Două agenții de presă occidentale numesc „ultimatum” condițiile puse Moldovei de Rusia pentru ieftinirea gazelor și anticipează că ele vor spori tensiunea dintre Moscova și Uniunea Europeană.

Preluând declarația ministrului rus al energiei, Alexander Novak, care a spus astăzi că Moldova trebuie să renunțe la integrarea energetică cu UE dacă vrea gaze mai ieftine, Reuters scrie că „un ultimatum adresat unei țări de tranzit al gazelor rusești va provoca alarme în Europa”.

Iar AFP notează că „ultimatumul foarte clar și public adresat (Moldovei) va spori tensiunea dintre Moscova și o Uniune Europeană în criză de bani”.

Întors de la Soci, unde ministrul rus a făcut declarația privind prețul gazelor pentru Moldova, premierul Filat a spus că nu are cunoștință de ea și că premierul și președintele rus, cu care a stat de vorbă, nu au formulat asemenea condiții.

Guvernul Cehiei a interzis vânzarea băuturilor alcoolice tari la chioșcuri după ce a 16-a persoană a murit în urma consumului de metanol otrăvitor. Cel puțin 24 de persoane sunt spitalizate. Câteva victime au orbit. Poliția a arestat un bărbat bănuit că ar fi distribuit băuturile fatale în nord-estul țării, unde s-au produs primele decese. Un alt suspect a fost reținut în orașul Zlin, din apropiera graniței cu Slovacia. Asemenea otrăviri sunt rare în Cehia, dar oficialii statului și ai industriei băuturilor spun că vânzarea alcoolului contrafăcut este în creștere, ocupând cam 10-20 de procente din piață.

Un oficial guvernamental libian a spus că Statele Unite nu au luat măsurile necesare pentru a preveni moartea ambasadorului lor la Benghazi marți seară.

Viceministrul libian de interne, Wanis al-Sharif, a spus că americanii ar fi trebuit să evacueze consulatul de îndată ce a început în fața lui un protest împotriva unui film anti-islamic postat pe YouTube, care ar fi fost produs de un amator în California.

Moartea ambasadorului Chris Stevens după atacarea și incendierea consulatului a fost deplânsă astăzi de președintele Barack Obama, care a promis că în cooperare cu guvernul libian, vinovații vor fi pedepsiți.

Atacarea consulatului a fost condamnată de lideri politici din lumea întreagă, iar filmul anti-islamic a stârnit noi protest în țări preponderent musulmane. În capitala Tunisiei, poliția a folosit astăzi gaze lacrimogene pentru a împrăștia manifestanții din fața ambasadei Statelor Unite.

Revenit dintr-o vizită în Rusia, premierul Vlad Filat a spus că nu are cunoștință despre vreo cerere a Moscovei ca Moldova să renunțe la integrarea energetică europeană dacă vrea gaze rusești mai ieftine. Vorbind pe aeroportul de la Chișinău, Filat a spus că în discuțiile sale cu premierul Dmitri Medvedev și cu președintele Vladimir Putin „nu au existat (asemenea) condiționări”.

Ceva mai devreme, ministrul rus al energiei Alexander Novak declara la Soci, unde s-a aflat astăzi Filat, că dacă vrea gaze mai ieftine Moldova trebuie să denunțe aderarea la Carta Energetică europeană și să rezolve problema datoriilor istorice față de Gazprom.

Tot Novak spunea că Moldova ar vrea o reducere cu 30% a prețului la gaze.

Contractul Moldovei cu Gazprom expira la sfârșitul anului, iar negocierea celui nou încă nu s-a încheiat.

Israelul a spus că nu are nici o legătură cu un film anti-islamic care pare să fi provocat atacul mulțimii asupra consulatului american din Libia, soldat cu moartea ambasadorului Chris Stevens și altor trei angajați americani.

Un purtător de cuvânt al ministerului israelian de externe a spus că filmul realizat de un amator este de o ”intoleranță inacceptabilă”.

Se relatează că filmul postat pe YouTube a fost produs de Sam Bacile, care spune că este israeliano-american cu domiciliul în California.

Atacul asupra consulatului din Benghazi a fost condamnat astăzi de președintele Statelor Unite, Barack Obama, care a promis că vinovații de moartea diplomaților americani vor fi pedepsiți în cooperare cu guvernul Libiei. Obama a condamnat și ceea ce a numit ”orice încercare de a denigra alte religii.

Comisia Europeană a cerut politicienilor români să coopereze pentru refacerea încrederii țării și a instituțiilor statului de drept după criza politică provocată de tentativa de demitere a președintelui Traian Băsescu.

Vorbind în Parlamentul European, care a discutat astăzi situația din România, comisarul justiției Viviane Reding a spus că guvernul de la București nu a răspuns încă tuturor ”îngrijorărilor și recomandărilor” Bruxelles-ului privind statul de drept și independența justiției și va continua să monitorizeze situația din România.

Guvernul premierului social-democrat Victor Ponta a încercat în vară să-l înlăture din funcție pe șeful statului printr-un referendum anulat din cauza participării insuficiente la vot. Traian Băsescu s-a plâns că în acest proces Ponta și aliații lui au pus în pericol democrația și statul de drept.

Agențiile de presă rusești relatează că premierul Dmitri Medvedev a sugerat în premieră că membrele trupei ”Pussy Riot” ar trebui eliberate din închisoare.

Potrivit Interfax, Medvedev a criticat din nou protestul pentru care au fost întemnițate, numindu-l ”prostesc”, dar a adăugat că în opinia lui fetele ar fi trebuit să primească pedepse cu suspendare, fiindcă petrecuseră deja câteva luni în arest preventiv.

Cele trei membre ale formației feministe rusești au fost condamnate în august la doi ani de închisoare pentru că au intrepretat în iarnă un cântec împotriva lui Vladimir Putin într-o catedrală ortodoxă din Moscova.

Noul președinte al Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud și ministrul de externe al Kenyiei, Sam Ongeri, au scăpat nevătămați dintr-un atentat sinucigaș asupra hotelului din Mogadiscio unde țineau o conferință de presă.

Atacul soldat cu uciderea a cel puțin opt oameni a fost revendicat de rebelii somalezi din mișcarea Al Shabaab și a avut loc la numai două zile după ce Mohamud a fost ales șef al statului în primele alegeri ținute în Somalia în ultimele decenii.

Kenya a trimis trupe în Somalia în noiembrie anul trecut pentru a ajuta la înăbușirea insurgenței islamiste.

Comisia de politică externă a parlamentului a avizat pozitiv acordul de frontieră cu România, încheiat în urmă cu doi ani.

Speakerul Marian Lupu spunea luna trecută că acordul aflat în Parlament din iulie 2011 va fi ratificat în actuala sesiune de toamnă-iarnă. Lupu a declarat jurnaliștilor de Ziua Independenței că a informat-o despre apropiata ratificare și pe cancelara Angela Merkel, care s-a interesat de soarta înțelegerii în recenta ei vizită la Chișinău.

Acordul cu România este un document tehnic care stabileşte marcajele la graniță și colaborarea între vameșii și polițiștii de frontieră de pe ambele maluri ale Prutului.

Partidul Socialiștilor condus de Igor Dodon vrea ca la 2 decembrie locuitorii capitalei să decidă prin referendum dacă vor sau nu demiterea primarului liberal al capitalei, Dorin Chirtoacă.

Socialiștii susțin că Chirtoacă nu respectă interesele locuitorilor capitalei și că în anul de când a fost reales ar fi adus Chișinăul ”într-o situație economică și financiară deplorabilă”.

Inițiativa socialiștilor ar urma să fie discutată în consiliul municipal al capitalei.

Dorin Chirtoacă a câștigat alegerile de primar din iunie anul trecut în dauna lui Igor Dodon, care era atunci candidatul comuniștilor.

Unioniștii nu renunță la marșul programat pentru duminică la Chișinău și promit că manifestarea va fi pașnică.

Vorbind astăzi la o conferință de presă, Constantin Codreanu, de la „Acțiunea 2012”, a spus că organizatorii vor respecta la 16 septembrie „toate normele legale”.

Codreanu și alți activiști pro-unioniști au mai spus astăzi că au cerut autorităților să le explice ce pericole i-ar putea pândi pe participanți și i-au solicitat o audiență președintelui Nicolae Timofti pentru a-i prezenta obiectivele mișcării lor.

În ultimele zile, premierul Vlad Filat și alți politicieni din alianța de guvernare au cerut unioniștilor să renunțe la marș pentru că în aceeași zi va fi la Chișinău festivalul etniilor. Iar săptămâna aceasta guvernul a aprobat în principiu interzicerea pe viitor a marșurilor unioniste.

Președintele Statelor Unite, Barack Obama, a condamnat uciderea în Libia a ambasadorului Statelor Unite și altor trei diplomați americani de către mulțimea înfuriată de un film american care l-ar fi insultat pe profetul Mahomed.

Ambasadorul Cristopher Stevens și colegii lui au fost uciși marți seară în timp ce încercau să fugă din clădirea consulatului american din Benghazi, atacat și incendiat de persoane înarmate cu bombe de fabricație artizanală și cu aruncătoare de grenade.

Se pare că atacatorii erau indignați de postarea pe YouTube a unui film perceput drept anti-islamic, realizat de un cineast israeliano-american. Filmul a fost interzis în Afganistan, iar în Egipt partidul ”Frăția Musulmană” a propus o săptămână de proteste împotriva lui.

Vaticanul a condamnat astăzi ceea ce a numit ”provocările” la adresa musulmanilor, dar și ”violențele inacceptabile” de la Benghazi.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a salutat decizia Curții Constituționale de la Karlsruhe referitoare la participarea țării sale la efortul de contracarare a crizei zonei euro.

„Germania trimite un semnal puternic Europei și lumii, asumându-și răspunderea de cea mai mare economie europeană și de partener demn de încredere”, a spus Merkel.

Declarația a fost făcută după ce Curtea Constituțională a Germaniei a dat undă verde participării Berlinului la noile mecanisme europene anti-criză, la care Germania urmează să contribuie cu cele mai mari sume de bani.

Decizia germană a fost calificată drept o știre „excelentă” de Franța, care are a doua economie ca mărime din zona euro.

Mai multe organizații ale romilor și activiști pentru drepturile omului din România au criticat continuarea expulzării romilor din Franța și au cerut guvernării socialiste de la Paris să-și facă datoria pentru integrarea lor în societate.

Într-o scrisoare adresată ministrului de interne al Franței, activiștii spun că deși soarta zecilor de mii de romi din România aflați în Franța este în primul rând problema autorităților române, Franța ar trebuie să respecte legislația europeană și să le asigure accesul la educație și la piața muncii.

Franța a anunțat recent că românii și bulgarii vor avea în curând dreptul să ceară de lucru în mai multe domenii decât până acum. Dar semnatarii scrisorii trimise astăzi ministrului de la interne francez spun că această măsură este insuficientă și nu înlătură ”persecutarea romilor” în Franța.

Aproape 300 de oameni au fost uciși în incendiul declanșat astă-noapte la o fabrică de textile din capitala economică a Pakistanului, Karachi.

Un oficial local este citat de DPA cu afirmația că bilanțul de 289 de morți ar putea crește încă, întrucât incendiul încă nu a fost stins, iar pompierii se tem că o întreagă hală de producție s-ar putea prăbuși.

Peste o sută de muncitori au reușit să se salveze sărind pe geam din clădirea etajată, dar mulți dintre ei au membre fracturate.

Se relatează că de vină ar fi numărul prea mic de ieșiri de incendiu, ca și faptul că ferestrele fabricii erau blocate cu gratii.

Poliția din Karachi îi caută pe proprietarii companiei Ali Enterprises, care au interdicție de a ieși din oraș.

Rusia a cerut Moldovei să renunțe la integrarea energetică cu UE dacă vrea gaze mai ieftine de la Gazprom.

”Credem că Moldova va trebui întâi de toate să denunțe protocolul privind aderarea la Carta Energetică a UE... după care putem discuta un preț mai mic la gaze”, a spus ministrul rus al energiei Alexander Novak, adăugând că alt obstacol este datoria istorică moldoveană față de Gazprom, cifrată la peste 4 miliarde de dolari.

Novak a mai spus că Moldova ar vrea o reducere de 30% din prețul actual pentru gaze.

Declarația oficialului rus a fost făcută la Soci, unde premierul moldovean Vlad Filat s-a întâlnit astăzi cu președintele Rusiei, Vladimir Putin.

La Viena are loc o nouă rundă a negocierilor în format 5+2 privind conflictul transnistrian. Într-un interviu cu Europa Liberă, vice premierul pentru reintegrare Eugen Carpov a precizat că pe agenda discuţiilor se află mai ales probleme pragmatice, menite să îmbunătăţească viaţa locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului: libera circulaţie a trenurilor sau maşinilor, schimburi culturale, recunoaşterea diplomelor şcolare şi respectarea drepturilor omului.

Problema transnistriană se va afla pe agenda întrevederii premierului Vlad Filat cu preşedintele Vladimir Putin, la Soci, în ultima zi a vizitei premierului în Rusia.
Ieri seară, relatează agenţia Moldpres, Filat s-a întâlnit cu reprezentanţi ai diasporei moldovene în Rusia, cărora le-a spus că la şedinţa Comisiei interguvernamentale ce va avea loc în perioada 15-16 noiembrie vor fi definitivate şi semnate acordurile privind migraţia de muncă şi cel privind readmisia.

Curtea Constituţională din Germania a aprobat astăzi participarea ţării la noul fond european de stabilitate, aprobat de 25 din 27 de stat membre. Curtea cu sediul la Karlsruhe a stabilit însă o limita a implicarii financiare la 190 miliarde de euro. O modificare a sumei nu se poate face decat cu aprobarea Parlamentului. Fără participarea Germaniei, fondul de stabilitate nu ar fi funcţionat.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, s-a adresat, miercuri, Parlamentului European pledând pentru un plan european care să permită transformarea Uniunii intr-o federatie de state-naţiune. În discursul privind starea Uniunii, Barroso a propus, de asemenea, înfiinţarea unui mecanism de supraveghere bancară şi o autoritatea supremă care să supervizeze activitatea tuturor băncilor din zona euro.

Parlamentul European va dezbate în cursul după amiezii situatia politică din România, inclusiv referendumul din 29 iulie pentru suspendarea presedintelui Traian Băsescu. La dezbateri vor lua parte membrii Consiliului European si ai Comisiei Europene. Potrivit europarlamentarului Cristian Preda, citat de portalul Hotnews, dezbaterea a fost organizaă la solicitarea Partidului Popular European. S-a decis ca dezbaterea sa nu fie insoţită de o rezoluţie.

Ministrul de interne francez, Manuel Valls, si ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Bernard Cazeneuve, se află a Bucureşti pentru discuţii legate de situaţia romilor. Vizita urmează ultimului val de deportări a romilor din Franţa, iar discuţiile se vor concentra pe modul în care romii pot fi mai bine integraţi în societate, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene. Numărul romilor din România este estimat oficial la un milion și jumătate de persoane. Rata şomajului între romi este de 50% iar unul din patru copii romi nu este trimis la şcoală.

În Olanda au loc alegeri generale dominate de problema crizei finciare din zona euro. Potrivit ultimelor sondaje de opinie, este de aşteptat un rezultat foarte strâns între partidul liberal al premierului Mark Rutte şi partidul laburist de centru stânga. Premierul Rutte vrea să reducă deficitul Olandei, investind mai ales în infrastructură, în timp ce laburiştii vor să investească în programe menite să creeze noi locuri de muncă.

La Bengazi, în estul Libiei, a avut loc un atac împotriva consulatului american şi se pare că printre cele patru victime ale atacului cu rachete s-ar afla şi ambasadorul Statelor Unite, Christopher Stevens. Consulatul a fost distrus de un incendiu. Se pare că atacul a fost provocat de un film, postat pe YouTube, în arabă, considerat a fi o jignire la adresa musulmanilor. Filmul este produs de o persoană privată din Statele Unite şi vorbeşte despre discriminarea copţilor din Egipt. Împotriva acestui film,
au protestat mii de persoane şi la Cairo, în Egipt.

Primarul general la capitalei, liberalul Dorin Chirtoacă, a declarat Europei Libere că nu s-a ajuns la un compromis final în problema marşului unionist, programat pentru duminică la Chiţinău. Nici unioniştii, a declarat Chirtoacă, nici aşa numiţii „statalişti” nu au acceptat amânarea demonstraţiilor, deşi în aceeaşi zi era programat Festivalul minorităţilor. Aşa că festivalul va avea loc sâmbătă.
Cum nici traseele nu au putut fi schimbate, primăria a decis că în centrul capitalei nu se va demonstra, pentru a evita ciocniri ca cele de la Bălţi şi Cahul.
Dorin Chirtoacă a mai declarat că deşi împărtăşeşte anumite puncte de vedere ale unioniştilor, nu poate sprijini astfel de manifestaţii extremiste care nu fac decât să provoace. Totodată, Chirtoacă a criticat iniţiativa legislativă a guvernului care vrea să declare drept anti-statal orice îndemn la unirea Republicii Moldova cu o altă ţară, declarându-se convins că iniţiativa nu va trece de Parlament.