Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Uniunea Europeana, OSCE şi importante organizaţii neguvernamentale internaţionale au criticat sentinţa de ieri in cazul celor trei artiste din formaţia punk Pussy Riot, considerînd-o „excesivă”. Zeci de oameni au protestat in favoarea celor trei tinere şi in New York şi în mai multe oraşe importante ale lumii. Poliţia rusă a anunţat astazi că ieri au fost arestaţi 50 de oameni care îşi exprimau sprijinul în favoarea celor trei artiste în faţa judecătoriei unde a avut loc procesul lor, dar că ar fi fost eliberaţi. Printre cei reţinuţi ieri de poliţie s-a aflat şi fostul campion de şah şi unul din liderii opoziţiei ruse, Garry Kasparov. Kasparov ar putea să fie interogat şi pentru că ar fi bătut un poliţist la protestele de ieri. Kasparov neagă acuzaţia.

Biserica Ortodoxă Rusă a cerut clemenţă pentru membrele trupei Pussy Riot. Iar purtătorul de cuvînt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov a spus că într-un stat de drept, preşedintele nu poate să intervină în problemele justiţiei. Avocatii celor trei tinere artiste au anunţat că vor înainta recurs împotriva sentinţei pronunţate ieri (care le-a condamnat pe artiste la 2 ani de închisoare) şi că vor aduce cazul in faţa Curtii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Cele trei artiste au fost condamnate pentru huliganism motivat de ură religioasă.În luna februarie formaţia a cîntat o rugăciune în catedrala Isus Mintuitorul de la Moscova, cerind Maicii Domnului să scape Rusia de preşedintele Putin. Din luna februarie fetele au fost în arest preventiv.

Membri ai coaliţiei opoziţiei din Georgia, „Visul Georgian”, acuză autorităţile că le-ar fi confiscat conturile bancare şi că 60 de mii de dolari ar fi fost deturnaţi la bugetul de stat. Potrivit liderului partidului Georgia Democrată, parte a coaliţiei opoziţiei, guvernul preşedintelui Mihail Saakaşvili ar intenţiona să adune 1 milion şi jumătate de dolari din amenda pe care a administrat-o coaliţiei „Visul Georgian” pentru că şi-ar fi finanţat în mod ilegal partidul. Firma americană care se ocupă de imaginea opoziţiei georgiene a acuzat guvernul de la Tbilisi că ar fi confiscat toate donaţiile particulare făcute opoziţiei. Guvernul georgian nu a răspuns acestor acuzaţii. Alegerille parlamentare din Georgia vor avea loc la 1 octombrie.

Preşedintele suspendat al României, Traian Băsescu, care s-a aflat astăzi într-o mini vacanţă în judeţele Harghita şi Covasna, a declarat că nu ştie dacă decizia de marţi a Curţii Constituţionale în legătură cu validarea referendumului privind demiterea sa ar putea să îl facă optimist sau pesimist, adăugînd că „viaţa nu e o decizie a Curţii Constituţionale şi nu se termină marţi”. Într-o intervenţie la un post de televiziune, preşedintele interimar de la Bucureşti, Crin Antonescu, a spus sâmbătă că preşedintele suspendat ar avea „şanse minime să se întoarcă la Cotroceni”, iar decizia privind invalidarea sau validarea referendumului ar trebui luată de Curtea Constituţională cu 6 voturi, din cele 9 ale judecatorilor curţii. În opinia lui Antonescu o decizie cu 5 voturi la 4 nu ar fi legală. Curtea Constituțională se va pronunța marți, 21 august, asupra validității referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din 29 iulie.

Moldova nu va exporta porumb anul acesta, a anunțat ministrul moldovean al agriculturii Vasile Bumacov agenţiei Info Prim Neo. Bumacov a explicat că seceta din această vară a compromis două treimi din recoltă, adăugând că e posibil să fie probleme şi cu porumbul pentru semănat, ceea ce ar putea duce la ridicarea preţurilor. Ministrul agirculturii a mai spus că recoltele de floarea soarelui şi de sfeclă de zahăr vor fi şi ele de mici dimensiuni.

Asociaţia Hyde Park din Moldova a anunţat un protest în faţa ambasadei Rusiei la Chişinău, împotriva sentinţei de doi ani de închisoare la care au fost condamnate de un tribunal din Moscov cele trei soliste alte formaţiei punk Pussy Riot. Proteste şi critici faţă de verdictul curtii moscovitei au fost înregistrate in mai multe orase ale lumii, printre care New York şi Sidney. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton, Departamentul de stat american, guvernul Germaniei, OSCE şi organizaţia Amnesty International au exprimat îngrijorări faţă de procesul si verdictul de ieri de la Moscova.

China a salutat numirea diplomatului algerian Lahdar Brahimi în funcţia de emisar al Naţiunilor Unite pentru rezolvarea crizei siriene. Brahimi îl înlocuieşte în aceasta funcţie pe fostul secretar general al ONU Koffi Annan care nu a reusit să impună părţilor o înţelegere pentru încetarea violenţelor între forţele guvernamentale şi protestatarii anti regim. Secretarul de stat american Hillary Clinton a spus şi ea că va sprijini misiunea noului emisar. Reamintim că China comunistă şi Rusia s-au opus în Consiliul de Securitate ONU faţă de orice nouă sancţiune impusă regimului preşedintelui Başar al-Assad. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat ieri într-un interviu pentr televiziunea Sky News că ţara sa se opune impunerii unei zone de interdicţie a zborurilor deasupra Siriei.

Mediile de informare din Orientul Mijlociu au relatat că vicepreşedintele Siriei Faruk al-Şarra ar fi fugit din Siria, alaturîndu-se opozitiei ant-regim în Iordania. Relatarea vine în contextul informaţiilor că mai multi inalti oficiali ai regimului Başar al-Assad, printre care şi fostul premier, ar fi părăsit regimul de la Damasc. Dacă aceasta nouă dezertare se confirmă, spun expertii politici, ea ar însemna un punct de cotitură important în evoluţiile din Siria din ultimele 17 luni de proteste şi violenţe. Potrivit BBC Faruk al-Şarra ar fi dezmințit informaţia difuzată de canalul de ştiri Al Arabya.

Secretarul general al ONU Ban Ki Moon a criticat aspru declaraţiile făcute de preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad în legătură cu statul Israel. Ieri, mii de iranieni au participat la un protest organizat de stat împotriva Statelor Unite şi Israelului, iar preşedintele de la Teheran a declarat la acest miting că in Orientul Mijlociu, citam „nu e loc pentru statul Israel”. Săptămăna aceasta şi liderul religios suprem al Iranului, Aiatolahul Ali Hamenei a spus că, citam „într-o zi pămăntul israelian va redeveni naţiunii palestiniene şi statul Israel nu va mai exista”. Secretarul general a ONU a calificat declaratiile liderilor de la Teheran drept „jignitoare şi provocatoare”.

În România, europarlamentarii Uniunii Social Liberale, aflată la putere, au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barosso şi comisarului Uniunii pentru Justitiei, Viviane Reding, prin care li se solicită să ia atitudine faţă de acţiunile Procuraturii române, care investigheaza modul de desfăşurare a referendumul din 29 iulie pentru demiterea presedintelui României, Traian Băsescu. Reamintim că Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea în legatură cu modul cum s-a desfăşurat referendumul. În România, la referendum au participat mai puţin de jumătate plus unu din oamenii înscrişi pe listele permanente, iar o decizie a Curtii Constituţionale pentru validarea sau invalidarea referendumului este asteptată marti, 21 august.

Secretarul General ONU Ban Ki-moon a anunţat că noul emisar special pentru Siria a devenit fostul ministrul de externe al Republicii Algeriene, Lahdar Brahimi.

El l-a înlocuit în această misiune pe Kofi Annan, mandatul căruia expiră pe 31 august. Annan şi-a depus demisia în legătură cu eşecul planului său de pace pentru conflictul din Siria.

Brahimi a fost ministrul de externe al Algeriei în anii 1991-1993, şi a deţinut de mai multe ori mandatul de emisar special al ONU în Irak, Afganistan, Haiti şi Africa de Sud.

Sentinţa de condamnare a membrelor grupului punk Pussy Riot la doi ani închisoare pentru interpretarea într-o biserică din Moscova a unui cântec anti-Putin a stârnit reacţii negative în cancelariile occidentale şi în rândul activiştilor pentru drepturile omului.

Şefa politicii externe a Uniunii Europene Cathernine Ashton şi ambasada Statelor Unite ale Americii la Moscova au numit sentinţa drept „disproporţionată”.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a spus că este „o tendinţă periculoasă de limitare a libertăţii de expresie”.

Germania a numit decizia ca fiind una „distructivă”.

Şi organizaţia Amnesty Internaţional a condamnat decizia tribunalului, numind-o drept „o lovitură grea” asupra libertăţii cuvântului în Rusia.

Patriarhia Rusă a emis un comunicat de presă în care îndeamnă autorităţile „să dea dovadă de compasiune în limitele legii” faţă de membrele grupului punk Pussy Riot, condamnate azi la închisoare de un tribunal din Moscova, „în speranţa că ele vor renunţa să mai comită acţiuni de hulă”.

În declaraţia Sinodului bisericii ruse se conţine şi un îndemn către cei care s-au simţit jigniţi de „rugăciunea punk” a grupului Pussy Riot - piesa anti-Putin interpretată într-o biserică din Moscova, - să nu recurgă la acte de răzbunare şi violenţă.

Sinodul bisericesc a blagoslovit în schimb „acţiunile paşnice îndreptate spre apărarea poporului ortodox şi a sanctuarelor sale de urmă şi batjocură”.

Cele trei membre ale grupului punk Pussy Riot au fost condamnate azi de un tribunal din Moscova la câte 2 ani închisoare cu regim sever pentru huliganism şi ură religioasă. Membrele Pussy Riot spun că nu se simt vinovate pentru că rugăciunea lor inedită către Sfânta Fecioară, de a-l alunga pe Vladimir Putin de la putere, nu a urmărit să insulte biserica sau credincioşii.

Poliţia rusă a reţinut zeci de oameni care au manifestat în faţa unui tribunal din Moscova în sprijinul membrelor formaţiei Pussy Riot condamnate astăzi la închisoare. Activiştii scandau „Jos inchiziţia” şi „Ruşine”.

Printre cei reţinuţi de poliţie sunt şi lideri ai opoziţiei. Unul dintre ei, Garri Kasparov, susţine că poliţiştii l-au bătut cu cruzime, poliţia însă afirmă că opozantul l-ar fi muşcat pe un subofiţer.

Cele trei membre ale grupului punk Pussy Riot au fost condamnate la câte doi ani închisoare cu regim sever pentru huliganism şi ură religioasă, după ce în campania prezidenţială au cântat într-o biserică capitala rusă un cântec anti-Putin.

Membrele Pussy Riot spun că nu se simt vinovate pentru că rugăciunea lor inedită către Sfânta Fecioară, de a-l alunga pe Vladimir Putin de la putere, nu a urmărit să insulte biserica sau credincioşii.

Apărarea a anunţat că fetele nu vor cere să fie graţiate, ci vor depune recurs.

Autorităţile irakiene au anunţat că valul de atacuri teroriste de ieri seara s-a soldat în toată ţara cu cel puţin 60 de morţi şi 250 de răniţi. Atacuri armate şi cu bombă s-au produs în 15 oraşe. Ziua de joi a fost una din cele mai sângeroase în Irak după plecarea în decembrie a militarilor americani. Valul de teroare a coincis cu sfârşitul lunii sacre la musulmani Ramadanul.

Cele trei membre ale grupului punk Pussy Riot condamnate azi la 2 ani închisoare cu regim sever nu vor cere să fie graţiate, dar vor depune o cerere de apel. Declaraţia a fost făcută de avocatul Nicolai Polozov.

Un tribunal de la Moscova le-a condamnat astăzi pe Maria Aliohina, Nadejda Tolokonnikova şi Ecaterina Samuţevici la câte 2 ani de închisoare cu ispăşirea pedepsei, pentru huliganism şi ură religioasă.

Cele trei membre ale grupului Pussy Riot au fost arestate în martie, după ce în timpul campaniei prezidenţiale au cântat într-o biserică din Moscova un cântec anti-Putin.

Membrele Pussy Riot spun că nu se consideră vinovate şi că rugăciunea lor inedită către Sfânta Fecioară, de a-l alunga pe Vladimir Putin de la putere, nu a urmărit să insulte biserica sau credincioşii.

În timpul procesului, în faţa judecătoriei s-au adunat mii de oameni care au scandat „Libertate” şi „Rusia fără Putin”. Poliţia a reţinut mai mulţi susţinători ai formaţiei, printre care şi lideri ai opoziţiei. Înaintea procesului, în peste 20 de oraşe din lume au avut loc demonstraţii de solidaritate cu membrele grupului Pussy Riot.

La Varşovia, în Palatul regal a fost semnată o declaraţie comună a bisericii catolice poloneze şi a celei ortodoxe ruse cu însemnul la reconciliere între popoare. Documentul a fost semnat de capul catolicilor polonezi Mitropolitul Josef Michalik şi Patriarhul Moscovei şi al Întregii Rusii Kirill. Cei doi au lansat un apel la „iertarea nedreptăţilor şi tuturor relelor” săvârşite de cele două popoare unul împotriva altuia de-a lungul istoriei. Ieri, Patriarhul Kirill a fost primit de preşedintele Bronislaw Komorowski, care a spus că dialogul este un pas spre împăcare. Vizita Patriarhului Kirill este prima din istorie întreprinsă în Polonia de un şef al bisericii ortodoxe ruse.

O judecătorie din Moscova a lăsat în vigoare decizia autorităţilor de a interzice orice manifestaţie a minorităţilor sexuale din capitala rusă pentru următorii 100 de ani. Decizia s-a luată aseară, dar a fost făcut publică astăzi. În august 2011 activiştii gay au cerut primăriei Moscovei să le permită organizarea unor marşuri pe parcursul anului acesta, dar au primit refuz pe motiv că paradele gay ar putea provoca dezordini şi că împotriva lor ar fi majoritatea locuitorilor Moscovei. Acum reprezentanţii minorităţilor sexuale intenţionează să apeleze la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

În oraşul pakistanez Karraci, o explozie într-un autobuz a ucis un om şi i-a rănit pe alţi zece. Autobuzul transporta aproximativ 40 de studenţi şiiţi la o manifestaţie anuală anti-israeliană. În ajun, în localitatea Gilit din nord-vestul Pakistanului, oameni înarmaţi i-au dat jos dintr-un autobuz pe alţi 20 de şiiţi, i-au pus să se culce la pământ şi i-au împuşcat. Crima a fost condamnată aspru de Secretarul General al Organizaţiei Naţiunilor Unite Ban Ki-moon. Potrivit activiştilor pentru drepturile omului, anul acesta numai la Karaci au murit în urma ciocnirilor violente pe motive etnice sau religioase peste 1110 de oameni.

Premierul Vlad Filat i-a premiat pe sportivii moldoveni care au obţinut performanţe la Jocurile Olimpice de Vară de la Londra. La o ceremonie oficială de la Guvern, Vlad Filat le-a mulţumit sportivilor pentru că au adus „un plus de valoare Republicii Moldova”. Valoarea premiilor variază între 7000 şi 80.000 de euro. Halterofilii Anatol Cîrîcu şi Cristina Iovu, care au câştigat la Londra medalii olimpice de bronz, au mai primit, din partea guvernului, şi actele de proprietate la câte un apartament cu 2 odăi în capitală.

Un tribunal de la Moscova le-a condamnat pe membrele formaţiei punk Pussy Riot la termene reale de detenţie. Maria Aliohina, Nadejda Tolokonnikova şi Ecaterina Samuţevici au fost pedepsite fiecare la câte 2 ani de închisoare cu regim special. Judecătoarea Marina Sîrova le-a declarat vinovate de huliganism şi ură religioasă.

Cele trei membre ale grupului Pussy Riot au fost arestate în luna martie, după ce în timpul campaniei prezidenţiale din Rusia au cântat într-o biserică din Moscova un cântec anti-Putin.

Membrele grupului Pussy Riot spun că nu se consideră vinovate şi că ruga lor inedită către Sfânta Fecioară Maria de a-l alunga pe Vladimir Putin de la putere nu a urmărit să insulte biserica sau credincioşii.

În timpul procesului, în faţa judecătoriei s-au adunat mii de oameni care au scandat „Libertate” şi „Rusia fără Putin”. Poliţia a reţinut mai mulţi susţinători ai formaţiei, printre care şi lideri ai opoziţiei. Înaintea procesului, în peste 20 de oraşe din lume au avut loc demonstraţii de solidaritate cu membrele grupului Pussy Riot.

La Chişinău şi-a început vizita o misiune europeană de evaluare a domeniilor ce necesită o finanţare suplimentară din partea Uniunii Europene. Potrivit Info-Prim Neo, valoarea sprijinului adiţional oferit anul acesta de Uniunea Europeană Moldovei este de 28 de milioane de euro. Banii sunt destinaţi programelor realizate cu suport european, inclusiv în domeniul justiţiei, ocrotirii sănătăţii şi dezvoltării economice a zonelor rurale. La Chişinău urmează să vină şi o delegaţie din Japonia pentru evaluarea oportunităţilor de asistenţă. La şedinţa de astăzi de la Guvern a Comitetului pentru Planificare Strategică, primul ministru Vlad Filat a cerut să se facă o analiză a impactului investiţiilor şi asistenţei străine venite Moldova îndeosebi în proiectele energetice şi de infrastructură.

O judecătorie din Moscova le-a declarat vinovate astăzi pe cele trei membre ale grupului punk Pussy Riot pentru huliganism şi ură religioasă. Instanţa nu a pronunţat deocamdată pedeapsa la care ar urma să le supună pe cele trei membre ale formaţiei. Maria Aliohina, Nadejda Tolokonnikova şi Ecaterina Samuţevici au fost arestate în luna martie, după ce în timpul campaniei prezidenţiale din Rusia au cântat într-o biserică din Moscova un cântec anti-Putin. Membrele grupului Pussy Riot nu se consideră vinovate şi spun că ruga lor inedită către Sfânta Fecioară Maria de a-l alunga pe Vladimir Putin de la putere nu a urmărit să insulte biserica sau credincioşii. În faţa judecătoriei unde continuă procesul s-au adunat mii de oameni care scandează „Libertate” şi „Rusia fără Putin”. Poliţia a reţinut mai mulţi susţinători ai formaţiei, între care şi lideri ai opoziţiei. Înaintea procesului, în peste 20 de oraşe din lume au avut loc demonstraţii de solidaritate cu membrele grupului Pussy Riot.

La judecătoria din Moscova unde se pronunţă sentinţa în dosarul formaţiei punk Pussy Riot, poliţia a început să reţină oamenii care au venit să le sprijine pe cele trei membre ale grupului acuzate de huliganism şi ură religioasă. Printre cei reţinuţi sunt şi liderii opoziţiei Garri Kasparov şi Serghei Udalţov, care au fost luaţi de poliţiei în timp ce discutau cu presa.

Membrele grupului punk Pussy Riot Maria Aliohina, Nadejda Tolokonnikova şi Ecaterina Samuţevici au fost arestate în luna martie, după ce în timpul campaniei prezidenţiale din Rusia au interpretat un cântec anti-Putin într-o biserică.

În faţa judecătoriei de la Moscova s-au adunat mii de oameni care scandează „Libertate” şi „Rusia fără Putin”. Cu o oră înaintea începerii procesului, în peste 20 de oraşe din lume au început demonstraţii de solidaritate cu membrele grupului Pussy Riot, care riscă o pedeapsă penală de până la şapte ani închisoare pentru huliganism şi „ură religioasă”.

Site-ul de știri Jurnal.md a scris că bilanțul accidentului de autobuz de la Morenii Noi s-a ridicat la 13 morți după ce o profesoară în vârstă de 42 de ani care-și pierduse un ochi în accident a murit la Spitalul de Urgență din capitală. Jurnal.md nu precizează cauza concretă a decesului și nici nu dă numele noii victime.
Dintre cele 50 de persoane aflate în autobuzul accident, numai două au revenit până acum la casele lor în urmă cu două zile. 25 de pasageri rămân spitalizați la Ungheni, iar 10 în capitală. Procurorii susțin că principalul vinovat de tragedie a fost șoferul autobuzului, care a murit la fața locului.