Şeful conferinței miniştrilor de finanțe din Uniunea Europeană (Euro Group) s-a declarat încrezător că ajutorul financiar destinat Greciei va fi aprobat săptămâna viitoare. Declarația lui Jean Claude Juncker vine după ce ministrul grec al finanțelor Evangelos Venizelos a afirmat că țara sa a făcut tot ce i s-a cerut pentru a primi ajutorul financiar de 130 de miliarde de euro. Evangelos a spus că guvernul său a decis o reducere de încă 325 de milioane de euro, care se adaugă măsurilor de austeritate aplicate deja. El a adăugat că membrii cabinetului de la Atena şi-au luat în scris angajamentul de a aplica măsurile de austeritate şi după alegerile din luna aprilie.

Secretarul general al Națiunilor Unite Ban Ki-moon a declarat că e posibil ca în Siria să se comită crime împotriva umanității, în timp ce regimul preşedintelui Başar al-Assad continuă reprimarea brutală a protestelor antiguvernamentale. Vorbind la Viena, Ban Ki-moon s-a referit concret la bombardarea fără reținere a unor cartiere de locuințe, la folosirea spitalelor ca centre de tortură, şi la torturarea şi uciderea de copii. Adunarea Generală a Națiunilor Unite urmează să voteze asupra unei rezoluții, inițiată de Liga Arabă, care condamnă guvernului sirian, şi îi cere preşedintelui Siriei să renunțe la putere

Preşedintele Congresului Sindicatelor Libere şi Democratice din Belarus a fost avertizat de autoritățile de la Minsk să nu-şi discrediteze țara. Aliaksandr Iaraşuk a declarat serviciului belarus al Europei Libere că a fost convocat la procuratura din Minsk, unde a fost interogat cu privire la declarațiile sale recente privind un posibil boicot legat de produsele din Belarus din partea țărilor Uniunii Europene, din cauza violării de către regimul Lukaşenka a independneței sindicatelor. Iaraşuk, care a fost amenințat cu închisoarea, nu a negat declarațiile respective, dar a respins acuzația că a greşit făcându-le.

Şeful Serviciului pentru Migrații din Rusia a anunțat că țara sa nu intenționează să introducă obligativitatea vizelor pentru cetățenii CSI. Într-un interviu pentru publicația guvernamentală „Rossiiskaya Gazeta”, Konstantin Romadonovski a spus că dimpotrivă, țara sa vrea să relaxeze legislația privitoare la cei care lucrează legal în Rusia şi vorbesc ruseşte. În vremea din urmă, mai mulți membri ai Dumei de Stat au cerit impunerea de vize cețățenilor din Comunitatea Statelor Independente.

Asociația Foştilor Deținuți Politici din România se alătură demersului lui Tudor Mărieş, preşedintele Asociației „21 Decembrie 1989”, de a cere adoptarea în regim de urgență de către Camera Deputaților de la Bucureşti a Legii lustrației şi a imprescriptibilității crimelor comunismului. „Este evident pentru oricine că ţara se află într-o prăpastie cauzată de disproporţia revoltătoare dintre cei îmbogăţiţi, de sorginte comunisto-securistă, şi poporul care se zbate dincolo de limita sărăciei, tocmai din lipsa celor două legi”, se spune într-un comunicat de presă al AFDPR.

O curte de apel din Franța a confirmat condamnarea fostului lider de extremă dreapta Jean Marie Le Pen la închisoare de trei luni cu suspendare pentru că a afirmat că ocupația nazistă a Franței în cel de-al doilea război mondial nu a fost „chiar aşa de inumană”. Sentința, care a fost dată în 2008, a prevăzut şi o amendă de 10 mii de euro. Le Pen, fondatorul partidului de extremă dreapta Frontul Național, a mai fost condamnat în trecut pentru rasism şi anti-semitism. În 1987, el a spus despre camerele de gazare folosite de nazişti pentru masacrarea evreilor că sunt un „detaliu al istoriei”. Frontul Național e condus acum de fiica lui Le Pen, Marine, care candidează la alegerile prezidențiale programate în aprilie, şi e cotată cu aproximativ 20 la sută din preferințele electoratului francez.

Articolele în limba uzbekă de pe site-ul Wikipedia nu sunt accesibile în Uzbekistan de câteva săptămâni. Corespondenții Europei Libere la Taşkent relatează că în timp ce articolele în alte limbi ale acestei encicplopedii online pot fi citite în Uzbekistan, cele în uzbekă par să fie blocate. Nu există deocamdată o explicație oficială pentru această situație. În total, pe site-ul Wikipedia sunt 7.876 de articole în limba uzbekă. Uzbekistan are aproape 29 de milioane de locuitori, fiind țara cu cea mai mare populație din Asia Centrală.

Serbia şi Kosovo vor avea o nouă rundă de convorbiri, la câteva zile după ce serbii din nordul Kosovo au respins autoritatea etnicilor albanezi care guverneză acest stat. O purtătoare de cuvânt a lui Catherine Ashton, şefa politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene, care mediază convorbirile, a anunțat că discuțiile vor avea loc pe 21 februarie la Bruxelles. Negocierile au loc în timp ce consiliul de miniştri al Uniunii Europene se pregăteşte să decidă asupra cererii Serbiei de a adera la blocul pan-european, iar una din condițiile pentru acceptarea acestei cereri se referă la progresul în cooperarea dintre Serbia şi Kosovo. Belgradul a obiectat cu privire la referendumul neoficial care a avut loc în această săptămână în nordul Kosovo, în care serbii au votat să nu recunoască guvernul de la Priştina. Preşedintele sârb Boris Tadici a declarat că acest vot „nu va contribui la dialog.”

Deputații Partidului Liberal au părăsit şedința de astăzi a Parlamentului de la Chişinău, după ce şeful legislativului, Marian Lupu, a propus ziua de 15 martie ca dată a alegerii preşedintelui țării. Plecarea liberalilor a dus la lipsă de cvorum, ceea ce l-a determinat pe Marian Lupu să declare şedința închisă. Potrivit Unimedia, liberalii susțin că înainte de a se vota data alegerii şefului statului trebuie identificată o candidatură la funcția supremă. Deputații PCRM au lipsit de la şedința de joi a Parlamentului.

Parlamentul de la Chișinău a aprobat numirea judecătorului Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, pentru un mandat de 4 ani. Candidatura lui Poalelungi, fost judecător din partea republicii Moldova la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, a fost înaintată acum două săptămâni de către Consiliul Superior al Magistraturii. Funcția rămăsese vacantă pentru aproximativ un an și jumătate, din cauză că CSM nu a reușit să se pună de acord asupra persoanei care să fie desemnată ca nou şef al instanței supreme.

Amnesty International avertizează că milițiile înarmate libiene amenință securitatea şi stabilitatea Libiei. Într-un raport dat publicității cu o zi înainte de prima aniversare a începerii revoltei ce l-a înlăturat de la putere pe colonelul Muammar Gaddafi, Amnesty International spune că grupări înarmate ale foştilor rebeli au comis grave încălcări ale drepturilor omului, ucigând, torturând bestial şi supunând la rele tratamente foşti membri ai trupelor loiale lui Gaddafi. Potrivit sursei citate, guvernul interimar de la Tripoli nu a luat nici o măsură pentru a opri aceste practici, sau pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați de ele. În raportul Amnesty International se mai spune că între victime se află şi imigranți şi refugiați africani, care în timpul conflictului au fost acuzați că sunt mercenari plătiți de Gaddafi.

Parlamentul European cere Rusiei să permită Consiliului de Securitate al ONU să acționeze pentru rezolvarea crizei din Siria, şi să pună capăt vânzărilor de arme către guvernul de la Damas. Într-o rezoluție adoptată joi, PE mai care autorităților de la Moscova să reformeze legislația electorală a Rusei, spunând că limitarea participării candidaților opoziției la alegerile prezidențiale programate pentru 4 martie subminează pluralismul politic. Documentul citat spune că reforma electorală trebuie făcută în conformitate cu standardele Consiliului Europei și ale Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa, pentru ca alegerile prezidențiale din martie sunt libere și pentru a ofei șanse egale tuturor candidaților. Parlamentul regretă decizia interdicției de a se prezenta la scrutinul prezidențial impusă lui Grigori Iavlisnski, liderul grupării liberale Iabloko

China a anunțat că va trimite un emisar special în Siria, în încercarea de a găsi o soluție paşnică a crizei din această țară. Adjunctul ministrului chinez de externe Jai Giun va călători la Damasc vineri. China a fost criticată pentru că împreună cu Rusia a respins prin veto o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU care cerea preşedintelui sirian Başar al-Assad să demisioneze. O nouă rezoluție, inițiată de țările arabe, urmează să fie supusă la vot în Adunarea Generală a Națiunilor Unite. Acest din urmă document condamnă guvernul sirian, şi cere preşedintelui Assad să-i predea puterea vicepreşedintelui sirian. Grupările care apără drepturile omului estimează că aproximativ 7000 de civili au fost ucişi de forțele de securitate siriene de la începerea protestelor antiregim în Siria în martie 2011. Între timp, se relatează că forțele guvernamentale au atacat din nou oraşul Daraa, la o zi după ce preşedintele Assad a anunțat organizarea unui referendum cu privire la adoptarea unei noi Constituții. Atacul de la Daraa are loc după noi ofensive guvernamentale împotriva oraşelor Hama şi Homs.

Poliția tailandeză bănuieşte că doi suspecți arestați în legătură cu două atentate eşuate la Bangkok aveau ca țintă doi diplomați israelieni. Cei doi, bănuiți a fi de naționalitate iraniană, au fost arestați în capitala tailandeză, un al treilea este reținut în Malaezia, iar un al patrulea nu a fost încă prins. Israelul acuză Iranul că ar fi organizat incidentul, dar Teheranul respinge acuzația. Exploziile de la Bangkok au avut loc la o zi după ce un diplomat israelian a fost rănit într-un atac în India şi un altul a scăpat nevătămat după ce poliția a dezamorsat o bumbă aplasată sub automobilul său în Georgia.

Cel puțin opt şcolari palestinieni au fost ucişi după ce autobuzul în care se aflau s-a ciocnit cu un camion israelian în Cisiordania. Alți 30 de copii au fost răniți, şi se crede că numărul celor care şi-au pierdut viața va creşte. Autobuzul transporta elevii către şcoala lor din Ramallah. Preşedintele palestinian Mahmoud Abbas a spus că accidentul este un „dezastru național oribil” şi a declarat trei zile de doliu național. Premierul Israelului Biniamin Netaniahu a transmis un mesaj de condoleațe şi a oferit asistență.

Sesiunea de primăvară-vară a parlamentului a început în absenţa fracţiunii comuniste, care susţine că acest legislativ nu ar avea legitimitate. Alianţa pentru Integrare Europeană declarase anterior că va anunţa data unei noi tentative de alegere a preşedintelui ţării.

Potrivit agenţiei Info-Prim , deputaţii AIE au îndemnat la curaj, înţelepciune şi tărie de caracter.

De cealaltă parte, deputatul neafiliat Mihai Godea şi grupul socialiştilor au chemat alianţa de guvernare să se lase de interese şi ipocrizie şi să întreprindă toate măsurile pentru depăşirea crizei politice şi alegerea şefului statului.

La prima şedinţă din sesiunea primăvară-vară s-au prezentat 61 din 101 de deputaţi.

Tot astăzi, parlamentul urmează să voteze asupra alegerii judecătorului Mihai Poalelungi în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie.

Responsabilul şef pentru probleme de migraţie în Rusia a asigurat că guvernul nu are de gând să introducă vize pentru cetăţenii ţărilor CSI. Mai mult, el a vorbit de posibilitatea simplificării procedurilor pentru cetăţenii din CSI care lucrează legal în Rusia şi vorbesc rusa.

Autorităţile din oraşul siberian Barnaul au interzis aşa-numitul protest al jucăriilor sau nano-protest pe motiv că „obiecte, mai ales de fabricaţie străină, nu pot avea dreptul de a protesta”. În ianuarie, în piața primăriei din Barnaul, protestatari au adus sute de ursi de pluş şi figurine Lego care purtau pancarte anti-Kremlin şi pancarte pe care se cereau alegeri corecte.

Minoritatea sârbă din nordul Kosovo a respins aproape în unanimitate autoritatea guvernului kosovar de la Pristina, printr-un controversat referendum, organizat marţi şi miercuri.

Potrivit autorităţilor locale, 99 la sută din cei care au participat la vot au votat împotriva guvernului central.

Uniunea Europeană şi chiar Serbia ceruseră sârbilor din Kosovo să renunţe la referendumul care riscă să complice nu numai negocierile cu majoritatea albaneză dar şi negocierile Belgradului , în vederea aderării la Uniunea Europeană.

China a anunţat că va trimite un înalt demnitar în Siria cu misiunea de a media negocieri între regimul preşedintelui Bashar al Assad şi protestatari. Anunţul vine în ajunul votului din Adunarea Generală ONU asupra unei rezoluţii care condamnă violenţele guvernului sirian şi sprijină o propunere a Ligii Arabe vizând o schimbare de regim. Textul rezoluţiei este asemănător cu cea din februarie care nu a fost adoptat din cauză că Rusia şi China s-au opus prin veto.

Într-un interviu cu Wall Street Journal, preşedintele afgan Hamid Karzai a afirmat că guvernul său şi Statele Unite au avut deja contacte cu miliţiile rebele Taliban. Potrivit lui Karzai, reprezentanţii Taliban s-au arătat interesanţi să pună capăt celor 10 ani de război civil. În trecut, miliţiile Taliban au negat orice contacte cu guvernul afgan sau cu Statele Unite.

Ministrul israelian al apărării, Ehud Barak, susţine că Iranul exagerează mult atunci când susţine că a făcut progrese remarcabile în programul său nuclear. Cu toate acestea, Israelul crede în continuare că Iranul reprezintă o ameninţare serioasă. Teheranul susţine că a dezvoltat centrifuge noi pentru îmbogăţirea uraniului şi că a produs primele creioane nucleare. Ehud Barak este însă de părere că aceste informaţii sunt gândite numai să dea senzaţia că programul nuclear este atât de avansat că nu mai poate fi oprit.

Parlamentul îşi reia astăzi lucrările, iar Alianţa pentru Integrare Europeană ar trebui să anunţe data la care va avea loc o nouă încercare de alegere a preşedintelui ţării. Fracţiunea comunistă a anunţat că îşi va continua boicotul pentru că, în opinia sa, actualul parlament ar fi ilegal.

Tot astăzi, parlamentul va confirma alegerea judecătorului CEDO, Mihai Poalelungi, în funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ). Votul a fost confirmat de liderii fracţiunilor parlamentare din AIE, la Radio Chişinău.

Guvernul a aprobat miercuri proiectul de lege care permite ca judecătorilor, bănuiţi de corupţie, să li se ridice imunitatea fără acceptul Consiliului Superior al Magistraturii.

Cel care va decide suspendarea imunităţii şi declanşarea unei anchete va fi procurorul general.

Ministrul de justiţie Oleg Efrim a declarant Europei Libere că scopul modificării este de a diminua corupţia în justiţie:

„Dacă nu există corupţie, nu avem de ce ne teme. Al doilea argument: nu trebuie să uităm că va ajunge tot în justiţie… şi dacă tu, judecător nu ai încredere în justiţie ce o să creadă un cetăţean?!”

Liderul transnistrean, Evghenii Şevciuk, ia în consideraţie posibilitatea introducerii rublei ruseşti în liberă circulaţie în regiune, infromează Info-Prim Neo, citând pagina oficială a administraţiei de la Tiraspol. Şevciuk a mai spus că o valută unică cu Federaţia Rusă va permite economisirea pe schimbul valutar şi ar putea încuraja investiţiile directe.