În mai multe țări musulmane au continuat protestele împotriva controversatului film declarat ofensator la adresa profetului Mahomed. În jurul ambasadelor Statelor Unite şi ale țărilor occidentale din mai multe state arabe şi din Africa au fost luate măsuri sporite de securitate. În capitala Sudanului Kartum, protestatarii au pătruns în ambasadele Germaniei şi Marii Britanii. Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe demonstranți. În mai multe oraşe din Yemen şi în capitala Sanaa au avut loc noi proteste. În Egipt au avut loc ciocniri violente, deşi Frăţia Musulmană a anunțat că intenționa să organizeze proteste paşnice, şia afirmat că Statele Unite nu au nici o responsabilitate în ce priveşte această peliculă filmul controversat. Proteste au avut loc şi în capitala indoneziană Jakarta, în portul irakian Basra, în mai multe oraşe din Afganistan şi în capitala Iranului Teheran. Autorul respectivului film, egiptanul de religie coptă Nakoula Basseley Nakoula care trăieşte in Statele Unite, a declarat că se simte vinovat de violenţele provocate şi a precizat că Statele Unite nu au nimic în comun cu filmul pe care l-a regizat. El le-a cerut celor care au reacționat atît de violent să vadă mai întîi filmul.

Papa Benedict al 16-lea a început o vizită în Liban, prima vizită a unui suveran pontif în această ţară în ultimii 15 ani. La sosirea sa la Bierut, şeful bisericii catolice a afirmat că „fundamentalismele falsifică credinţa” şi a făcut un apel la reconciliere între creştinii şi musulmanii din Orientul Mijlociu.

Duma de stat de la Moscova a decis să îl excludă pe deputatul Ghenadi Gudkov după ce procuratura l-a acuzat că ar fi implicat în afaceri ilicite. Gudkov e unul din liderii opoziției şi un critic acerb al preşedintelui Vladimir Putin. El a spus că ancheta declanşată împotriva sa e motivată politic. Deputatii celor două partide care au votat împotriva excluderii, „O Rusie Dreaptă” şi Partidul Comuniştilor, au adus cazul în faţa Curtii Constituţionale.

Miniştrii de externe din Letonia, Lituania, Bulgaria, Romania şi Cehia se află în Georgia pentru a monitoriza sfîrşitul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la 1 octombrie. E prima dată, de la aşa-numita revoluţie a Rozelor din 2003 (care l-a adus la putere pe actualul preşedinte Mikail Saakaşvili) cînd la alegeri se prezintă o forță de opoziţie importantă, finanţată de miliardarul Bidzina Ivanişvili. Săptămîna trecută secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a cerut autorităţilor georgiene să organizeze alegeri libere şi democrate, spunând că acestea vor fi un test pentru evoluțiile democratice din Georgia.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a spus la Ialta în fața unor oficialităţi europene că alegerile de luna viitoare din ţara sa vor îndepărta îngrijorările Uniunii Europene legate de evoluţiile democratice din Ucraina. Ianukovici a dat asigurări că alegerile din 28 octombrie vor deschide drumul către o „mai mare integrare” între Ucraina şi Uniunea Europeană

În Cipru are loc o reuniune a miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană dedicată crize financiare din Grecia. Agențiile internaționale de presă îl citează pe ministrul olandez al finanţelor cu declarația că Atena ar putea obţine încă un răgaz pentru aplicarea măsurilor de austeritate cerute de creditori, fără însă „să obțină bani în plus”. O declaraţie similară a făcut reprezentantul Fondului Monetar Internaţional prezent la reuniunea din Cipru.

Curtea de Apel a respins cererea socialiștilor lui Igor Dodon de a interzice marșul unionist programat pentru duminică, 16 septembrie, de platforma civică „Acțiunea 2012” și alte organizații. Socialiștii au calificat verdictul drept „nefondat”, dar au spus că îl vor respecta. Igor Dodon a adăugat că partidul lui nu va participa duminică la nici o manifestație, dar va fi prezent mâine, sâmbătă, la Festivalul etniilor.
Între timp, primăria capitalei continuă eforturile de a convinge contra-manifestanții, „Patrioții Moldovei”, să protesteze cât mai departe de traseul unioniștilor.

Publika TV informează că în urma PCRM și a social-democraților, și Consiliul municipal din Bălți cere ținerea unui referendum pe tema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și la Spațiul Economic Eurasiatic.
Potrivit sursei citate, consilierii din Bălți au adresat o cerere de a convoca referendum Comisiei Electorale Centrale. În document se spune printre altele că „în condițiile în care UE... a închis ușile pentru Moldova, doar Uniunea Vamală... poate asigura dezvoltarea durabilă” a țării. Cererea a fost adoptată cu votul consilierilor municipali, majoritari. Consilierii altor partide nu au participat la ședință.

O agenție rusă de știri relatează că Uniunea Europeană a spus că toate țările din Comunitatea Energetică Europeană (CEE) trebuie să-și respecte angajamentele asumate prin aderarea la această organizație, care cuprinde în afară țărilor Uniunii câțiva vecini.
Interfax scrie că ieri, fără să se refere direct la presiunile Moscovei asupra Moldovei pentru ieftinirea prețului la gaze, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Marlene Holzner, a spus că participarea la CEE este avantajoasă, pentru că oferă acces la piața energetică europeană, adăugând că speră ca prevederile acordului să fie respectate de toate țările aderente.
Rusia a spus miercuri că ar putea ieftini gazul pentru Moldova dacă Chișinăul denunță înțelegerile sale energetice cu europenii. Ieri, ministrul economiei Valeriu Lazăr a spus însă că Moldova nu este pusă în situația de a alege între UE și Rusia, și că ar exista o cale de mijloc.

Trupa punk feministă „Pussy Riot” din Rusia și activistul Ales Byalyatski din Belarus se numără printre cei nominalizați la premiul anual al libertății de gândire, Premiul Saharov, decernat anual de Parlamentul European.
În lista postată pe site-ul Parlamentului cele trei membre întemnițate ale grupului „Pussy Riot” sunt lăudate pentru protestul lor „curajos, spectaculos și creativ” din catedrala moscovită, care le-a adus condamnarea luna trecută.
Altă personalitate nominalizată, Ales Byalyatski, liderul centrului pentru drepturile omului „Vyasna”, se află și el în închisoare în Belarus.
Decizia privind laureatul sau laureații de anul acesta ai Premiului Saharov va fi anunțată în octombrie, iar decernarea va avea loc în decembrie.

Duma de Stat a Rusiei i-a revocat mandatul unui deputat cunoscut pentru criticile sale la adresa Kremlinului. Deputații ruși au votat astăzi cu scorul de 291-150 și trei abțineri pentru încheirea prematură a mandatului lui Ghenadi Gudkov, din cauza unui presupus conflict de interese.
Gudkov, care se consideră victima răzbunării Kremlinului, a părăsit sala Dumei imediat după vot. Pe culoare a declarat apoi reporterilor că „Rusia s-a făcut de rușine în fața lumii întregi”. Gudkov a fost unul din protagoniștii demonstrațiilor de stradă antiguvernamentale începute în decembrie anul trecut.

Miniștrii de finanțe din UE participă la o reuniune informală în Cipru, țară care deține președinția rotativă a Uniunii. Ministrul olandez de finanțe Jan Kees de Jager a spus că Grecia ar putea primi un răgaz mai lung pentru a-și îndeplini promisiunile față de creditori, adăugând însă că actuala sumă promisă Atenei nu va fi mărită.
Pe agenda discuțiilor se vor afla și problemele financiare ale Spaniei. Miniștrii de finanțe din câteva țări disciplinate fiscal au spus că așteaptă de la colegul lor de la Madrid explicații în legătură cu starea reală a economiei spaniole, despre care s-au plâns că au primit în ultima vreme „informații contadictorii”.
La Madrid Banca Națională a Spaniei a anunțat astăzi că în trimestrul al doilea datoria publică a țării a ajuns la 75,9% din PIB, față de 72% în primul trimestru.

Autoritățile Libiei au suspendat toate cursele aeriene către al doilea oraș al țării, Benghazi, unde ambasadorul american și alți trei angajați ai consulatului Statelor Unite au fost uciși marți seară în urma atacului unei mulțimi ostile. Joi seară poliția libiană a arestat mai mulți suspecți în legătură cu moartea americanilor.
Potrivit DPA, anchetatorii libieni consideră că atacul asupra consulatului nu a fost spontan, ci planificat din timp ca să coincidă cu aniversarea atacurilor teroriste din Statele Unite, de la 11 septembrie 2001.

Autoritățile capitalei fac demersuri în ceasul al unsprezecelea pentru a ține la distanță duminică manifestanții unioniști și așa-numiții „patrioți”. Primăria și Curtea de Apel ar putea fixa astăzi traseele celor două marșuri, astfel încât participanții să nu se întâlnească. Primarul Dorin Chirtoacă a declarat că ar vrea ca unioniștii să-și modifice traseul de la Academia de Științe spre Teatrul Verde, iar patrioții să demonstreze în sectorul Buiucani.
Tot Chirtoacă a informat că a reușit să devanseze cu o zi festivalul etniilor, care se va ține sâmbătă în loc de duminică.
Un apel la calm înaintea marșurilor a făcut ieri la Chișinău ministrul de externe al României, Titus Corlățean. Fără să comenteze ideologia manifestării unioniste, Corățean a spus că Moldova are nevoie de stabilitate pentru continuarea integrării europene.

Chișinăul a decis să ajute la recunoașterea diplomelor transnistrene în străinătate și are semnale că situația școlilor cu grafie latină din regiunea separatistă va fi rezolvată curând. Declarațiile au fost făcute de delegația moldoveană după două zile de negocieri în format 5+2 purtate sub egida OSCE la Viena.
Discuțiile, care nu au atins nici de data aceasta probleme politice ca statutul Transnistriei, s-au concentrat asupra problemelor educației.
O nouă rundă de negocieri va avea la sfârșitul lunii noiembrie la Dublin. Irlanda deține până la sfârșitul anului președinția OSCE.

Se relatează că printre cei decorați ieri de președintele Nicolae Timofti cu medalia „Meritul Militar” se numără și un maior de securitate implicat în reprimarea protestelor tinerilor în aprilie 2009.
Publicațiile de la Chișinău citează declarația unui participant la proteste care spune că maiorul Serviciului de Informații și Securitate Alexandru Balan ar fi fost implicat și în efortul de a obține declarații false de la scriitorul rus Eduard Baghirov când acesta era în arest preventiv pentru presupusul său rol în violențele de stradă de la Chișinău. Același martor, Dragoș Galbur, a mai spus că Balan ar fi avut un rol și în evadarea lui Baghirov, care a pus într-o situație jenantă instituțiile statului moldovean.

În mai multe țări și teritorii predominant musulmane au continuat protestele împotriva unui film anti-islamic despre care se crede că ar fi fost produs în Statele Unite.
În Yemen protestatarii au luat ieri cu asalt ambasada americană. În confruntarea cu poliția au fost uciși cel puțin trei oameni și peste 30 au fost răniți. Protestele au continuat a treia zi la rând și în Egipt, unde au fost răniți la Cairo 300 de oameni, dar și în Irak, unde mii de oameni au scandat lozinci anti-americane. Proteste mai mici au avut loc în Cis-Iordania, în Iran, Kuwait, Maroc, Sudan, Tunisia și Bangladeș.
Marți, o mulțime înfuriată a atacat și incendiat consulatul american din orașul libian Benghazi. Ambasadorul Chris Stevens și și alți trei angajați americani au murit în urma incidentului. Ieri secretarul de stat al Statelor Unite, Hillary Clinton, a condamnat atât violențele, cât și filmul care le-ar fi provocat, numindu-l „de prost gust”.

Președintele României, Traian Băsescu, va face astăzi prima vizită la Bruxelles după ce și-a reluat postul în urma tentativei eșuate de a-l demite a guvernului de centru-stânga condus de premierul Victor Ponta. După eșecul referendumului de la 29 iulie, anulat pentru participarea slabă a alegătorilor, Băsescu a mulțumit liderilor occidentali care l-au susținut în timpul crizei politice din vară.
Victor Ponta și aliații lui au acuzat mereu Comisia Europeană că ar ține partea președintelui Băsescu în conflictul politic intern.
Miercuri comisarul justiției, Viviane Reding, și-a exprimat noi rezerve privind angajamentul guvernanților de la București față de statul de drept, spunând că îngrijorările Bruxelles-ului încă nu au dispărut.

Kremlinul a respins noi critici europene față de nerespectarea drepturilor omului în Rusia. Purtătorul de cuvânt al președintelui Vladimir Putin, Dmitry Peskov, a spus că Moscova „nu poate accepta” rezoluția critică adoptată ieri de Parlamentul European.
În documentul elaborat cu participarea tuturor fracțiunilor importante din legislativul Uniunii Europene este amintită nesoluționarea de către Rusia a unor dosare importante, cum a fost cel al uciderii ziaristei Anna Politkovskaya și este deplânsă folosirea în scopuri politice a tribunalelor rusești.

La Viena s-au încheiat astăzi două zile de convorbiri pe tema transnistreană în formatul 5 plus 2. Potrivit unui comunicat de presă al OSCE la reuniune s-a ajuns la înţelegerea să fie intensificat dialogul între cele două părţi în chestiuni legate de respectarea drepturilor omului cit si la înfiinţarea unui forum de dialog cu societatea civilă şi reprezentanţi ai mediilor de informare din ambele părţi, care sa contribuie la ajungerea la o soluţie cuprinzătoare a situaţiei.

Runda viitoare de negocieri va avea loc la Dublin in luna noiembrie va fi precedată de o vizită a mediatorilor şi observatorilor la Chişinău şi Tiraspol. Vicepremierul Eugen Carpov, şeful delegaţiei Chişinăului la negocieri a explicat Europei Libere mai multe despre acordul privind recunoaşterea diplomelor din regiunea transnistreana in străinătate:

„Persoana trebuie să se prezinte la Ministerul Educaţiei, este verificată diploma care e obţinută. Dacă e necesar, sunt susţinute examenele care nu sunt în conformitate cu planurile de învăţământ din Republica Moldova şi, în schimbul diplomei instituţiei de la Tiraspol sau din regiunea transnistreană, se elibera o diplomă recunoscută pe plan internaţional, a Republicii Moldova. Acum modificarea care este, pe care o vom examina, este ca originalul documentelor de studii să nu fie reţinut la Ministerul Învăţământului din Republica Moldova, dar să fie păstrat de către persoana care deţine acest document.”

Republica Moldova si Regatul Belgiei au semnat un acord in domeniul securităţii sociale, care presupune acordarea de pensii pentru limită de virsta, invaliditate şi de urmaş. Acordul a fost semnat de ministrii afacerilor sociale din cele două ţări, Valentina Buliga şi Laurette Onkelinx. Moldova mai are încheiate acorduri similare cu 7 ţări.

Secretarul de stat american, doamna Hillary Clinton a spus că administraţia americană nu are nimic în comun cu filmul cu buget redus despre profetul Mahomed care a determinat proteste ample şi violente în lumea musulmană împotriva ambasadelor şi consulatelor americane din Orientul Mijlociu. Doamna Clinton a spus că filmul care a fost postat pe internet este „dezgustător şi condamnabil” şi că ar fi fost menit să aibă un „ţel profund cinic: sa denigreze o mare religie şi să provoace furia”. Proteste anti-americane au avut loc astazi in Yemen, Egipt, Libia, Sudan, Tunisia şi Iran. Ieri la Bengazi ambasadorul american in Libia, Christopher Stevens şi alti 3 angajaţi ai ambasadei au fost ucişi într-un atac si un incediu provocat la sediul consulatului american din acest oras. Preşedintele american Barack Obama a cerut sporirea măsurilor de securitate la toate facilităţile americane din străinătate.

Parlamentul European a votat astazi o rezoluţie prin care deplinge faptul că Azerbaidjanul l-a eliberat pe ofiterul azer care în urmă cu 8 ani a ucis un ofiter armean în Ungaria. Rezoluţia spune că eliberarea lui Ramil Safarov „este un gest care ar putea contribui pe mai departe la creşterea tensiunilor între Azerbaidjan şi Armenia”. Parlamentarii europeni consideră şi că graţierea lui Safarov de catre preşedintele Azerbaidjanului după extrădarea ofiţerului din detenţie din Ungaria este „o violare a înţelegerilor diplomatice date autorităţilor din Ungaria”.

Sute de americani şi colegi de la NASA i-au adus astăzi un omagiu primului om care a păşit pe luna, astronautul Neil Armstrong. Ceremonia a avut loc la Catedrala naţională de la Washington, unde se afla expusă o bucăţică de rocă adusă de pe lună de astronaut în iulie 1969. Armstrong a murit pe 25 august şi a fost înmormântat pe 31 august într-o ceremonie particulară.

Costurile unei eventuale intervenţii americane împotriva Iranului ar putea însemna începutul unui război de amploare în Orientul Mijlociu. Potrivit unei estimări facute de un grup de experti militari, foşti demnitari şi foşti ofiţeri de rang înalt din armata americana şi dată publicităţii astazi, un atac militar împotriva instalaţiilor nucleare iraniene ar putea întîrzia cu cel mult 4 ani construirea unei bombe atomice de către regimul de la Teheran, dar Iranul ar putea riposta, direct sau prin interpuşi, iar populaţia locală ar putea să reacţioneze printr-un sprijin mai mare acordat ierarhiei clericale. Pentru a obţine mai mult decît o întîrziere a programului nuclear iranian ar fi nevoie de o acţiune militară terestră al cărei cost ar fi mai mare decit al războaielor din Afganistan şi Irak laolaltă.