Cîteva sute de susţinători ai fostului premier ucrainean Iulia Timoşenko au demonstrat paşnic în faţa Curţii Supreme de la Kiev, după ce Curtea a respins recursul lui Timoşenko împotriva sentinţei de 7 ani închisoare pentru abuz de putere. Timoşenko e în detenţie din octombrie 2011, şi susţine că judecarea şi condamnarea sa au resorturi politice. Luni, avocaţiei Iuliei Timoşenko au depus dosarul său la Curtea Euorpeană a drepturilor omului.

Trei ofiţeri de securitate georgieni au fost ucişi şi alţi cinci răniţi într-un schimb de focuri cu un grup de militanţi în regiunea Lapota. Potrivit ministerului georgian de interne, toţi cei 11 militanţi au fost ucişi; ei intraseră în Georgia din Daghestan, Federaţia Rusă, iar în timpul luptei forţele de securitate georgiene au reuşit să elibereze şase civili georgieni luaţi ostateci şi ţinuţi în două grupuri separate. Oficialităţile georgiene au anunţat că se încearcă elieberarea unui al treilea grup de ostateci. Nu e clar care au fost motivele acesti luări de ostateci.

Agenţia ONU pentru Energie Atomică (AIEA) a înfiinţat un grup special de lucru care să afle dacă Teheranul a lucrat sau lucrează în secret la construirea armei atomice. Agenţiile internaţionale de ştiri relatează că anunţul apare într-un document intern al AIEA, care mai spune că experţi în armament, analişti de contrainformaţii şi alţi specialişti au început să lucreze la acest proiect din 10 august. Potrivit aceluiaşi document noua unitate se va concentra şi pe aplicarea înîelegerilor dintre AIEA şi Iran, care include şi monitorizarea siturilor nucleare iraniene. Teheranul neagă că programul său are o variantă militară, şi că are scopuri pur civile.

Un avion de pasageri a fost obligat să aterizeze pe aeroportul Schipol din Amsterdam, după ce s-a crezut eronat că fusese deturnat. Avionul, care venea din Spania, a fost inteceptat în aer de avioane de luptă olandeze de tip F6, iar după aterizare foreţele speciale care au urcat la bord au descoperit că a fost vorba de o alarmă falsă. O neînţelegere în comunicaţiile dintre pilot şi turnul de control a făcut ca aeroportul să declanşeze protocolul de securitate, a declarat agenţiei Reuter o purtătoare de cuvînt a companiei aeriene spaniole Vueling. A fost al doilea incident petrecut miercuri la aeroportul Shipol – cîteva secţiuni au fost închise şi evacuate în timul zilei, după ce muncitorii care lucrează la renovarea unei porţiuni centrale a aeroportului au descoperit ceea ce părut a fi o bombă din al doilea război mondial.

Prim-vicepreşedintele parlamentului de la Chişinău Vlad Plahotniuc va face o vizită în Statele Unit în perioada 2-7 septembrie, unde se va întîlni cu reprezentanţi ai Departamentului de Stat, ai Congresului, şi ai administraţiei locale americane, dar şi ai Fondului Monetar Internaţional şi ai comunităţii de afaceri de peste ocean. Potrivit unui comunicat de presă al legislativului, Plahotnic va reitera dorinţa Chişinăului de a intensifica relaţiile cu Washingtonul, şi va pleda pentru mărirea volumului investiţiilor americane în Moldova. Pentru asta, în dialogul cu congresmenii americani, prim-vicepreşedintele parlamentului va cere din nou scoaterea Moldovei de sub incidenţa amendamentului Jackson-Vanick, care menţine aprecierea economiei moldoveneşti ca nefiind una funcţională de piaţă şi limitează astfel venirea investiţiilor americane în Republica Moldova.

Misiunea OSCE în Moldova şi Biroul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului acestei organizaţii vor organiza o masă rotundă la Chişinău pe tema sporirii participării femeilor în activitatea partidelor politice. Cele două instituţii vor organiza şi un seminar de instruire pentru femeile care au funcţii de conducere în partidele politice moldoveneşti. Cele două eveninmente au ca obiectiv încurajarea dialogului dintre liderii partidelor, directorii de campanii şi reprezentanţii organizaţiilor internaţionale şi ai societăţii civile privind participarea politică a femeilor.

Guvernul de la Chişinău a operat cîteva modificări în Codul Penal care însăpresc pedepsele pentru persoanele condamnate pentru tortură. Acestea vor sta mai mult timp după gratii, vor plăti amenzi mai mari şi nu vor avea dreptul la amnistie. Aceste amendamente la Codul Penal trebuie aprobate de către Parlament.

Curtea Supremă specializată din Ucraina a respins apelul fostului premier Iulia Timoşenko împotriva sentinţei de 7 ani închisoare pentru abuz de putere. Doamna Timoşenko este în detenţie din octombrie 2011, iar ieri, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a avut loc audieri în acest caz, anunţîndu-se că un verdict va fi dat „în viitor”. Doamna Timoşenko şi echipa ei de avocaţi susţin că procesul ei este unul politic. Justiţia a condamnat-o la 7 ani de închisoare pentru o înţelegere cu Rusia din 2009, din perioada în care era premier, referitoare la tranzitul gazelor naturale ruseşti prin Ucraina. Procuratura a susţinut că tranzacţia a fost împotriva intereselor naţionale ale Ucrainei. Desfăşurarea procesului a fost condamnată de Uniunea Europeana şi Statele Unite drept părtinitoare.

Curtea Supremă de Justiţie din India a confirmat sentinţa de condamnare la moarte pentru singurul supravieţuitor dintre cei care au organizat atacul terorist de la Mumbai din 2008. Atacul s-a soldat cu moartea a 160 de oameni. Mohamed Ajmal Amir Kasab, care este pakistanez, susţine că procesul său nu a fost unul drept. Kasab poate fi graţiat numai de preşedintele Indiei. Atacul de la Mumbai a tensionat şi mai mult relaţiile dintre India şi Pakistan, amindouă ţări cu arsenale nucleare.

Ministerul de Interne din Georgia a anunţat că forţele sale de securitate sunt angrenate în lupte cu un grup de militanţi în strîmtoarea Lopata, după ce aceştia au luat ostateci. Grupul a intrat in Georgia din Rusia, din republica Dagestan. Potrivit oficialităţilor georgiene șase ostateci au fost eliberaţi şi cel puţin un militant a fost omorît în lupte, dar un grup de georgieni continuă să fie ţinuţi ostateci. Motivele luării de ostateci nu sunt încă limpezi.

Amnesty International a cerut autorităţilor din statele balcanice să investigheze soarta a aproximativ 14 mii de oameni, rămaşi dispăruţi în urma războaielor din anii '90 şi să îi aducă pe cei vinovaţi în faţa instanţelor. Amnesty International acuză autorităţile din Croaţia, Bosnia Herţegovina, Muntenegru, Macedonia şi Kosovo că „nu şi-au îndeplinit obligaţiile legale internaţionale să investigheze şi să facă dreptate în aceste cazuri de „dispariţii”.

Preşedintele Siriei Bashar al-Assad a anunţat că este hotarît să învingă rebeliunea din ţara sa şi respinge ideea creării unei zone tampon pentru protejarea refugiaţilor. Crearea unei zone tampon pentru ajutarea refugiatilor se afla pe ordinea de zi a Consiliului de Securitate ONU de mîine. In Consiliul de Securitate ONU, China şi Rusia, ţări cu drept de veto sprijina acţiunile regimului de la Damasc.

Secretarul general al ONU, Ban Ki Moon a ajuns astazi la Teheran să participe la reuniunea la vîrf a ţărilor din Mişcarea de Nealiniere şi să aibă convorbiri şi cu cei mai importanţi lideri iranieni. Iranul a preluat preşedinţia acestei organizaţii. Este prima vizita a secretraului general ONU in Iran şi se aşteaptă să discute atît situaţia drepturilor omului in Iran cît şi probleme legate de programul nuclear al Iranului, despre care ţările Occidentale şi Israelul bănuiesc că ar avea şi o dimensiune militară, ceea ce Teheranul neagă.

Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii va deschide oficial în aceasta seară jocurile Paralimpice de la Londra. In această competiţie la care participă sportivii sunt cu dezabilităţi, sînt prezenți 4200 de atleţi din 166 de ţări. Din Moldova participă doi sportivi. Primele jocuri Paralimpice au avut loc la Roma în 1960, dar prima competiţie pentru sportivii cu dezabilităţi a avut loc în Marea Britanie în 1948, în oraşul Stoke Mandeville.

Uraganul Isaac a provocat surpări de teren in statul american Louisiana şi se apropie acum de localitatea New Orleans, unde ar putea ajunge la sfîrşitul zilei. Pînă acum autorităţile nu au ordonat evacuarea oraşului, ci au cerut doar locuitorilor să îşi baricadeze ferestrele şi uşile şi să facă stocuri de alimente. In urma cu exact 7 ani, uraganul Katrina a lovit puternic acest oras, facind pagube însemnate şi cel puţin 1800 de morţi. Gradul uraganului Isaac este mai mic decit cel al uraganului Katrina, dar se aşteaptă să producă inundaţii pe coasta a 4 state: Louisiana, Mississippi, Florida şi Alabama. Lucrarile de întărire a digurilor şi malurilor, pompelor si canalelor de scurgere a apei din New Orleans de după uraganul Katrina au costat peste 14 miliarde şi jumătate de dolari. Pînă acum uraganul Isaac a omorit cel puţin 24 de oameni în Haiti şi în Republica Dominicană şi a produs pagube în insulele Caraibe.

Mitt Romney a fost nominalizat oficial drept candidatul Partidului Republican pentru preşedinţia Statelor Unite, în alegerile din luna noiembrie, devenind contracandidatul preşedintelui democrat Barack Obama. Nominalizarea sa a fost făcută de convenţia naţională a acestui partid care are loc la Tampa, in Florida. Cu putin timp în urma, soţia domnului Romney a pronunțat un discurs în care a vorbit despre calităţile umane ale soţului ei, calităţi, care ar fi potrivite, în opinia sa, unui preşedinte american. Mitt Romney va accepta oficial nominalizarea mîine. Convenţia naţională a Partidului Democrat, al preşedintelui Barack Obama va avea loc săptămîna viitoare.

Franţa a deschis o anchetă în legătură cu moartea fostului lider al Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat. Ancheta a fost deschisă la cererea soţiei lui Arafat, care suspectează că soţul ei a fost otrăvit, după ce un institut elveţian ar fi descoperit pe hainele lui Arafat un nivel ridicat de plutoniu 210. Yasser Arafat a murit într-un spital de la Paris, în noiembrie 2004, fiind în vîrstă de 75 de ani. Arafat a fost liderul Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei timp de 35 de ani şi a devenit primul preşedinte al Autorităţii Palestiniene în 1996.

Preşedintele Afganistanului, Hamid Karzai, a condamnat într-o declaraţie scrisă decapitarea recentă a 17 oameni, printre care şi două femei, considerînd-o „de neiertat” şi contrară învăţăturilor islamice. In opinia preşedintelui de la Kabul, astfel de acte arată „că inamicul este disperat şi dezorganizat”. Statele Unite au condamnat şi ele atacul drept „ruşinos”. Se banuieşte că militanți taliban sunt răspunzători pentru el şi, potrivit unor relatari, cei 17 ar fi fost decapitaţi pentru că dansau şi cîntau, iar potrivit altor relatari ar fi fost în mod făţiş împotriva Talibanilor.

22 de cetăţeni azeri au fost aduşi ieri în faţa instanţei pentru că ar fi pus la cale atacuri teroriste la Baku împotriva ambasadelor Statelor Unite şi Israelului. Cei 22 au fost arestaţi în luna martie şi au fost acuzaţi că ar avea legături cu Gărzile Revoluţionare din Iran. Procesul are loc în spatele uşilor închise.

Emisarul iranian la Agenţia Naţiunilor Unite pentru Energie Atomică, Ali Asghar Soltanieh a declarat că ţara sa nu va renunţa niciodată la programul său nuclear şi că va continua să îmbogăţească uraniu, acceptînd însă supervizarea operaţiunilor de către experţii agenţiei. Declaraţia a fost făcută după ce Iranul a preluat preşedinţia Mişcării Ţărilor Nealiniate, o organizaţie care aduce laolaltă ţările care se consideră că nu aparţin nici unui bloc .

Două atacuri sîngeroase au avut loc ieri in Dagestan - un atac sinucigaş împotriva celui mai important cleric islamic al republicii şi un altul împotriva unui grup de soldaţi la un post de control. Atacatorul de la postul de control s-a sinucis după ce a comis atacul.

Un raport realizat de doi lideri ai oppoziţiei ruse, Boris Nemțov şi Leonid Martiniuk şi dat publicităţii ieri arată ci preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, ar duce o viata de lux, comparabilă, potrivit autorilor raportului „numai cu cea a unui monarh din Golful Persic sau a unui oligarh extravagant”. Potrivit raportului, Vladimir Putin ar deţine 20 de reşedinţe şi zeci de avioane, yahturi şi maşini. Raportul prezintă fotografii ale proprietăţilor mobile şi imobile despre care susţine că i-ar aparţine lui Vladimir Putin. Aceasta viata de lux, spun autorii raportului, îl fac pe preşedintele Rusiei să fie atît de „cramponat de putere”.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului de la Strasbourg a examinat din nou ieri cazul fostului premier ucrainian Iulia Timoşenko, aflată în detenţie din augist 2011. În urma şedinţei, care a avut loc public şi la care a fost prezentă şi fiica doamnei Timoşenko, judecătorii au anunţat că vor delibera şi vor da un verdict în viitor. Astazi Inalta Curte de Justiţie din Ucraina ar trebui să îşi anunţe şi ea verdictul în cazul Iuliei Timoşenko. Fostul premier este condamnat pentru abuz de putere la 7 ani de detenţie. Doamna Timoşenko şi sprijinitorii ei susţin că este vorba de un caz politic şi că procesul ei este o „răzbunare politică”.

Preşedintele României, Traian Băsescu şi-a repus în funcţie consilierii prezidenţiali, care îşi pierduseră funcţiile odată cu suspendarea sa în urmă cu aproape două luni. Începînd de ieri, Traian Băsescu a revenit în funcţia sa de preşedinte al României, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale care a invalidat referendumul din 29 iulie pentru suspendarea sa.

Consiliul Superior al Magistraturii din Romania a trimis o scrisoare deschisă ministrului Justitiei, Mona Pivniceru în care i se cere să se renunţe la pîrghiile politice de dominare a justiţiei şi semnarea neîntîrziată a unui asa numit „Pact pentru Justitie”, care să prevadă un mecanism limpede şi eficient de tragere la răspundere penală sau disciplinară a membrilor puterilor legislativă şi executivă, acuzați că „subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra institutiilor judiciare”.