Consiliul Superior al Magistraturii i-a ridicat imunitatea magistratului Ion Busuioc de la Judecătoria Centru a capitalei, pentru ca acesta să poată fi cercetat penal pentru uciderea unui bătrân de 69 de ani într-un accident de circulație.

Presa îl citează pe Busuioc recunoscând că a lovit cu mașina bătrânul și vaca acestuia, la 17 august, în satul Ratuș, pe traseul Chișinău - Soroca.

Magistratul spune că vaca i-a ieșit în cale pe neașteptate, că pe stăpânul ei nu l-a observat și că nu a putut evita impactul. Presa mai amintește că Busuioc este unul dintre cei trei judecători care i-au achitat pe fostul ministru de Interne Gheorghe Papuc şi ex-comisarul Capitalei Vladimir Botnari, acuzaţi în dosarul 7 aprilie.

Statele Unite au anunțat astăzi că relaxează restricțiile împotriva Iranului pentru a facilita trimiterea ajutoarelor pentru iranienii afectați de cutremurele din 11 august, soldate cu peste 300 de morți și zeci de mii de sinistrați.

Ministerul de Finanțe american a spus că ordinul despre relaxarea restricțiilor emis astăzi va rămâne în vigoare până la 5 octombrie și că administrația americană își demonstrează în felul acesta angajamentul de a-i ajuta pe iranienii afectați de tragedie.

În baza acestui ordin, organizațiile neguvernamentale vor putea transfera în Iran sume de până la 300 de mii de dolari pentru procurarea ajutoarelor umanitare. Transferuri mai mari vor trebuie aprobate în fiecare caz în parte.

Raportorii pentru Georgia ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei și-au exprimat îngrijorarea față de sechestrarea conturilor bancare ale partidelor din coaliția opoziției, Visul Georgian.

Parlamentarul danez, Michael Aastrup Jensen și cel leton Boriss Cilevics au declarat că decizia autorităților georgiene de a îngheța conturile subminează campania opoziției pentru alegerile parlamentare de la 1 octombrie.

Visul Georgian spune că guvernul a înghețat conturile tuturor celor șase partide aliate contra președintelui Mihail Saakașvili cu tot cu donațiile primite pentru finanțarea campaniei.

Ministerul de externe din Kîrgîzstan a anunțat că a cerut oficial autorităților din Belarus să-l aresteze și extrădeze pe Janysh Bakiev, fratele președintelui kirghiz Kurmanbek Bakiev în lăturat în 2010.

Autoritățile de la Bișkek spun că au descoperit pe internet fotografii ale lui Janysh Bakiev care ar fi fost făcute vineri la Minsk.

Autoritățile kirghize îi judecă în absență pe fostul președinte care a fugit din țară cu doi ani în urmă, pe fratele acestuia și alți 20 de foști demnitari în legătură cu moartea a aproape 100 de oameni uciși de forțele de securitate în timpul revoltei anti-prezidențiale din aprilie 2010.

Autoritățile ucrainene au suspendat extrădarea în Rusia a unui cecen bănuit că punea la cale asasinarea președintelui Vladimir Putin înaintea alegerilor prezidențiale ruse din martie.

Autoritățile ucrainene spun că au suspendat extrădarea la cererea Curții Europene pentru Drepturile Omului, unde s-au plâns avocații lui Adam Osmayev.

De origine cecenă, Osmayev a fost arestat la Odessa în februarie la cererea autorităților ruse, iar un tribunal din orașul ucrainean a încuviințat extrădarea.

Cel puțin trei oameni și-au pierdut viața iar câteva zeci au fost răniți în cel mai mare oraș din nordul Libanului, Tripoli, în ciocniri între susținătorii și oponenții regimului Assad din Siria vecină.

Potrivit relatărilor de presă, oameni înarmați dintr-un cartier sunnit al orașului și rivalii lor alawiți au tras focuri de armă și au aruncat cu grenade unii în ceilalți noaptea trecută și în cursul zilei, în ciuda intervenției forțelor de securitate libaneze.

Ciocniri asemănătoare la Tripoli au loc încă din februarie. Președintele sirian, Bashar al-Assad și principalii lui asociați provin din secta alawiților cu rădăcini în Islamul șiit, în timp ce musulmanii sunniți care formează majoritatea în Siria se află în prima linie a revoltei anti-regim.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov a afirmat că Rusia va apăra guvernul Siriei în fața amenințării cu intervenția străină.

Lavrov a vorbit după convorbiri la Moscova cu vicepremierul sirian, Qadri Jamil, spunând că singurul lucru pe care țările străine îl pot face în Siria este să creeze condiții de dialog între regim și rebeli.

Cu o zi mai devreme, președintele american Barack Obama la avertizat pe liderul de la Damasc, Bashar al-Assad să nu folosească arme chimice în lupta cu rebelii. Obama a spus că administrația sa urmărește cu atenție evenimentele și are la îndemână mai multe planuri de reacție,

mai ales în cazul folosirii armei chimice în Siria.

Ministerul de interne a anunțat astăzi că anchetatorii poliției și procuraturii cercetează penal 12 persoane în dosarul tulburărilor de la Bălți din 5 august, când sute de simpatizanți ai partidelor de stânga au atacat o manifestare a unioniștilor.

Un comunicat al ministerului spune că sunt cercetați cu ”atenție deosebită” organizatorii și instigatorii la violențe, dar nu-i nominalizează. Partidului Social Democrat susține că printre bănuiți figurează liderul său, Victor Șelin.

În comunicatul de presă al poliției se mai spune că bănuiții sunt cercetați pentru violarea dreptului la libertatea întrunirilor şi huliganism. Infracțiunile sunt pasibile de pedeapsa cu închisoarea.

Președintele Nicolae Timofti a primit astăzi scrisorile de acreditare ale noului ambasador al Germaniei, Matthias Meyer, cu o zi înaintea vizitei de miercuri la Chișinău a cancelarei germane, Angela Merkel.

Potrivit unui comunicat al președinției, noul ambasador a spus că Germania vede în Republica Moldova o țară cu perspective europene clare. Despre rezolvarea conflictului transnistrean Matthias Meyer ar fi spus că pot fi realizate progrese într-un viitor previzibil.

În vârstă de 60 de ani, Matthias Meyer este diplomat de carieră și a activat în țări ale Orientului Mijlociu, Asiei Centrale și Africii de Nord. Era ambasador la Tripoli în timpul izbucnirii revoltei de anul trecut împotriva lui Muammar Gaddafi. Presa a scris că a fost penalizat disciplinar de ministerul de externe de la Berlin pentru că s-a întors pe cont personal la Tripoli ca să-și recupereze lucrurile personale, după închiderea ambasadei din cauza violențelor primăvara trecută.

Toate instituţiile şi actorii politici din România trebuie să respecte decizia Curţii Constituţionale, a spus preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Jean-Claude Mignon, după ce a luat notă de decizia de invalidare de către CCR a referendumului pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. „Fac din nou apel către toţii politicieni să dea dovadă de înţelepciune şi să lase deoparte divergenţele, pentru a asigura că coabitarea va avea loc în cele mai bune condiţii. În special în vremuri d ecriză este esenţial c atoate instituţiile ţării să conlucreze pentru a găsi soluţiile corwecte la problemele cu care se confruntă populaţia ţării”, a mai spus Mignon. Preşedintele APCE a mai spus că instituţia pe care conducerămâne la dispoziţia partenerilor români, cărora le oferă orice sprijin politic vor dori, în special pentru pregătirea alegerilor generale de la toamnă

Premierul român Victor Ponta a anunţat că guvernul său va respecta decizia Curții Constituționale prin care președintele suspendat Traian Băsescu este repus în funcție, deşi o consideră nedreaptă.

Cu un vot de 6 la 3, magistrații Curții au decis că referendumul din 29 iulie pentru demiterea președintelui nu este valabil, din cauza participării reduse la vot.

Premierul Ponta care a încercat să-l demită pe Traian Băsescu împreună cu partenerii liberali și conservatori din Uniunea Social Liberală și-a exprimat speranța că decizia Curții va pune capăt crizei politice, recunoscând că aceasta ”a făcut rău României”.

Un atac cu rachetă la baza americană de la Bagram în Afganistan a deteriorat avionul cu care a sosit în vizită la Kabul generalului Martin Dempsey, șeful statelor majore reunite ale forțelor americane.

Oficiali americani au declarat că nava a fost folosită doar temporar de Dempsey și echipa sa. În atacul de luni noaptea a fost avariat și un elicopter parcat în apropierea avionului.

Generalului Dempsey se află în siguranță, dar a trebuit să folosească un alt avion la întoarcerea din Afganistan. Purtătorul de cuvânt al NATO, Thomas Collins a spus că baza Bagram este atacată sporadic de militanți și că avionul a fost lovit din întâmplare.

Curtea Supremă Specializată a Ucrainei a amânat deliberările pe marginea apelului depus de Iulia Timoșenko împotriva condamnării sale la șapte ani de închisoare anul trecut.

Judecătorul care conduce procesul nu a spus astăzi când va anunța decizia, dar avocatul fostei șefe a guvernului ucrainean condamnată pentru abuz în funcție a spus că o așteaptă la mijlocul lui septembrie.

Audierile de astăzi au avut loc pe fundalul unui protest la care au luat parte sute de suporteri ai Iuliei Timoșenco. Ea se consideră nevinovată și spune că este victima răzbunării politice a președintelui Victor Ianukovici. Al doilea proces al liderei opoziției ucrainene, referitor la fapte pe care le-ar fi comis înainte de a fi premier, ar urma să se reia la 11 septembrie.

Un post de televiziune rusesc relatează că reprezentanții unor grupări etnice din Transnistria i-au scris președintelui rus Vladimir Putin, cerându-i să nu permită reunificarea Moldovei. Potrivit postului guvernamental „Russia Today”, semnatarii apelului sunt Uniunea Comunităților Rusești, Uniunea Moldovenilor și Uniunea Ucrainenilor. În apel, ei se plâng că occidentul face presiuni pentru înglobarea Transnistriei „într-o Republică Moldova pro-occidentală și pro-românească” în paralel cu „izgonirea elementului rusesc” din regiune.
Semnatarii scrisorii își exprimă de asemenea satisfacția față de recenta remarcă a lui Putin că soarta Transnistriei va fi decisă de locuitorii ei.

Un sondaj de opinie sugerează că dintre popoarele CSI moldovenii sunt cei mai nemulțumiți de starea drumurilor din țara lor. Potrivit cercetării Gallup, numai 17% din moldoveni sunt mulțumiți de infrastructura rutieră. La polul opus în CSI se află georgienii, satisfăcuți de șosele în proporție de 69%.
La nivel mondial, sondajul constată că nemulțumirea cea mai adâncă a șoferilor se înregistrează în țările africane, iar cei mai mulțumiți sunt cei din Emiratele Arabe Unite, Luxemburg și Hong Kong.
Vecinele Moldovei, România și Ucraina, se află și ele spre coada clasamentului.

Autoritățile au dat detalii despre meritele laureaților Premiului Național, printre care se numără și fostul ministru al apărării, Valeriu Pasat, cunoscut pentru campania eșuată în favoarea studierii obligatorii în școală a disciplinei „bazele ortodoxiei”.
Într-un comunicat de presă al Comisiei care a decis cine va fi premiat anul acesta se spune că Pasat a fost ales în calitatea lui de istoric, fiind recomandat de Academia de Științe a Moldovei.
Pasat și ceilalți nouă laureați vor primi câte 100.000 de lei.
Premiul Naţional a fost instituit anul trecut printr-o hotărâre de guvern pentru a promova în ajunul Zilei Limbii Române performanţele înregistrate în diverse domenii şi pentru a-i încuraja pe cei care au obţinut rezultate notabile în favoarea imaginii Republicii Moldova.

Un fost militar a fost condamnat la închisoare cu suspendare pentru șicanarea inferiorilor. Site-ul Procuraturii generale, care nu dă numele condamnatului, scrie că el a aplicat „forța fizică” în mod repetat împotriva a trei soldați în primăvara anului curent.
Sergentul din trupele de carabinieri a fost condamnat de judecătoria militară Chișinău la un an și jumătate de închisoare, cu suspendarea pedepsei cu titlu de probă pe timp de trei ani. De asemenea, el nu va avea dreptul de a ocupa funcții timp de doi ani.

În România, Curtea Constituțională a decis, cu un vot de 6 la 3, că referendumul din 29 iulie pentru demiterea președintelui Traian Băsescu nu este valabil, din cauza participării prea reduse la vot. Judecătorii Curții au anunțat decizia după ce guvernul premierului Victor Ponta le ceruse să consulte așa-numite actualizări ale listelor electorale. Ieri, în ajunul deciziei, Ponta spunea că dacă 6 din cei nouă judecători ai Curții votează pentru invalidarea referendumului, el va accepta, „evident”, întoarcerea președintelui ales la Palatul Cotroceni, unde se află deocamdată aliatul premierului, Crin Antonescu.

Administrația Obama i-a reproșat fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, că face „supoziții hazardate” când spune că se teme de extrădarea în Statele Unite, prin Suedia. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a spus că acuzațiile de violență sexuală aduse în Suedia lui Assange nu au nimic de-a face cu Statele Unite.
Nuland a criticat de asemenea decizia Ecuadorului de a-l găzdui pe Assange la ambasada sa din Londra și de a-i acorda azil politic.
Duminică, într-un discurs la ambasada ecuadoriană, Assange a spus că ar fi victima unei „vânători de vrăjitoare” pusă la cale de Statele Unite ca răzbunare pentru publicarea pe site-ul WikiLeaks a depeșelor diplomatice americane.

Hackeri neidentificați au atacat pagina de internet a tribunalului din Moscova care le-a condamnat la doi ani de închisoare pe trei membre ale grupului punk feminist „Pussy Riot”. Hackerii au postat pe site-ul Tribunalului Hamovnicesky mesaje de solidaritate cu trupa punk, un video muzical gay al cântărețului bulgar Azis, precum și sunetul celui mai recent cântec „Pussy Riot”, ”Putin aprinde flăcările revoluției”.
Un purtător de cuvânt al tribunalului a confirmat atacul cibernetic.

Sute de suporteri ai Iuliei Timoșenko au mărșăluit astăzi la Kiev în timp ce Curtea Supremă Specializată a Ucrainei relua audierile legate de apelul fostului premier împotriva condamnării la închisoare. Manifestanții cereau eliberarea neîntârziată a liderei opoziției, care a primit în octombrie anul trecut pedeapsa de șapte ani de închisoare pentru abuz de putere.
Timoșenko se consideră nevinovată și susține că este victima răzbunării politice a regimului președintelui Viktor Ianukovici.
Al doilea proces al Iuliei Timoșenko, referitor la fapte pe care le-ar fi comis înainte de a fi premier, ar urma să se reia la 11 septembrie.

Bilanțul victimelor unui atac cu bombă petrecut în Turcia a ajuns la cel puțin nouă morți după ce o fetiță de 12 ani a murit în urma rănilor, la spital.
În explozia de luni din orașul Gazianta, în sud-estul țării, au fost rănite cel puțin 70 de persoane, din care patru sunt în stare critică. Autoritățile Turciei au dat vina pe rebelii kurzi pentru atentatul produs lângă o secție de poliție.
Un site pe internet al kurzilor a negat astăzi orice legătură între atac și mișcarea lor separatistă.

Partidul Comuniștilor a spus că va decide astăzi dacă va participa la vreo întâlnire cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, care vizitează miercuri Republica Moldova. O declarație în acest sens a făcut ieri deputatul comunist Sergiu Sârbu, în urma unui apel al premierului Vlad Filat ca PCRM să nu stea deoparte în timpul vizitei. Tot Sârbu a spus că dacă vizita cancelarului german va avea doar rostul de a lăuda actuala guvernare, va fi o vizită în zadar.
Partidul lui Vladimir Voronin a boicotat discuțiile cu vicepreședintele Statelor Unite, Joe Biden, care a vizitat Chișinăul în martie anul trecut.

Premierul Vlad Filat a spus că noul ambasador moldovean în Rusia va trebui desemnat în următoarele săptămâni. „Este necesar ca cel puțin până la vizita pe care o voi face la 11 septembrie la Moscova tot ce ține de solicitare în regimul stabilit să fie făcut” , a spus premierul.
Presa de la Chișinău a scris că numirea noului ambasador este îngreunată de disputele dintre partidele de guvernământ. Fostul ambasador Andrei Neguță, un comunist, a fost retras din postul de la Moscova în primăvară, după ce a declarat presei că retragerea prematură a militarilor ruși din Transnistria ar fi periculoasă.

Un sondaj de opinie din România arată că marea majoritate a respondenților sunt în favoarea unirii cu Republica Moldova, dar un procent substanțial mai mic cred că acest lucru trebuie făcut curând.
Potrivit rezultatelor preliminare ale sondajului efectuat în iunie de Centrul Român de Studii și Strategii, peste 87% din respondenți cred că România și Moldova trebuie să se unească. Dar la întrebarea dacă unirea ar trebui să fie o prioritate pentru politicienii de la București au răspuns pozitiv numai 55% din cei chestionați. Peste 67% din respondenții aceluiași sondaj cred că moldovenii sunt în primul rând români, în vreme ce 28% consideră că moldovenii au propria identitate națională.