Ministrul american al apărării Leon Panetta și-a cerut scuze în urma informațiilor că militarii străini au ars exemplare din Coran și alte texte religioase islamice în Afganistan.

Scuze asemănătoare au fost prezentate și de comandantul trupelor internaționale din Afganistan.

Generalul american John Allen a spus astăzi că a declanșat o anchetă asupra incidentului care s-ar fi produs la principala bază militară americană din Afganistan, baza aeriană Bagram. Se relatează că peste 2000 de afgani au protestat astăzi la Bagram.

Ministrul grec de finanțe Evangelos Venizelos a declarat la Atena că noile ajutoare obținute de țara sa în urma unor negocieri dureroase vor avea un impact politic, economic și social major asupra Greciei. Vorbind după decizia miniștrilor de finanțe din zona euro de a aproba noul plan de salvare a Greciei de la faliment, Venizelos a spus că țara a primit o nouă șansă pe care trebuie să o folosească. Planul cuprinde un nou credit în valoare de 130 de miliarde de euro și ștergerea a 53 la sută din datoriile Greciei față de creditorii particulari, dar cere noi măsuri de austeritate nepopulare.

Activiștii sirieni spun că cel puțin 33 de civili au fost uciși astăzi, în timpul raidurilor armatei în satele din provincia nordică Idlib. Alți 16 civili au murit în bombardamentele împotriva opoziției din orașul central Homs pe care forțele guvernamentale îl asediază de 18 zile. Sub-secretarul general al ONU pentru afaceri umanitare, Valerie Amos, a cerut autorităților să permită accesul nestingherit al grupurilor umanitare în Siria. Comitetul Internațional de Cruce Roșie a făcut apel la oprirea violențelor pentru cel puțin două ore pe zi ca să poată acorda asistență de urgență civililor. Organizațiile pentru drepturile omului estimează că cel puțin 6 mii de oameni au fost uciși de la începutul revoltei împotriva președintelui Bashar al-Assad cu aproape un an în urmă.

Ministerul de interne spune că anul trecut în Moldova au avut loc aproape 14.300 de întruniri publice, mitinguri și manifestații de protest la care au luat parte în total șase milioane de oameni. Șeful direcţiei ordine publică, Marin Maxian a prezentat bilanțul la o conferință de presă comună cu organizația neguvernamentală CREDO care instruiește polițiștii într-un proiect finanțat de Uniunea Europeană cum să asigure libertatea de întrunire. Directorul CREDO, Sergiu Ostaf a lăudat poliția și a spus că numărul întrunirilor pașnice a crescut, în timp ce manifestările ”problematice” s-au micșorat anul trecut.

Comitetul Internațional al Crucii Roșii a cerut oprirea violențelor în Siria pentru cel puțin două ore pe zi ca să poată acorda asistență de urgență civililor. Președintele Crucii Roșii Jakob Kellenberger a declarat că situația în zonele cele mai afectate inclusiv în orașul central Homs necesită oprirea imediată a luptelor. Activiștii sirieni spun că cel puțin 16 civili și-au pierdut viața astăzi în bombardamentele armatei la Homs, o fortăreață a opoziției anti-regim asediată de 18 zile. Organizațiile pentru drepturile omului estimează că cel puțin 6 mii de oameni au fost uciși de la începutul revoltei împotriva președintelui Bashar al-Assad cu aproape un an în urmă.

Președintele afgan Hamid Karzai a invitat liderii talibanilor la convorbiri de pace directe cu guvernul său și a chemat autoritățile din Pakistan să sprijine negocierile. Karzai declarase până acum că negocierile au avut loc zilnic prin intermediari și că a comunicat indirect cu liderul taliban, Mullah Omar. Un membru al Înaltului Consiliul pentru Pace din Afganistan, Ismail Qasim Yar a declarat Europei Libere că este optimist în privința negocierilor. El a mai spus că, în ciuda declarațiilor că nu vor negocia decât după retragerea tuturor militarilor străini din Afganistan, talibanii s-ar afla deja de câteva luni în negocieri de pace cu oficiali americani.

Un judecător din orașul belorus Vitsebsk a decis astăzi că activistul opoziției Syarhey Kavalenka este destul de sănătos ca să poată fi judecat pentru încălcarea condițiilor de eliberare sub monitorizare. Familia activistului spune însă că este îngrijorată de starea lui Kavalenka, aflat în greva foamei de două săptămâni. Condamnat în ianuarie 2010 la trei ani de detenție cu suspendare pe motiv că a arborat în public un drapel național interzis, activistul a fost arestat în decembrie pentru încălcarea condițiilor de ispășire a pedepsei la libertate. A declarat greva foamei, dar spune că a fost hrănit cu forța de către gardieni în ianuarie. A reluat protestul cu 15 zile în urmă.

O eurodeputată cehă care a vizitat-o în închisoare în Ucraina pe Iulia Timoșenco spune că şefa opoziției ucrainene este supusă „abuzurilor și chinurilor” în detenție. Zuzana Roithova, medic de profesie, a vizitat-o pe Timoșenco duminică în vederea întocmirii unui raport pentru Parlamentul European. Roithova a mai declarat agenției CTK că Timoșenco nu a primit îngrijiri medicale adecvate în noiembrie trecut, când a acuzat dureri de spate. Autoritățile ucrainene spun că starea sănătății fostei șefe a guvernului este satisfăcătoare și că va putea în curând munci în închisoare. Timoșenco a fost condamnată toamna trecută la șapte ani de închisoare pentru abuz în funcție. Cazul a atras numeroase critici occidentale la adresa Ucrainei.

O nouă rundă de convorbiri mediate de Uniunea Europeană între Serbia și Kosovo este așteptată în cursul serii la Bruxelles, în ciuda întârzierii delegației de la Priștina. Pe agenda discuțiilor se află chestiunea participării autorităților kosovare la reuniuni regionale blocată până acum de Belgrad. Serbia nu recunoaște independența proclamată de Kosovo în 2008, dar este presată de Uniunea Europeană să normalizeze relațiile cu fosta sa provincie dacă dorește să primească în martie statut de țară candidată la aderare.

Directorul spitalului republican pentru copii Gheorghe Grosu va contesta în instanță ordinul prin care a fost demis după ce un băiat de 13 ani a murit în urma unei operații banale, de extirpare a amigdalelor. Grosu a afirmat că nu este obligat să stea la masa de operație și că băiatul a decedat din cauza „unei reacții nefericite a organismului” la anestezie. După terminarea anchetei în acest caz, ministrul sănătății Andrei Usatîi a anunțat că decesul băiatului la 10 februarie s-a datoratunei doze prea mare de anestezic Halothan. Medicul anesteziolog Petru Negru a fost suspendat din funcție. Ministrul Usatâi l-a acuzat pe directorul spitalului de neglijență la gestionarea cazului.

Consiliul Municipal Chişinău a decis reducerea cu mai mult de o pătrime a prețului la apă caldă începând de la 1 martie. De luna viitoare, 1 metru cub de apă caldă livrată prin sistemul centralizat de către Termocom va costa 39 de lei, în loc de 53 de lei. Primarul liberal Dorin Chirtoacă spune că ieftinirea a fost posibilă după schimbarea vechii formule de calculare a tarifului. Directorul Termocom Mihail Cernei spune însă că reducerea aprobată de autoritățile municipale este prea mare și că schimbarea formulei de calcul permite o micșorare de numai 10 la sută.

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în prima lectură bugetul local pentru 2012, după o întârziere de câteva luni datorată blocajului politic. Bugetul a fost votat astăzi de consilierii partidelor din alianța de guvernare și cei socialiști, care s-au desprins recent din fracțiunea majoritară a comuniștilor. Consilierii PCRM s-au abținut și au criticat proiectul prezentat de primarul liberal Dorin Chirtoacă. Proiectul prevede cheltuieli de 2, 61 miliarde lei dintre care 54 la sută cu caracter social. Deficitul bugetar de peste 200 de milioane de lei urmează a fi acoperit din privatizări și ajutoare externe.

Deputatul socialist Igor Dodon a criticat alianța de guvernare pentru că nu găseşte rapid un candidat comun la preşedinția Moldovei şi nu stabileşte data noilor alegeri. Dodon a spus că doar după îndeplinirea acestor condiții va putea negocia cu Alianța pentru Integrare Europeană participarea la alegerea șefului statului a celor trei deputați pe care-i conduce. În timpul conferinței de presă la care a făcut aceste declarații, un tânăr a aruncat cu ouă în fostul fruntaș comunist. Dodon spune că atacul a avut loc la comanda foștilor săi colegi comuniști.

Rusia nu va participa la conferința internațională asupra crizei din Siria care va avea loc la Tunis. Ministerul rus de externe a afirmat într-o declarație că reuniunea programată pentru 24 februarie ar avea menirea să sprijine exclusiv opoziția siriană, fără să ia în considerare punctele de vedere ale celor care sprijină guvernul de la Damasc. China nu a confirmat nici ea participarea. Conferința așa-numitului grup de prieteni ai Siriei din care fac parte câteva țări europene și arabe a fost convocată după ce China și Rusia au blocat prin veto la Consiliul de Securitate ONU o rezoluție care condamna regimul sirian pentru violențele împotriva protestatarilor.

Un palestinian arestat în Israel pentru presupuse activități teroriste va fi eliberat în aprilie. Ministerul israelian al Justiției a anunțat că dacă până atunci nu i se va putea dovedi vinovăția Hader Adnan va fi eliberat pe 17 aprilie, când expiră ordinul de patru luni de arest. Adnan face parte din Jihadul Islamic, şi a fost reținut în decembrie 2011. Imediat după arestare a intrat în greva foamei în semn de protest față de arestarea sa fără o acuzare clară. El a anunțat acum că va înceta greva foamei.

Fostul director al Fondului Monetar Internațional Dominique Strauss-Kahn a fost reținut la o secție de poliție din orașul francez Lille. El este bănuit că ar fi beneficiat de serviciile unei rețele de prostituție. În Franța prostituția este legală, dar nu cea organizată, bordelurile, rețelele de prostituție și alte forme de proxenetism fiind interzise. Strauss-Kahn susține că e nevinovat. Poliția franceză anchetează mai mulți șefi ale unor companii franceze suspectați că au folosit fonduri corporatiste pentru organizarea de petreceri cu prostituate. Opt persoane au fost deja arestate în acest caz. Strauss-Kahn a demisionaat de la șefia FMI în mai 2010, după ce a fost acuzat că ar fi încercat să violeze o cameristă la un hotel de lux din New York. După ce inițial ordonase arestarea lui Strauss-Kahn, procuratura americană a renunțat la punerea lui sub acuzare din cauză că acuzația s-a dovedit a fi falsă.

Ministrul sănătății, Andrei Usatîi, a anunțat că a fost demis directorul Spitalului republican pentru copii din Chișinău, Gheorghe Grosu, după ce un băiat de 13 ani a murit recent în urma unei operații banale, de extirpare a amigdalelor.
Prezentând rezultatele unei anchete medicale, ministrul a mai spus la o conferință de presă că decesul băiatului la 10 februarie a fost cauzat de medicamentul „Halothan”, care ar fi fost administrat pacientului în doză prea mare de medicul anestezist.
„Nu preparatul este de vină, ci factorul uman”, a spus Usatîi.
Împrejurările morții băiatului sunt cercetate și de poliție. Medicul anestezist Petru Negru a fost suspendat din funcție pe durata anchetei.

Primăria capitalei i-a îndemnat pe cetățeni să înlăture zăpada de pe acoperișuri dacă vor ca odată cu încălzirea vremii să nu le fie inundate apartamentele.
Șeful Direcției municipale locativ comunale și de amenajare, Petreu Gontea, a spus astăzi că dacă zăpada căzută din belșug în ultima vreme rămâne pe acoperișuri o lună de zile, topindu-se treptat, există riscul ca izolația acoperișului să cedeze, iar apa să se scurgă pe pereți.
La aceeași temă primarul capitalei, Dorin Chirtoacă, a atras atenția că lăsând zăpada neatinsă pe acoperișuri cetățenii măresc riscul accidentelor provocate de căderea ei.

Miniștrii de finanțe din zona euro au aprobat la Bruxelles un nou plan de salvare pentru îndatorata Grecie, care era amenințată să intre în incapacitate de plată încă de luna viitoare. Planul de salvare a Greciei cuprinde pe de o parte un nou credit în valoare de 130 de miliarde de euro până în 2014, al doilea după împrumutul de 110 de miliarde de euro acordat Atenei în 2010. A doua componentă a planului prevede ștergerea datoriilor Greciei față de creditorii particulari: bănci și fonduri de investiții care acceptă să piardă peste 53% din valoarea obligațiunilor elene pe care le dețin.
Planul a fost convenit după negocieri care au durat cel puțin 12 ore, încheindu-se marți în zori.

Comandantul trupelor internaționale din Afganistan și-a cerut scuze în urma informațiilor că militarii străini au ars exemplare din Coran și alte texte religioase islamice. Generalul american John Allen a spus astăzi că a declanșat o anchetă asupra incidentului care s-ar fi produs la principala bază militară americană din Afganistan, baza aeriană Bagram.
Se relatează că peste 2000 de afgani au protestat astăzi la Bagram.
În declarația de scuze generalul Allen spune printre altele că arderea cărților islamice nu a fost cu siguranță intenționată.

Comitetul pentru Protejarea Jurnaliștilor (CPJ) spune că anul trecut au fost uciși în lumea întreagă 46 de ziariști, unii dintre ei fiind țintele crimelor, alții murind în timp de lucrau în condiții dificile.
În raportul său anual „Atacuri asupra presei în 2011”, organizația cu sediul la New York spune că țara cea mai periculoasă pentru jurnaliști a fost anul trecut Pakistanul, unde au murit șapte reporteri. Câte cinci au fost uciși în Libia și Irak, iar în timpul revoltelor așa-numitei „primăveri arabe” și-au pierdut viețile 15 ziariști.
În raport se mai spune că anul trecut au fost întemnițați 179 de ziariști, pe primul loc în această privință aflându-se Iranul.

Savanții din Rusia spun că au reușit să regenereze o floare din semințe ascunse de veverițe sub pământ în urmă cu 30.000 de ani. Silene stenophylla devine astfel cea mai veche plantă regenerată vreodată, iar savanții spun că este perfect sănătoasă, dă flori albe și semințe viabile.
Svetlana Yașina, de la Institutul de Biofizică Celulară de pe lângă Academia de Științe a Rusiei, care a condus efortul de regenerare, spune că planta este foarte asemănătoare cu versiunea ei modernă, care crește încă în unele zone din nord-estul Siberiei. Unii savanți cred că reușita rusească ar putea duce chiar și la regenerarea unor animale preistorice.

Consiliul Municipal Chișinău va examina astăzi o propunere care ar putea duce la scăderea cu 10 lei a tarifului la apă caldă pentru locuitorii capitalei. Propunerea făcută de „Termocom” prevede ca prețul apei să scadă odată cu temperatura la care este livrată: de la 55 de grade în prezent la 50.
Potrivit directorului „Termocom”, Mihail Cernei, dacă propunerea este acceptată, prețul metrului cub de apă caldă va coborî de la aproape 49 de lei, cât este în prezent, la doar 39 de lei.

Guvernul moldovean a anunțat amânarea parafării unui acord care ar putea duce la ieftinirea biletelor de avion. Într-un comunicat de presă se spune că semnarea acordului privind spațiul aerian comun dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, care urma să aibă loc la 22 martie, a fost amânată din cauza unor probleme apărute la Bruxelles.
Potrivit aceleiași surse, ar fi vorba de o dispută între două structuri comunitare, asupra dreptului de a semna înțelegeri externe. Până la rezolvarea disputei, Uniunea Europeană nu va mai semna acorduri cu terțe țări.

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a criticat ideea guvernului de a cumpăra opt avioane de luptă și opt elicoptere pentru apărarea spațiului aerian al Moldovei.
Într-un comunicat de presă citat de Unimedia, Dodon a spus ieri că în loc să cumpere avioane guvernul ar trebui să investească în „infrastructură socială, în școli și grădinițe”.
Liderul socialist a mai sugerat că achizițiile de avioane militare ar trezi nedumeriri în legătură cu neutralitatea Moldovei și ar putea dăuna dialogului cu Tiraspolului pentru rezolvarea conflictului transnistrean.