Guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțan a estimat că economia Moldovei va înregistra anul aceasta creștere 0, în ciuda speranțelor guvernului că va spori cu 3 la sută. Drăguțan a făcut declarația, astăzi, televiziunii Publika.

„În baza datelor pe care le avem acum credem în acest an creșterea va fi cu mult mai mică decât cea prognozată de către Guvern, mult mai mică. S-ar putea să fie în jurul cifrei 0”.

Drăguțan a spus că la mijlocul lunii septembrie sunt așteptate datele statistice pentru trimestrul doi, care vor cuprinde și evoluțiile din agricultură. Biroul Național de Statistică a spus că în primul trimestru economia a crescut cu doar 1 la sută, față de creșterea anuală de 6,4 la sută din 2011.

Președintele francez François Hollande a afirmat că Grecia trebuie să rămână în zona euro și că acestei dezbateri trebuie să i se pună capăt.

Hollande i-a mai spus, însă, premierului grec Antonis Samaras, astăzi, la Paris că Grecia trebuie să „demonstreze încă o dată” că are un program credibil de reducere a cheltuielilor pe care-l va aplica până la capăt și pe care populația îl poate suporta.

Premierul grec cere prelungirea de la doi la patru ani a perioadei în care Grecia s-a angajat să-și micșoreze deficitul în schimbul accesului continuu la ajutoarele europene și internaționale. Cancelara Germaniei, Angela Merkel insistă că programul de austeritate trebuie să rămână neschimbat.

Președintele Ucrainei, Victor Ianukovici i-a cerut astăzi la Soci omologului său rus, Vladimir Putin sprijinul ca Ucraină să devină membru observator al Organizației de Cooperare de la Șanhai.

Agențiile de știri care relatează de la întâlnirea celor doi președinți nu spun dacă s-a discutat și despre proiectul Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan, față de care Ucraina este reticentă.

Putin și Ianukovici și-au promis însă să folosească din plin noile oportunități de cooperare care li se deschid în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului, la care a aderat și Rusia, săptămâna aceasta.

Se relatează că un avion american fără pilot l-ar fi ucis marți pe comandantul cheie al rețelei militante Haqqani din Pakistan, Badruddin Haqqani.

Rude ale acestui au declarat postului BBC că el a murit marți în regiunea tribală Waziristanul de Nord. Dar un purtător de cuvânt al talibanilor pakistanezi, Ihsanullah Ihsan, a negat moartea lui Haqqani într-o declarație la Radio Mashaal, serviciul pakistanez al postului nostru de radio.

Moartea lui Haqqani nu a fost confirmată de autoritățile americane sau pakistaneze.

Forța internațională condusă de Statele Unite în Afganistan a anunțat că a ucis vineri într-un atac aerian un lider de rang înalt al talibanilor pakistanezi.

Maiorul american Martyn Crighton a spus că Mullah Dadullah, liderul talibanilor pakistanezi din regiunea tribală Bajur, a fost ucis în provincia afgană învecinată, Kunar.

Un purtător de cuvânt al guvernatorului din Kunar a adăugat că împreună cu Dadullah au fost uciși alți 12 insurgenți.

Principala grupare a opoziției din Siria a cerut astăzi Națiunilor Unite și Ligii Arabe să intervină pentru a preveni o catastrofă în orașul Homs.

Un membru al Consiliului Național Sirian, Naji Tayyra a declarat că forțele guvernamentale ar fi tăiat toate căile de aprovizionare ale locuitorilor din Homs, asediați de peste 80 de zile.

Homs este unul din bastioanele revoltei antiguvernamentale începută în martie 2011. Apelul la intervenție vine în timp ce nou emisar al ONU și Ligii Arabe se pregătește să reia eforturile internaționale de mediere a păcii în Siria.

Ministerul de interne spune că poliția ucraineană a reținut un bărbat de 46 de ani în urma unei alarme false cu bombă azi dimineață în trenul care se îndrepta de la Chișinău spre Moscova.

Purtătorul de cuvânt, Eugeniu Onică a declarat presei moldovene că trenul a fost oprit pentru câteva ore de verificări în gara Vălcineț, raionul Ocnița, înainte de a intra în Ucraina.

În trenul care se deplasa în sens invers, de la Moscova spre Chișinău, autoritățile ucrainene au arestat pe teritoriul ucrainean un cetățean rus în stare de ebrietate, care le-ar fi anunțat prin telefon despre bombă. După verificări, ambele trenuri și-au continuat drumul, având o întârziere de aproximativ șase ore.

Procuratura de la Bălți a anunțat vineri că liderul Partidului Social Democrat, Victor Șelin este citat în instanța de judecată la 3 septembrie, când va fi pus sub acuzare în legătură cu violențele din 5 august.

Procurorul Viorel Tureac a declarat presei că până la înfățișarea în instanță, Șelin are interdicție de a părăsi Republica Moldova. El este cercetat penal sub bănuiala că a violat dreptul la libertatea întrunirilor când și-a condus simpatizanții împotriva marșului unioniștilor la Bălți. Politicianul social-democrat este cea mai proeminentă figură cercetată penal pentru violențele de la Bălți. Șelin spune că ar fi persecutat politic.

Procuratura Anticorupție a anunțat vineri că i-a reținut pentru 72 de ore pe 6 polițiști ai poliţiei rutiere din Chișinău, după zeci de percheziții efectuate joi.

Polițiștii între care șeful adjunct al poliției rutiere din capitală sunt suspectaţi de abuz de putere, trafic de influenţă, corupere pasivă şi activă.

Procuratura Anticorupţie a mai spus că în acest caz au existat scurgeri de informaţii şi s-a dispus deschiderea unui nou dosar penal pentru amestecul în înfăptuirea actului de justiţie şi în urmărirea penală cu folosirea situaţiei de serviciu.

Președintele rus, Vladimir Putin a declarat că naționaliștii profită de libertățile democratice în Rusia pentru a săvârși acte de violență motivate etnic, iar autoritățile fac prea puțin pentru a-i opri.

Putin a vorbit la o primă ședință a unui consiliu prezidențial pentru relațiile Interetnice, care a avut loc vineri, la Saransk, capitala regiunii Mordovia.

Cu o zi mai devreme, microbiști naționaliști au atacat la Moscova și St. Petersburg suporterii unei echipe de fotbal din republica nord-caucaziană Daghestan. În ultimii ani, Rusia unde conlocuiesc peste 200 de naționalități a fost scena unor violențe interetnice.

Miniștrii de externe din Organizația Statelor Americane au cerut vineri la Washington Marii Britanii și Ecuadorului să continue dialogul despre soarta fondatorului WikiLeaks, Julian Assange.

Refugiat la ambasada ecuadoriană de la Londra cu două luni în urmă, Assange a obținut azil politic în Ecuador, dar nu poate părăsi Marea Britanie.

Autoritățile britanice spun că-l vor aresta pe australian imediat ce iese de pe teritoriul ambasadei pentru a-l extrăda în Suedia. Autoritățile suedeze vor să-l cerceteze pentru presupuse crime sexuale, dar Assange spune că ar fi persecutat pentru publicarea a zeci de mii de depeșe secrete ale diplomației americane pe WikiLeaks.

Premierul grec Antonis Samaras a avut convorbiri la Paris cu președintele francez François Hollande despre măsurile de salvgardare a Greciei îndatorate.

Samaras cere să fie prelungit de la doi la patru ani termenul în care țara sa trebuie să aplice reducerea de cheltuieli pentru a-și menține accesul la împrumuturile salvatoare de 240 de miliarde de euro.

Vineri, premierul grec i-a prezentat cererea cancelarei germane Angela Merkel, care discutase în prealabil situația Greciei cu liderul francez. Atât Merkel cât și Hollande au spus că Grecia trebui să rămână în zona euro, dar și să-și respecte angajamentele asumate în schimbul ajutoarelor din partea Uniunii Europene și Fondului Monetar Internațional.

Noul emisar al ONU și Ligii Arabe în Siria, Lakhdar Brahimi s-a întâlnit vineri la New York cu secretarul general al Națiunilor Unite, Ban Ki-moon. Vizita diplomatului algerian la sediul ONU a fost prima sa apariție publică de când a acceptat să preia misiunea de a încerca să medieze pacea între președintele sirian și rebeli. Brahimi a declarat că preocuparea sa principală va fi soarta și interesele poporului sirian, adăugând că predecesorul său, Kofi Annan, n-a reușit să-și îndeplinească misiune de pace pentru că nu a primit suficient sprijin din partea comunității internaționale.

Se relatează că poliţia de la New York a împuşcat mortal un bărbat înarmat care a deschis focul la intrarea în Empire State Building. Potrivit martorilor oculari şi unor surse ale poliţiei, o persoană a fost ucisă cînd atacatorul a deschis focul, dar această informaţie nu a fost confirmată încă în mod oficial. Poliţia anchetează motivele acestui atac, şi deocamdată nu nu există indicii că ar fi vorba de un atac terorist. Incidentul s-a petrecut într-o zonă foarte aglomerată din New York, unde turiştii stăteau la coadă ac să intre în Empire Statel Building.

6 colaboratori ai Secţiei poliţie rutieră a Comisariatului General de Poliţie Chişinău au fost reţinuţi pentru 72 de ore. EI sînt suspectaţi de abuz de putere, trafic de influenţă, corupere pasivă şi activă. Potriviti Info-Prim, Procuratura Anticorupţie de la Chişinău a anunţat vineri că în acest caz au existat scurgeri de informaţii legat de ancheta poliţiştilor, şi s-a dispus deschiderea unui nou dosar penal pentru amestecul în înfăptuirea actului de justiţie şi în urmărirea penală cu folosirea situaţiei de serviciu, transmite Info-Prim Neo.

Poliţia din Găgăuzia a reţinut trei tineri care au scris vineri dimineaţa lozinci unioniste (“România Unire”, şi “România Mare”) la intrarea în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuză. Doi dintre cei reţinuţi sînt din orașul Ialoveni și unul din satul Borceag, raionul Cahul, şi au au scris mesaje unioniste și pe peretele unei staţii de autobuze și lângă un izvor din sudul orașului Comrat.

Individul care a aruncat o sticlă incendiară în direcţia coloanei oficiale în timpul vizitei Angelei Merkel la Chişinău era sub influenţa drogurilor. au anunţat surse judiciare din capitala Moldovei. Potrivit Info-Prim Neo, tînărul de 23 de ani a explicat că ar fi vrut de fapt să-şi dea foc în semn de protest faţă de faptul că e cercetat pe nedrept în mai multe dosare penale. Un procuror moldovean a făcut cunoscut că persoana respectivă este cercetată în 6 cauze penale pentru mai multe infracţiuni, între care sustragerea de bunuri şi deţinerea de narcotice.

Un profesor de la Universitatea Nicolae Testemiţanu a fost arestat preventiv sub învinuirea de instigare la recrutarea de copii în scop de exploatare sexuală. Suspectul e acuzat că i-a cerut unei alte persoane să recruteze băieţi minori pentru a întreţine cu aceştia raporturi sexuale. În cadrul anchetei procurorii au identificat 3 minori, cu vârste cuprinse între 14 şi 15 ani, care au avut de suferit de pe urma acţiunilor infracţionale ale celor doi.

Cancelarul german Angela Merkel a spus că doreşte ca Grecia să rămînă în zona euro. Vorbind după convorbirile cu omologului grec Antonis Smaras la Berlin, Merkel s-a declarat încrezătoare că Atena va face tot ce trebuie pentru a ieşi din criza datoriei suverane. Samaras a cerut Uniunii Europene sîă dea mai mult timp guvernului său pentru a pune în practică măsurile de austeritate necesare pentru ca ţara sa să priemască un ajutor financiar internaţional în valoare de 240 de miliarde de euro. Nu este însă clar dacă guvernul grec va primi această această prelungire a termenului, şi fără ajutorul financiar Atena ar putea intra în incapacitate de plăţi, şi ar fi ‘forţaă sîă iasă din zona euro. Iar asta ar putea genera noi turbulenţe pe pieţele financiare internaţionale. Sîmbătă Samaras se va întîlni cu preşedintele Francois Hollande al Paris

Celebrul ciclist Lance Armstrong a anunţat că renunţă să lupte împotriva acuzaţiilor de doping formulate de Agenţia Antidrog a Statelor Unite. Într-o declaraţie făcută joi noaptea târziu, Armastrong a spus că procesul împotriva lui este inechitabil, că e epuizat de lupta împotriva acuzaţiilor, şi că de acum încolo se va dedica familiei sale şi fundaţiei sale anticancer. Agenţia Antidrog din America a spus că lui Armstrong i se vor lua cele şapte titluri de campion la Turul Franţei şi i se va interzice pe viaţă să ia parte la competiţii cicliste. Potrivit Agenţiei Mondiale Antidoping, agenţia americană are dreptul să aplice o pedeapsă care să fie recunoscută în întreaga lume. Cariera de ciclist a texanului acum în vîrstă de 40 de ani a fost deseori tulburată de acuzaţii că a folosit substanţe interzise pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive.

Trimisul iranian la Agenţia ONU pentru Energie Atomică Ali Asgah Soltanieh s-a declarat încrezător că la noile negocieri care au început în Viena vineri vor fi înregistrate progrese, şi că ambele părţi vor reuşi să ajungă la o concluzie pozitivă. Agenţia Naţiunilor Unite anchetează suspiciunile că Iranul a efectuat în secret cercetări legat de construirea armei atomice, acuzaţie respinsă de autorităţile de la Teheran.

Comisia Electorală Centrală din Bielorusia a anunţat că 362 de candidaţi au fost înregistraţi pentru alegerile de la 23 septembrie pentru ocuparea celor 110 locuri ale parlamentului. Comisia a mai spus că 124 de cereri au fost respinse, iar şapte candidaţi s-au retras din cursă. Între cei cărora li s-a respins cererea de înregistrare se află şi unul din principalii politicieni de opoziţie Aliaksandr Milinkevici. Comisia a justifica erspingerea cererii sale prin faptul că prea multe din semnătrurile de susţinere nu erau valide, şi că nu a dat informacorecte despre venitul şi proprietăţile sale. Milinkevici a spus că respingerae cererii sale est emotivatp politic şi că va face apel

Tribunalul de la Oslo l-a condamnat astăzi pe Anders Behring Breivik, autorul atentatelor în care și-au pierdut viața, în iulie 2011, 77 de persoane, la 21 de ani de închisoare. Breivik a fost recunoscut a fi în deplinătatea facultăților sale mintale, respondabil deci pentru actele sale, judecătorii respingînd una din expertizele psihiatrice care a estimat că ar fi suferit de „schizofrenie paranoiacă”.
Conform verdictului, pedeapsa va putea fi prelungită fără termen atîta timp cît Breivik va fi considerat primejdios, condamnatul neavînd dreptul în următorii zece ani să depună vreo cerere de eliberare condiționată.
La 22 iulie, Anders Breivik a ucis opt persoane într-un atentat cu bombă împotriva sediului guvernului norvegian de la Oslo, iar ulterior alte 69, mai toți adolescenți, deschizînd focul împotriva celor aflați într-o tabără de vară a tineretului pe insula Utoeya.

Din Siria se anunță câ în ultimele 24 de ore au fost descoperite, la Damasc, Alep și în alte regiuni în care au loc ciocniri între trupele regimului al-Assad și rebeli, peste 50 de cadavre ale unor civili, executați sumar prin împușcare. Luptele intense continuă, din surse atît ale regimului cît și ale rebelilor, afirmîndu-se că bombardamentele în curs, sînt menite să împiedice aprovizionarea cu arme, pe diverse căi rutiere, a insurgenților din Alep.
Faycal Meqdad, viceministru de externe, a acuzat Turcia că ar da „un acces liber către Siria, teroriștilor, inclusiv Al-Qaeda.” Regimul de la Teheran, aliatul cel mai apropiat al Siriei, a anunțat, pe de altă parte, că săptămîna viitoare va face o propunere calificată drept „rațioanlă și acceptabilă” pentru toți, cu ocazia reuniunii la cel mai înalt nivel a țărilor nealiniate, ce se va desfășura la Teheran.

Premierul elen, Antonis Samaras, efectuează astăzi prima sa vizită oficială în Germania, pentru a cere cancelarului Angela Merkel mai multă suplețe pentru planul de punere în aplicare a programului de austeritate impus de europeni Greciei. In ajunul convorbirilor din această dimineață, Samaras a declarat, citat de agențiile de presă: „Nu discutăm finalitatea programului [de redresare cerut de Uniunea Europeană], vrem doar să fim siguri că vom reuși punerea sa în aplicare păstrînd coeziunea socială... Avem nevoie de aer pentru a ne recăpăta suflul.” Grecia speră să obțină un termen suplimentar de doi ani, pentru aplicarea planului de auteritate condiționat de europeni și urmînd a fi finalizat pînă la sfîrșitul anului 2014.
De la Berlin, Samaras urmează să plece la Paris pentru a pleda cauza elenă.