Julian Assange, fondatorul site-ului de dezvăluiri WikiLeaks, căruia Ecuadorul i-a acordat azil politic, i-a cerut preşedintelui Statelor Unite Barack Obama să opească investigația FBI în cazul său şi să înceteze „vînătoarea de vrăjitoare” împotriva organizației sale. Într-o declarație făcută la ambasada ecuadoriană de la Londra, unde s-a refugiat de mai mult timp, Assange, care e australian de origine, a spus că se teme că dacă va fi extrădat în Suedia, ar putea fi extrădat de acolo în Statele Unite, de unde ar putea fo judecat pentru că a dezvăluit mii de documente confidenţiale de la ambasadele americane din lume. Oficialităţile Marii Britanii au spus că dacă Assange va părăsi ambasada ecuadoriană, el va fi arestat şi extrădat în Suedia, undeeste acuzat de hărţuire sexuală.

Cel puţin şapte poliţişti care luau parte la înmormântarea unui coleg au fost ucişi într-un atac sinucigaş în Inguşeţia. Cel puţin alţi 12 poliţişti au fost răniţi în atac. Atacul a avut loc în ultima zi a sărbătorii Ramadan. Sîmbătă noaptea doi bărbaţi mascaţi au deschis focul într-o moschee şiită din Daghestan, omorînd 8 bărbaţi.

Liderul religios suprem al Iranului, ayatolahul Ali Hamenei, a spus şi astăzi că Israelul este, citam „ o tumoare canceroasă” şi e cea mai mare problemă cu care se confruntă lumea musulmană de astăzi. Declaraţii similare recente ale ayatolahului şi preşedintelui Iranului Mahmud Ahmadinejad au fost aspru criticate de Statele Unite şi Uniunea Europeană, iar secretarul general al ONU, Ban Ki Moon le-a caracterizat ca fiind „jignitoare, nepotrivite şi provocatoare”. Secretarul general al ONU este invitat la sfirsitul lunii august in Iran pentru a participa la reuniunea la virf a ţărilor „nealiniate”

În România, vicepreşedintele partidului Democrat Liberal, Cristian Boureanu, a declarat într-o conferinţă de presă de la Bucureşti că partidul său a pregătit o plângere penală împotriva premierului social-democrat Victor Ponta şi a miniştrilor Radu Stroe şi Mircea Duşa în care sunt acuzaţi că ar pregăti, citam „o mare fraudare prin falsificarea listelor electorale permanente” pe care guvernul de la Bucureşti urmează să le prezinte mîine Curtii Constituţionale. Potrivit lui Cristian Boureanu, Ministerul de Interne şi cel de Externe ar intenţiona să prezinte luni liste de pe care au fos scoşi aproximativ două milioane şi jumătate de români. Fostul ministru de externe şi consilier al preşedintelui suspendat Traian Băsescu, Cristian Diaconescu a declarat şi el, citat de site-ul Hotnews.ro că oficiile consulare din străinătate nu deţin date oficiale despre cetăţenii romani care se află pe o perioada mai lungă sau mai scurtă în afara Romaniei şi că aceste persoane beneficiază de toate drepturile, inclusiv cele electorale. In opinia domnului Diaconescu, radierea acestor cetăţeni romani de pe listele electorale permanente este, citam „ o infracţiune”. Marţi Curtea Constituţională urmează să se pronunţe în legătură cu validitatea referendumului din 29 iulie pentru demiterea preşedintelui ales al Romaniei Traian Băsescu. Reamintim că fostul ministru de interne din cabinetul lui Victor Ponta, Ioan Rus a anunţat după încheierea referendumului că numarul persoanelor înscrise pe listele electorale permanente a fost de 18 milioane 300 de mii. Ministrul a demisionat acuzind presiuni asupra sa şi a ministerului de interne pentru modificarea acestor date.

Şapte talibani pakistanezi au fost ucişi la graniţa cu Afganistanul de avione fără pilot americane, alți cinci fiind ucişi ieri de dronele americane în aceeaşi zonă.

In mijlocul unei dispute diplomatice intre Japonia si China, un grup de activişti japonezi au aterizat pe una din insulele aflate in dispută între Japonia şi China. Săptămîna trecută un grup de activişti chinezi au ridicat drapelul Chinei comuniste pe o insulă nepopulată din arhipelagul Japonez. Patrulele japoneze i-au deportat pe chinezi în citeva zile. Arhipelagul este controlat de Japonia, dar este disputat şi cu China şi cu Taiwanul şi este o zonă cu zăcăminte de petrol şi gaze naturale.

Cinci polițişti au fost ucişi şi mai multe persoane au fost rănite într-un atac cu bombă care a avut loc duminică dimineață la o înmormântare în Inguşeţia, Caucazul de Nord.

Ministrul american al apărarii Leon Panetta şi preşedintele Afganistanului Hamid Karzai au discutat intensificarea atacurilor unor militari din forţele de securitate afgane împotriva trupelor coaliţiei internaţionale. Ministrul american al apărarii a spus că este „foarte îngrijorat” de aceste atacuri şi de impactul pe care îl pot avea asupra cooperarii dintre trupele afgane şi cele internaţionale. In acest an au fost omoriţi 39 de militari din forţele internaţionale în 29 de atacuri provocate de forţele de securitate afgane.

Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton a condamnat declaratiile împotriva Israelului făcute recent de liderii de la Teheran. Reamintim că vineri,la o manifestaţie organizată de guvern, preşedintele Iranului Mahmud Ahmanedinejad a declarat că nu este loc pentru statul Israel în viitorul Orient Mijlociu, iar liderul spiritual suprem al Iranului, ayatolahul Ali Hamenei spusese şi el săptămîna trecută că Israelul ar trebui „să nu mai existe într-o bună zi”. Statele Unite, Franţa şi secretraul general al ONU Ban Ki Moon au criticat aspru declaraţiile autorirăţilor iraniene, caracterizîndu-le drept „nepotrivite şi provocatoare”.

În Rusia a fost lansat primul canal public de televiziune musulman. Lansarea coincide cu sfîrşitul lunii sărăbătorii islamice Ramadan. Canalul va emite prin cel mai mare operator de televiziune din Rusia, Tricolor TV. Potrivit iniţiatorilor proiectului, televiziunea ar urma sa difuzeze servicii religioase, reţele culinare şi programe de istorie si cultură musulmană.

Noul preşedinte al Egiptului Mohamed Morsi a anunţat că va participa luna aceasta la un summit al ţărilor care va avea loc la Teheran. Ar fi prima oară în 30 de ani că un preşedinte egiptean vizitează Iranul. Relaţiile dintre Egipt si Iran au fost întrerupte in 1979, odată cu revoluţia islamică iraniana şi cu semnarea, în acelaşi an, a tratatului de pace dintre Egipt si Israel. Sub regimul fostului preşedinte Hosni Mubarak Egiptul , împreună cu Arabia Saudită şi alte ţări arabe cu populaţie predominat sunită a căutat să izoleze Iranul condus de shiiţi.

Poliţia din Cehia a arestat un simpatizant al norvegianului Anders Behring Breivik, după ce la locuinta sa din Ostrava a fost găsită o mitralieră şi explozibil. Potrivit poliţiei cehe, tînărul în vîrstă de 29 de ani îşi semna mesajele electronice cu numele de Breivik, şi a fost arestat pe 10 august. Se bănuieşte că el punea la cale un atac similar celui din Norvegia. Numele său nu a fost făcut public, şi poliţia a spus că a fost condamnat în trecut la 6 luni de închisoare cu suspendare pentru că a detonat o bombă artizanală la o staţie de benzină în 2010. Anders Behring Breivik a omorit anul trecut 77 de oameni în două atentate, la Oslo şi pe insula Utoya.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti urmează să se pronunţe luni în dosarul Rompetrol, în care omul de afaceri Dinu Patriciu a fost trimis în judecată alături de alţi 12 inculpaţi pentru săvîrşirea unor infracţiuni economice între 1999 şi 2001. Procuratura a cerut pedeapsa maximă pentru astfel de infracţiuni şi anume 20 de ani de închisoare. În 2006, Dinu Patriciu a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie pentru delapidare, spălare de bani, asociere la săvîrşirea de infracţiuni, manipularea pieţei, dezvăluire de informaţii privilegiate şi iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat. Potrivit presei din România între cei trimişi în judecată împreună cu patronului trustrului „Adevărul” se află şi fostul ministru Sorin Pantiş şi jurnalistul Sorin Roşca Stănescu.

În România, ministrul delegat pentru administraţie, liberalul Radu Stroe, a anunțat că au fost primite toate datele cerute de la administraţiile locale privind listele electorale permanente, şi că potrivit acestor date ar exista „modificări majore” care ar putea „răsturna situaţia”. E vorba de o controversată actualizare a listelor electorale din România, după referendumul pentru demiterea preşedintelui suspendat Traian Băsescu.

Statele Unite, Marea Britanie, Franţa, Uniunea Europeana, OSCE şi importante organizaţii neguvernamentale internaţionale au criticat sentinţa de ieri in cazul celor trei artiste din formaţia punk Pussy Riot, considerînd-o „excesivă”. Zeci de oameni au protestat in favoarea celor trei tinere şi in New York şi în mai multe oraşe importante ale lumii. Poliţia rusă a anunţat astazi că ieri au fost arestaţi 50 de oameni care îşi exprimau sprijinul în favoarea celor trei artiste în faţa judecătoriei unde a avut loc procesul lor, dar că ar fi fost eliberaţi. Printre cei reţinuţi ieri de poliţie s-a aflat şi fostul campion de şah şi unul din liderii opoziţiei ruse, Garry Kasparov. Kasparov ar putea să fie interogat şi pentru că ar fi bătut un poliţist la protestele de ieri. Kasparov neagă acuzaţia.

Biserica Ortodoxă Rusă a cerut clemenţă pentru membrele trupei Pussy Riot. Iar purtătorul de cuvînt al preşedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov a spus că într-un stat de drept, preşedintele nu poate să intervină în problemele justiţiei. Avocatii celor trei tinere artiste au anunţat că vor înainta recurs împotriva sentinţei pronunţate ieri (care le-a condamnat pe artiste la 2 ani de închisoare) şi că vor aduce cazul in faţa Curtii Europene pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. Cele trei artiste au fost condamnate pentru huliganism motivat de ură religioasă.În luna februarie formaţia a cîntat o rugăciune în catedrala Isus Mintuitorul de la Moscova, cerind Maicii Domnului să scape Rusia de preşedintele Putin. Din luna februarie fetele au fost în arest preventiv.

Membri ai coaliţiei opoziţiei din Georgia, „Visul Georgian”, acuză autorităţile că le-ar fi confiscat conturile bancare şi că 60 de mii de dolari ar fi fost deturnaţi la bugetul de stat. Potrivit liderului partidului Georgia Democrată, parte a coaliţiei opoziţiei, guvernul preşedintelui Mihail Saakaşvili ar intenţiona să adune 1 milion şi jumătate de dolari din amenda pe care a administrat-o coaliţiei „Visul Georgian” pentru că şi-ar fi finanţat în mod ilegal partidul. Firma americană care se ocupă de imaginea opoziţiei georgiene a acuzat guvernul de la Tbilisi că ar fi confiscat toate donaţiile particulare făcute opoziţiei. Guvernul georgian nu a răspuns acestor acuzaţii. Alegerille parlamentare din Georgia vor avea loc la 1 octombrie.

Preşedintele suspendat al României, Traian Băsescu, care s-a aflat astăzi într-o mini vacanţă în judeţele Harghita şi Covasna, a declarat că nu ştie dacă decizia de marţi a Curţii Constituţionale în legătură cu validarea referendumului privind demiterea sa ar putea să îl facă optimist sau pesimist, adăugînd că „viaţa nu e o decizie a Curţii Constituţionale şi nu se termină marţi”. Într-o intervenţie la un post de televiziune, preşedintele interimar de la Bucureşti, Crin Antonescu, a spus sâmbătă că preşedintele suspendat ar avea „şanse minime să se întoarcă la Cotroceni”, iar decizia privind invalidarea sau validarea referendumului ar trebui luată de Curtea Constituţională cu 6 voturi, din cele 9 ale judecatorilor curţii. În opinia lui Antonescu o decizie cu 5 voturi la 4 nu ar fi legală. Curtea Constituțională se va pronunța marți, 21 august, asupra validității referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu din 29 iulie.

Moldova nu va exporta porumb anul acesta, a anunțat ministrul moldovean al agriculturii Vasile Bumacov agenţiei Info Prim Neo. Bumacov a explicat că seceta din această vară a compromis două treimi din recoltă, adăugând că e posibil să fie probleme şi cu porumbul pentru semănat, ceea ce ar putea duce la ridicarea preţurilor. Ministrul agirculturii a mai spus că recoltele de floarea soarelui şi de sfeclă de zahăr vor fi şi ele de mici dimensiuni.

Asociaţia Hyde Park din Moldova a anunţat un protest în faţa ambasadei Rusiei la Chişinău, împotriva sentinţei de doi ani de închisoare la care au fost condamnate de un tribunal din Moscov cele trei soliste alte formaţiei punk Pussy Riot. Proteste şi critici faţă de verdictul curtii moscovitei au fost înregistrate in mai multe orase ale lumii, printre care New York şi Sidney. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene Catherine Ashton, Departamentul de stat american, guvernul Germaniei, OSCE şi organizaţia Amnesty International au exprimat îngrijorări faţă de procesul si verdictul de ieri de la Moscova.

China a salutat numirea diplomatului algerian Lahdar Brahimi în funcţia de emisar al Naţiunilor Unite pentru rezolvarea crizei siriene. Brahimi îl înlocuieşte în aceasta funcţie pe fostul secretar general al ONU Koffi Annan care nu a reusit să impună părţilor o înţelegere pentru încetarea violenţelor între forţele guvernamentale şi protestatarii anti regim. Secretarul de stat american Hillary Clinton a spus şi ea că va sprijini misiunea noului emisar. Reamintim că China comunistă şi Rusia s-au opus în Consiliul de Securitate ONU faţă de orice nouă sancţiune impusă regimului preşedintelui Başar al-Assad. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat ieri într-un interviu pentr televiziunea Sky News că ţara sa se opune impunerii unei zone de interdicţie a zborurilor deasupra Siriei.

Mediile de informare din Orientul Mijlociu au relatat că vicepreşedintele Siriei Faruk al-Şarra ar fi fugit din Siria, alaturîndu-se opozitiei ant-regim în Iordania. Relatarea vine în contextul informaţiilor că mai multi inalti oficiali ai regimului Başar al-Assad, printre care şi fostul premier, ar fi părăsit regimul de la Damasc. Dacă aceasta nouă dezertare se confirmă, spun expertii politici, ea ar însemna un punct de cotitură important în evoluţiile din Siria din ultimele 17 luni de proteste şi violenţe. Potrivit BBC Faruk al-Şarra ar fi dezmințit informaţia difuzată de canalul de ştiri Al Arabya.

Secretarul general al ONU Ban Ki Moon a criticat aspru declaraţiile făcute de preşedintele Iranului Mahmud Ahmadinejad în legătură cu statul Israel. Ieri, mii de iranieni au participat la un protest organizat de stat împotriva Statelor Unite şi Israelului, iar preşedintele de la Teheran a declarat la acest miting că in Orientul Mijlociu, citam „nu e loc pentru statul Israel”. Săptămăna aceasta şi liderul religios suprem al Iranului, Aiatolahul Ali Hamenei a spus că, citam „într-o zi pămăntul israelian va redeveni naţiunii palestiniene şi statul Israel nu va mai exista”. Secretarul general a ONU a calificat declaratiile liderilor de la Teheran drept „jignitoare şi provocatoare”.

În România, europarlamentarii Uniunii Social Liberale, aflată la putere, au trimis o scrisoare deschisă preşedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barosso şi comisarului Uniunii pentru Justitiei, Viviane Reding, prin care li se solicită să ia atitudine faţă de acţiunile Procuraturii române, care investigheaza modul de desfăşurare a referendumul din 29 iulie pentru demiterea presedintelui României, Traian Băsescu. Reamintim că Uniunea Europeană şi Statele Unite şi-au exprimat îngrijorarea în legatură cu modul cum s-a desfăşurat referendumul. În România, la referendum au participat mai puţin de jumătate plus unu din oamenii înscrişi pe listele permanente, iar o decizie a Curtii Constituţionale pentru validarea sau invalidarea referendumului este asteptată marti, 21 august.

Secretarul General ONU Ban Ki-moon a anunţat că noul emisar special pentru Siria a devenit fostul ministrul de externe al Republicii Algeriene, Lahdar Brahimi.

El l-a înlocuit în această misiune pe Kofi Annan, mandatul căruia expiră pe 31 august. Annan şi-a depus demisia în legătură cu eşecul planului său de pace pentru conflictul din Siria.

Brahimi a fost ministrul de externe al Algeriei în anii 1991-1993, şi a deţinut de mai multe ori mandatul de emisar special al ONU în Irak, Afganistan, Haiti şi Africa de Sud.