujbă la catedrala Sf. Ioan Botezătorul din Comrat, iar în program se mai află printre altele dezvelirea busturilor scriitorilor găgăuzi Dionis Tanasoglo și Nicolai Baboglo și o lansare de carte. Congresul a început în absența bașcanului găgăuz Mihail Formuzal, care-l însoțea pe premierul Vlad Filat într-o vizită în Turcia. Potrivit unei relatări Moldpres, premierul moldovean a primit mulțumirile fostului președinte al Turciei, Suleyman Demirel, pentru crearea de către statul moldovean a autonomiei găgăuze. „Conducătorii Moldovei şi poporul moldovean au manifestat foarte multă inteligenţă cînd au recunoscut Autonomia Găgăuză. Găgăuzia este o punte de prietenie în relaţiile dintre Republica Moldova si Turcia.”, a spus Demirel.

Ministrul de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schaeuble, a spus că Statele Unite și Japonia trebuie să-și asume partea lor de răspundere pentru stabilitatea economică globală, semnalând că summitul G20 de la sfârșitul săptămânii curente nu trebuie să se concentreze exclusiv asupra crizei din zona euro. Într-un interviu acordat înaintea apropiatei întruniri din Mexic a miniștrilor de finanțe și guvernatorilor băncilor centrale din G20, Schaeuble a spus că economiile cele mai mari ale lumii trebuie să aplice reforme structurale și măsuri de consolidare fiscală pentru a pune bazele creșterii durabile. Germania are a patra economie ca mărime din lume, fiind depășită doar de Statele Unite, China și Japonia.

Biroul pentru drepturile omului al Națiunilor Unite a spus că va studia o înregistrare video în care rebelii sirieni par să execute soldați care se predaseră. Purtătorul de cuvânt ONU Rupert Colville a declarat la Geneva că dacă imaginile sunt autentice, ele ar putea indica o crimă de război care trebuie pedepsită. Organizația „Amnesty International” a spus că imaginile sunt șocante. ”Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului”, cu sediul la Londra, susține că incidentul s-ar fi petrecut în apropierea orașului Saraqeb din nordul Siriei. Potrivit AP, imaginile arată cum rebelii îi bat pe soldați, dintre care unii fuseseră răniți în luptă, după care îi ucid cu focuri de armă.

Viceministrul de externe al Rusiei, Ghenadi Gatilov, a avertizat Occidentul să nu încerce să configureze viitoarea conducere a Siriei, pentru că un asemenea demers ar contrazice înțelegerile internaționale privind criza siriană. Remarca pe Twitter a lui Gatilov vine după ce miercuri secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a spus că Washingtonul dorește o triere a liderilor opoziției siriene, ca aceștia să reprezinte mai bine luptătorii de pe câmpul de bătălie. Clinton a mai spus că o conducere reorganizată a opoziției siriene ar mări sprijinul ei internațional și ar împiedica extremiștii să „deturneze” revolta. În comentariile sale de astăzi, viceministrul de externe rus Ghenadi Gatilov a spus că o înțelegere semnată la Geneva în iunie de marile puteri prevede ca noua conducere a Siriei să fie configurată pe baza „acordului dintre opoziției și guvern”.

O organizație a străinilor stabiliți în Rusia a cerut primarului Moscovei să retragă autorizația dată naționaliștilor care urmează să demonstreze în capitală la 4 noiembrie, cu ocazia Zilei Unității Naționale. Potrivit Itar-Tass, Mohammad Amin Madjumer, președintele Federației Migranților din Rusia, a spus într-un interviu la radio „Echo Moskvy” că așa-numitul „Marș Rusesc” organizat de două grupări naționaliste contrazice spiritul noii sărbători, care ar trebui să celebreze diversitatea în unitate a societății rusești. Ziua Unității Naționale a fost instituită în Rusia în urmă cu opt ani și a prilejuit în câteva rânduri manifestații neo-naziste și de extremă dreapta în marile orașe rusești.