Uniunea Europeană a criticat condamnarea fostului ministru de interne ucrainean Iuri Luşenko la patru ani închisoare, sub acuzaţia de delapidare de fonduri şi abuz de putere. Lunşenko, un apropiat al fostului premier Iulia Timoşenko, a respins mereu acuzaţia că în perioada ministeriatului şi-ar fi angajat un apropriat membru de familie. Comisarii europeni pentru extindere şi politică externă au declarat la Bruxelles că sentinţa demonstrează încă odată că în Ucraina nu domneşte legea. La rândul lui, ministrul britanic pentru probleme europene a calificat sentinţa drept profund îngrijorătoare.

Comisarul European pentru comerţ Karel de Gucht a declarat la Chişină, că acordul de liber schimb cu Republica Moldova va fi semnat până în septembrie 2013. De Gucht a făcut această declarative la o conferinţă de presă ţinută cu premierul Vlad Filat. Comisarul se află la Chiţinău pentru a pregăti lansarea primei runde de negocieri asupra acordului de liber schimb, care va avea loc în perioada 18-23 martie la Chișinău.

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană au decis să impună noi sancţiuni Siriei, în tentativa de a determina regimul lui Başar al-Assad să pună capăt ofensivei militare împotriva grupărilor de opoziţie. Noile sancţiuni prevăd îngheţarea condurilor băncii centrale siriene, interdicţia de a călători în spaţiul european pentru anumite oficialităţi considerate apropiate de preşedintele sirian şi limitarea drastică a schimburilor comerciale.

Preşedintele României Traian Băsescu l-a propus pe liberalul Teodor Meleşcanu în funcția de şef al Serviciului de Informații Externe (SIE), postul devenind vacant dupa ce fostul director, Mihai Razvan Ungureanu, a devenit premier. Meleşcanu a acceptat propunerea şefului statului, el urmând să fie audiat în comisiile parlamentare marţi. Senatorul liberal a anuntat ca s-a autosuspendat din PNL, partid de opoziţie aflat în acest moment în grevă parlamentară, alături de partidul social democrat.

Un amendament la legea partidelor politice prevede ca formațiunile politice care nu-şi vor prezenta rapoartele financiare la timp să fie excluse din cursa electorală. Info-Prim Neo îl citează pe preşedintele Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, cu declarația că proiectul obligă partidele să prezinte rapoartele financiare cu toatele datele despre venituri, inclusiv donaţiile din partea persoanelor juridice şi fizice. În proiect se stabileşte exact termenul când urmează aceste rapoarte să fie prezentate.

Liderul administraţiei de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a spus într-un interviu cu Itar Tass, citat de agenţiile de ştiri moldoveneşti, că relaţiile dintre Chişinău şi regiunea pe care o conduce s-ar putea normaliza în cadrul Uniunii Euroasiatice. Crearea acestei uniuni este inițiativa premierului rus Vladimr Putin. Interviul a apăut în ajunul unei noi reuniuni în format 5 plus 2 privind conflictul transnistrean, care începe marţi la Dubin, în Irlanda. Şevciuk a mai spus că la reuniune nu va fi discutat formatul misiunii de pacificatori. În altă ordine de idei, el a anunțat că ar putea introduce şi rubla ca monedă oficială în Transnistria.

Conducătorii de maxi-taxi sau de autobuze care transportă colete trimise acasă de moldovenii vor fi străinătate vor fi obligaţi să obţină licenţă pentru a presta acest servicii. Proiectul de lege, elaborat de ministerul de finanțe, ar putea intra în vigoare la 1 iulie, informează agenţia Moldpres. Licenţa va fi eliberată pe un termen de un an.

Confederaţia naţională a patronatului din Republica Moldova a anunţat că nu va mai participa la şedinţele comisiei tripartite de consultări, din cauza atitudinii „uşuratice” a părţii guvernamentale. Din comisie mai face parte Confederaţia Naţională a Sindicatelor. Patronatul s-a plâns de faptul că reprezentanţii guvernului nu par să ţină niciodată seama de opiniile celorlalte două părţi.

Ministrul de externe francez Alain Juppé a afirmat că Uniunea Europeană este pregătită să acorde Serbiei statutul de ţară candidată la aderare. La reuniunea miniştrilor de externe de astăzi, a mai declarat Juppé, nimeni nu a avut nici o obiecţie aşa că Serbia ar putea deveni stat candidat încă în această săptămână. Belgradul a luat recent o serie de măsuri importante în vederea normalizării relaţiilor cu Kosovo, deşi refuză în continuare să recunoască independenţa regiunii.

Uniunea Europeană a anunțat că trei state membre, Belgia, Luxemburg şi Suedia nu au integrat încă în legislaţia naţională normele europene de protejare a muncitorilor ilegali. Între altele este vorba de datoria angajatorilor de a plăti repatrierea acestor muncitori, şi de amendarea firmelor care care folosesc forță de muncă infantilă. Pe de altă parte, Austria, Cipru şi Grecia nu au aplicat o altă normă europeană, aceea care facilitează intrarea pe piaţa muncii a străinilor cu înaltă calificare.

O membră a mişcării de opoziţie „Solidaritatea” din Rusia a fost arestată duminică în Piaţa Roşie, unde manifesta împotriva serviciilor de informaţii FSB, şi internată după aceea într-o clinică de psihiatrie. O colegă, prezentă şi ea în Piaţa Roşie, a fost obligată să treacă o serie de teste psihologice. Internarea dizidenţilor sau oponenţilor regimului în clinici de psihiatrie se practica frecvent în perioada sovietică.

Un tribunal din Ucraina l-a condamnat pe fostul ministru de interne Iuri Luşenko la patru ani închisoare, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi abuz de putere. Luşenko, ministru de interne intre 2007 si 2010, este acuzat între altele că a angajat o rudă la ministerul pe care l-a condus. Luşenko, un apropiat al fostului premier Iulia Timoşenco, respinge toate acuzaţiile.

Curtea Supremă din Spania l-a achitat pe judecătorul Baltasar Garzón de acuzaţia că ar fi comis un abuz când a anchetat crime comise în timpul dictaturii franchiste, în pofida unei amnistii din 1977. Garzón susţine că dosarele de care s-a ocupat sunt crime împotriva umanităţii şi nu pot fi amnistiate. Judecătorul Garzón este cunoscut mai ales pentru faptul că în 1998 a obţinut condamnarea fostului lider chilian Augusto Pinochet, pentru crime împotriva umanităţii.

Comisarul european pentru comerț, Karel de Gucht a declarat Europei Libere înainte de a începe astăzi o vizită de două zile la Chișinău că Uniunea Europeană va negocia rapid acordul de liberalizare a comerțului cu Moldova.
Fără a da un termen precis, de Gucht a spus că negocierile au fost bine pregătite și se vor încheia mai rapid decât cele cu Ucraina care au durat 4 ani.
Negocierea Acordului de Comerţ Liber Aprofundat şi Coprehensiv între Uniunea Europeană și Moldova urmează să înceapă la mijlocul lui martie. Oficialul european a spus că acordul complementar celui de asociere va ajuta exportatorii moldoveni să se conformeze standardelor europene și să exporte mai mult pe piața comunitară.

Canalul unu al televiziunii oficiale din Rusia a relatat că serviciile speciale ruse și ucrainene au dejucat un complot pentru asasinarea premierului rus, Vladimir Putin după alegerile prezidențiale de pe 4 martie la care candidează.
Televiziunea susține că patru suspecți au fost arestați în orașul ucrainean Odesa. Ei ar fi primit ordin să-l ucidă pe Putin de la liderul combatanților ceceni, Doku Umarov. Cei patru ar fi venit în Ucraina din Emiratele Arabe Unite prin Turcia.
Secretarul de presă al premierului rus, Dmitri Peskov a confirmat că operațiunea agenților ruși și ucraineni a avut loc, dar a refuzat să o comenteze.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a denunțat întâlnirea așa-numitului grup internațional de „Prieteni ai Siriei”, spunând că evenimentul de la sfârșitul săptămânii trecute a fost unilateral și nu a ajutat la găsirea unei soluții politice în Siria.
Rusia a refuzat să participe la întâlnirea de vineri în Tunis la care au luat parte emisari ai altor 60 de țări, inclusiv țările arabe, țări al Uniunii Europene și Statele Unite.
Participanții au condamnat regimul sirian al președintelui Bashar al-Assad, un aliat al Moscovei, pentru persecutarea violentă a openonenților care continuă revolta începută cu un an în urmă.

O organizație suedeză a calculat că principalele 100 de firme de comerț cu armament, cu excepția celor din China, au vândut arme și a prestat servicii militare de peste 411 miliarde de dolari în 2010, cu un procent mai mult decât în anul precedent.
Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm precizează că principalii furnizori de arme rămân companiile americane în număr de 44, care dețin peste 60 la sută din piață.
Numărul grupurilor europene a scăzut de la 33 în 2009 până la 30 în 2010. Lista furnizorilor nu cuprinde companiile chineze din cauza lipsei datelor.

Poliția afgană spune că numărul victimelor unei explozii puternice la aeroportul de la Jalalabad a ajuns la 9. Un purtător de cuvânt al poliției spune că explozia la aeroportul unde au loc atât zboruri militare cât și civile a fost provocată probabil de o mașină capcană.
Trupele NATO au izolat zona și au spus că nici un militar străin nu a avut de suferit. Talibanii și-au revendicat responsabilitatea pentru atac.

La Chișinău este așteptat astăzi într-o vizită de două zile comisarul european al comerțului, Karel De Gucht, pentru lansarea negocierii Acordului de liber schimb între Moldova și Uniunea Europeană.
Prima rundă de negocieri propriu-zise va avea loc luna viitoare.
Într-un interviu publicat duminică de agenția Moldpres, premierul Vlad Filat a spus că semnarea acordului – după ce va fi negociat – va aduce mari beneficii companiilor moldovene și va încuraja crearea de noi locuri de muncă, trimițând un semnal bun investitorilor străini.

Un nou protest organizat de un comitet condus de Iurie Roșca a avut loc duminică la Chișinău. Vorbitorii la mitingul din Piața Marii Adunări Naționale au criticat printre altele ideea guvernului de a cumpăra avioane de luptă, legea nediscriminare și presupuse fraude în cheltuirea banilor primiți de la donatorii internaționali.
Cu o zi mai devreme, sâmbătă, liderul comuniștilor Vladimir Voronin a declarat la un miting al PCRM că trebuie organizate alegeri anticipate și că partidul său nu va colabora cu noul președinte al țării, dacă acesta va fi ales.

Premierul rus Vladimir Putin scrie într-un nou articol electoral că „intervențiile din afară” sunt de vină pentru „caracterul necivilizat” al revoltelor din lumea arabă și critică comportamentul Statelor Unite pe scena internațională.
În articolul publicat în „Moskovskiye Novosti", astăzi, cu mai puțin de o săptămână înainte de alegerile prezidențiale pe care speră să le câștige, Putin mai scrie Statele Unite trebuie să învețe din „experiența regretabilă” când examinează măsuri față de Siria care nu sunt sprijinite de întregul Consiliul de Securitate ONU.
După premierul rus, americanii sunt „obsedați” de ideea unei „invulnerabilități absolute”, care împiedică între altele negocierile cu Rusia pe tema armelor strategice.

Mii de oameni au format un lanț viu lung de 16 kilometri în centrul Moscovei duminică, protestând împotriva favoritului alegerilor prezidențiale de duminica viitoare, premierul Vladimir Putin.
Organizatorii protestului estimau că vor avea nevoie de 34.000 de participanți pentru a forma lanțul uman, dar poliția a numărat că au luat parte 11 mii de oameni.
Potrivit AP, în zona demonstrației au apărut și suporterii premierului rus, care purtau semne în formă de inimă cu inscripția „Putin iubește pe toată lumea”. Ultimele sondaje de opinie dinaintea alegerilor de la 4 martie sugerează că Putin le va câștiga detașat, din primul tur.

Guvernul Siriei a organizat duminică referendumul pe tema noii Constituții în timp ce violențele între forțele guvernamentale și opoziție au continuat în întreaga țară. Opoziția revoltată de un an împotriva regimului a boicotat referendumul descris drept o farsă și i-a cerut președintelui Bashar al-Assad să-și dea demisia.
Aflată în Maroc, secretarul de stat american, Hillary Clinton a declarat jurnaliștilor că votul de duminică este „un joc cinic” și că „există toate posibilitățile” ca Siria să alunece într-un război civil.

Poliția afgană de la Jalalabad spune că o explozie puternică a avut loc azi dimineață la aeroportul din oraș pe unde se desfășoară traficul aerian militar și civil.
Un purtător de cuvânt al poliției spune că în explozia care a fost provocată probabil de o mașină capcană au murit cel puțin șase oameni.
Trupele NATO au izolat zona și au spus că nici un militar străin nu a avut de suferit. Talibanii și-au revendicat responsabilitatea pentru atac.

Oficiali militari din Israel au confirmat duminică o înțelegere cu Azerbaijanul de a-i vinde aparate de zbor nepilotate, sisteme de apărare anti-aeriană și anti-rachetă în valoare de 1.6 miliarde de dolari.
Surse israeliene anonime citate de agențiile de știri au mai spus că negocierile durează de mai mult timp și nu au legătură cu programul nuclear al Iranului sau cu recentele încercări iraniene de a ucide diplomați isralieni din Azerbaijan, Georgia, India și Tailanda.
Luna aceasta, ministerul de externe al Iranului a acuzat Azerbaijanul învecinat că ar permite serviciului de securitate israelian Mossad să activeze pe teritoriul azer.