22 de juriști s-au înscris la concursul pentru funcția de șef al noului Centru Național Anticorupție până la expirarea termenului limită, vineri seara. Între cei care vor să conducă noua instituție autonomă după reformarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției se numără și vechiul șef al CCCEC, Viorel Chetraru. Candidează și fostul șef al Poliției Rutiere, Sergiu Armașu, destituit vara aceasta. Candidații vor fi selectați în urma unor teste de profesionalism și integritate de către Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului care va anunța rezultatele între 28 septembrie și 1 octombrie. Câștigătorul va fi confirmat prin votul Parlamentului, pe fundalul suspiciunilor că funcția este tranșată între partidele alianței de guvernare

Liderii opoziției ruse le-au spus zecilor de mii de suporteri adunați astăzi la un nou marș la Moscova să-i ceară mai ferm președintelui Vladimir Putin reforme politice și sociale. Unul din principalii opozanți ai regimului Putin, Serghei Udalțov, a spus că principalul scop al protestului de sâmbătă, numit „marșul milioanelor” este de a convinge autoritățile să înceapă dialogul cu opoziția, inclusiv pentru eliberarea protestatarilor arestați la protestele anterioare. Manifestația opoziției este supravegheată de aproximativ 7 mii de polițiști. Corespondenții Europei Libere relatează că numărul participanților la marș pare să-l depășească pe cel de 25.000 autorizat de primăria Moscovei. Acțiuni asemănătoare au avut loc și în alte orașe ale Rusiei.

Emisarul ONU pentru Siria Lakhdar Brahimi s-a întâlnit la Damasc cu liderul sirian Bașar al-Assad pentru a discuta căile de oprire a violențelor îndelungate între forțele guvernamentale și opoziție. Brahimi a declarat jurnaliștilor după întrevedere că situația de criză din Siria este periculoasă, se înrăutățește, pune în pericol locuitorii Siriei, regiunea și lumea întreagă. A fost prima întrevedere cu Assad a lui Brahimi după ce l-a înlocuit pe emisarul internațional Kofi Annan cu două săptămâni în urmă. Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului, organizație cu sediul la Londra, a spus că numai în violențele de vineri ar fi murit 160 de oameni.

În discursul său săptămânal către națiune, președintele american Barack Obama a respins din nou denigrarea religiilor și a condamnat violențele provocate în lumea musulmană de un film considerat defăimător la adresa profestului Mohamed, relizat în Statele Unite și răspândit săptămâna aceasta pe internet. Barack Obama le-a spus americanilor că imaginile pe care le văd la televizor sunt tulburătoare, dar le-a spus că fiecărei mulțimi care atacă ambasadele americane îi revin în lumea islamică milioane de oameni care tind spre libertatea, demnitatea și speranța pe care le reprezintă drapelul american. Poliția federală americană îl interoghează pe un cineastul de origine egipteană din California care a realizat controversata peliculă, și a cărei difuzare pe internet a generat proteste violente în lumea arabă, soldată între altele cu uciderea a patru diplomați americani, între care și ambasadorul Statelor Unite în Libia Chris Stevens.

Doi pușcași marini americani au fost uciși și alți câțiva militari au fost răniți vineri seara într-un atac al insurgenților asupra unei baze aeriene britanice în sudul Afganistanului, unde este cantonat și prințul britanic Harry, scăpat nevătămat. Oficiali militari americani spun că 16 talibani au fost uciși în timpul atacului la baza Camp Bastion în provincia Helmand. Insurgenții care au folosit aruncătoare de grenade au deteriorat mai multe aparate de zbor. Talibanii au revendicat responsabilitatea pentru atac, despre care au spus că este o reacție la filmul anti-islamic difuzat la începutul săptămânii pe internet.

La Chișinău se desfășoară Festivalul Etniilor. Manifestarea are loc în grădina Publică Ștefan cel Mare, unde vizitatorii pot urmări spectacole folclorice și pot cumpăra bucate tradiționale ale minorităților etnice. Aflat la a 12-a ediție, Festivalul Etniilor a fost organizat cu o zi mai devreme, pentru a nu coincide cu marșul unionist anunțat duminică de Acțiunea 2012. Autoritățile de la Chișinău doresc să prevină izbuc nirea de violențe în timpul manifestației de dumunică, în cadrul căreia unioniștii vor să marcheze 200 de ani de la anexarea Basarabiei de către Imperiul Țarist Rus. O manifestare similară care a avut loc la Bălți pe 5 august s-a soldat cu violențe după cesimpatizanți ai partidului „Patrioții Moldovei” și ei ai Partidul Social Democrat i-au atacat pe unioniști.

Poliția a anunțat măsuri de securitate sporite pentru marșul unionist organizat duminică la Chișinău de Acțiunea 2012. Șeful direcției ordine publică a ministerului de interne Marin Maxian a spus vineri presei că poliția va desfășura efective capabile să asigure ordinea la o demonstrație numeroasă și să prevină atacuri împotriva participanților. Organizatorii marșului au acceptat vineri traseul alternativ propus de primărie, care ocolește centrul capitalei. Simpatizanții partidului „Patrioții Moldovei” au anunțat la rândul lor că renunță la contra-manifestația pe care au pregătit-o, după ce Curtea de Apel, le-a interzis vineri să se adune în apropierea locului unde Acțiunea 2012 intenționează să înceapă manifestația.

Premierul Vlad Filat este citat cu declarația că Moldova nu va renunța la acordurile energetice cu Uniunea Europeană, iar guvernul va continua să negocieze de pe această poziție cu Rusia prețul gazelor. Primul ministru le-a spus jurnaliștilor că poziția guvernului la negocieri este slăbită de politicienii moldoveni care-i cer să dea înapoi, după ce ministrul rus al Energiei a spus că gazele pot fi ieftinite cu 30 la sută doar dacă Moldova denunță acordurile energetice europene. Dar premierul Filat a negat că o asemenea condiție i-ar fi fost pusă de premierul sau președintele ruși, cu care s-a întâlnit în timpul vizitei de săptămâna aceasta în Rusia. Convorbirile cu autoritățile ruse pe marginea noului contract de import a gazelor urmează să continue la sfârșitul lunii la reuniunea șefilor de stat și de guvern din CSI, la Ialta.

Președintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso i-a promis premierului moldovean Vlad Filat că va vizita curând Republica Moldova. Potrvit unui Comunicat a guvernului de la Chișinău, Barroso a avut vineri o convorbire telefonică cu FIlat. Sursa citată informează că premierul moldovean i-a spus șefului executivului european că Moldova va continua reformele pentru a-și atinge obiectivul ei principal - aderarea la Uniunea Europeană. Vlad Filat a mulțumit Uniunii pentru sprijinul acordat pînă acum, inclusiv cel financiar. Comunicatul guvernului îl citează pe președintele Comisiei Europene cu declarația că este „realist și fezabil” ca Acordul de Asociere între Moldova și Uniunea Europeană să fie semnat până la summit-ul Parteneriatului Estic din septembrie 2013.

Poliția rusă a sporit măsurile de securitate pe străzile Moscovei în așteptarea unei noi demonstrații împotriva președintelui Vladimir Putin. Aproximativ 7.000 de polițiști a au fost desfășurați în centrul capitalei ruse, iar vehiculele parcate de-a lungul traseului pe unde se crede că vor trece participanții la așa-numitul marș al milioanelor, care începe după prânz, au fost îndepărtate. Liderii opoziției cer reforme sociale și politice, alegeri corecte, și acces la televiziunea publică. Organizatorii marșului de la Moscova au primit de la primărie permisiunea pentru o demonstrație de 25.000 de oameni, dar spun că așteaptă la o participare de 50.000 de persoane.

Protestele în lumea musulmană declanșate la începutul săptămânii de apariția pe internet a unui film anti-islamic produs în Statele Unite nu dau semne că s-ar potoli. Potrivit ultimelor relatări, cel puțin o persoană a fost ucisă și câteva zeci rănite în ciocnirile dintre poliție și protestatari la Cairo, în apropiere de ambasada Statelor Unite în Egipt. Cel puțin patru protestatari au fost uciși în demonstrații asemănătoare în 20 de țări din Orientul Mijlociu și Asia de Sud Est. O unitate de elită a marinei americane a sosit pentru a apăra ambasada din capitala Yemenului, Sanaa, unde forțele de securitate locale au împiedicat atacarea ei de către demonstranți. Între timp, au fost repatriate în Statele Unite rămășiele părinteștiale celor patru diplomați americani uciși marți în timpul protestelor din Libia, între ei ambasadorul american la Tripoli Chris Stevens.

Comisarul european pentru Extindere, Štefan Füle, i-a spus vineri președintelui ucrainean, Viktor Ianukovici că țara sa nu poate continua apropierea de Uniunea Europeană cîtă vreme aplică justiția selectivă. Cei doi s-au întâlnit în Ucraina în marginea unei conferințe internaționale. Uniunea Europeană a oprit semnarea acordului de asociere cu Ucraina și negocierile pentru liberalizarea vizelor după condamnarea fostei șefe a guvernului ucrainean, Iulia Timoșenko la șapte ani de închisoare în octombrie trecut. La conferința de vineri, Ianukovici a promis că alegerile parlamentare ucrainene din octombrie anul acesta vor elimina îngrijorările europene despre cursul democratic al Ucrainei și vor pava calea unei ”integrări depline” în Uniunea Europeană.

Ministrul Sănătății din Cehia a impus o interdicție totală a vânzărilor de băuturi alcoolice de peste 20 de grade, după ce 19 oameni au murit din cauza intoxicării cu băuturi contrafăcute. Măsura anunțată vineri o înăsprește pe cea introdusă cu două zile mai devreme care interzicea numai vânzările pe stradă și la piață a băuturilor de peste 30 de grade. Ministrul Leos Heger a spus că cele mai multe decese în valul de otrăviri cu alcool au survenit din cauza băuturilor cumpărate în magazine și restaurante. Interdicția acoperă până și hotelurile și companiile aeriene. Ministrul Heger a spus că va rămâne în vigoare „câteva săptămâni”.

În mai multe țări musulmane au continuat protestele împotriva controversatului film declarat ofensator la adresa profetului Mahomed. În jurul ambasadelor Statelor Unite şi ale țărilor occidentale din mai multe state arabe şi din Africa au fost luate măsuri sporite de securitate. În capitala Sudanului Kartum, protestatarii au pătruns în ambasadele Germaniei şi Marii Britanii. Poliţia a folosit gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe demonstranți. În mai multe oraşe din Yemen şi în capitala Sanaa au avut loc noi proteste. În Egipt au avut loc ciocniri violente, deşi Frăţia Musulmană a anunțat că intenționa să organizeze proteste paşnice, şia afirmat că Statele Unite nu au nici o responsabilitate în ce priveşte această peliculă filmul controversat. Proteste au avut loc şi în capitala indoneziană Jakarta, în portul irakian Basra, în mai multe oraşe din Afganistan şi în capitala Iranului Teheran. Autorul respectivului film, egiptanul de religie coptă Nakoula Basseley Nakoula care trăieşte in Statele Unite, a declarat că se simte vinovat de violenţele provocate şi a precizat că Statele Unite nu au nimic în comun cu filmul pe care l-a regizat. El le-a cerut celor care au reacționat atît de violent să vadă mai întîi filmul.

Papa Benedict al 16-lea a început o vizită în Liban, prima vizită a unui suveran pontif în această ţară în ultimii 15 ani. La sosirea sa la Bierut, şeful bisericii catolice a afirmat că „fundamentalismele falsifică credinţa” şi a făcut un apel la reconciliere între creştinii şi musulmanii din Orientul Mijlociu.

Duma de stat de la Moscova a decis să îl excludă pe deputatul Ghenadi Gudkov după ce procuratura l-a acuzat că ar fi implicat în afaceri ilicite. Gudkov e unul din liderii opoziției şi un critic acerb al preşedintelui Vladimir Putin. El a spus că ancheta declanşată împotriva sa e motivată politic. Deputatii celor două partide care au votat împotriva excluderii, „O Rusie Dreaptă” şi Partidul Comuniştilor, au adus cazul în faţa Curtii Constituţionale.

Miniştrii de externe din Letonia, Lituania, Bulgaria, Romania şi Cehia se află în Georgia pentru a monitoriza sfîrşitul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare de la 1 octombrie. E prima dată, de la aşa-numita revoluţie a Rozelor din 2003 (care l-a adus la putere pe actualul preşedinte Mikail Saakaşvili) cînd la alegeri se prezintă o forță de opoziţie importantă, finanţată de miliardarul Bidzina Ivanişvili. Săptămîna trecută secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen a cerut autorităţilor georgiene să organizeze alegeri libere şi democrate, spunând că acestea vor fi un test pentru evoluțiile democratice din Georgia.

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a spus la Ialta în fața unor oficialităţi europene că alegerile de luna viitoare din ţara sa vor îndepărta îngrijorările Uniunii Europene legate de evoluţiile democratice din Ucraina. Ianukovici a dat asigurări că alegerile din 28 octombrie vor deschide drumul către o „mai mare integrare” între Ucraina şi Uniunea Europeană

În Cipru are loc o reuniune a miniştrilor de finanţe din Uniunea Europeană dedicată crize financiare din Grecia. Agențiile internaționale de presă îl citează pe ministrul olandez al finanţelor cu declarația că Atena ar putea obţine încă un răgaz pentru aplicarea măsurilor de austeritate cerute de creditori, fără însă „să obțină bani în plus”. O declaraţie similară a făcut reprezentantul Fondului Monetar Internaţional prezent la reuniunea din Cipru.

Curtea de Apel a respins cererea socialiștilor lui Igor Dodon de a interzice marșul unionist programat pentru duminică, 16 septembrie, de platforma civică „Acțiunea 2012” și alte organizații. Socialiștii au calificat verdictul drept „nefondat”, dar au spus că îl vor respecta. Igor Dodon a adăugat că partidul lui nu va participa duminică la nici o manifestație, dar va fi prezent mâine, sâmbătă, la Festivalul etniilor.
Între timp, primăria capitalei continuă eforturile de a convinge contra-manifestanții, „Patrioții Moldovei”, să protesteze cât mai departe de traseul unioniștilor.

Publika TV informează că în urma PCRM și a social-democraților, și Consiliul municipal din Bălți cere ținerea unui referendum pe tema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan și la Spațiul Economic Eurasiatic.
Potrivit sursei citate, consilierii din Bălți au adresat o cerere de a convoca referendum Comisiei Electorale Centrale. În document se spune printre altele că „în condițiile în care UE... a închis ușile pentru Moldova, doar Uniunea Vamală... poate asigura dezvoltarea durabilă” a țării. Cererea a fost adoptată cu votul consilierilor municipali, majoritari. Consilierii altor partide nu au participat la ședință.

O agenție rusă de știri relatează că Uniunea Europeană a spus că toate țările din Comunitatea Energetică Europeană (CEE) trebuie să-și respecte angajamentele asumate prin aderarea la această organizație, care cuprinde în afară țărilor Uniunii câțiva vecini.
Interfax scrie că ieri, fără să se refere direct la presiunile Moscovei asupra Moldovei pentru ieftinirea prețului la gaze, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Marlene Holzner, a spus că participarea la CEE este avantajoasă, pentru că oferă acces la piața energetică europeană, adăugând că speră ca prevederile acordului să fie respectate de toate țările aderente.
Rusia a spus miercuri că ar putea ieftini gazul pentru Moldova dacă Chișinăul denunță înțelegerile sale energetice cu europenii. Ieri, ministrul economiei Valeriu Lazăr a spus însă că Moldova nu este pusă în situația de a alege între UE și Rusia, și că ar exista o cale de mijloc.

Trupa punk feministă „Pussy Riot” din Rusia și activistul Ales Byalyatski din Belarus se numără printre cei nominalizați la premiul anual al libertății de gândire, Premiul Saharov, decernat anual de Parlamentul European.
În lista postată pe site-ul Parlamentului cele trei membre întemnițate ale grupului „Pussy Riot” sunt lăudate pentru protestul lor „curajos, spectaculos și creativ” din catedrala moscovită, care le-a adus condamnarea luna trecută.
Altă personalitate nominalizată, Ales Byalyatski, liderul centrului pentru drepturile omului „Vyasna”, se află și el în închisoare în Belarus.
Decizia privind laureatul sau laureații de anul acesta ai Premiului Saharov va fi anunțată în octombrie, iar decernarea va avea loc în decembrie.

Duma de Stat a Rusiei i-a revocat mandatul unui deputat cunoscut pentru criticile sale la adresa Kremlinului. Deputații ruși au votat astăzi cu scorul de 291-150 și trei abțineri pentru încheirea prematură a mandatului lui Ghenadi Gudkov, din cauza unui presupus conflict de interese.
Gudkov, care se consideră victima răzbunării Kremlinului, a părăsit sala Dumei imediat după vot. Pe culoare a declarat apoi reporterilor că „Rusia s-a făcut de rușine în fața lumii întregi”. Gudkov a fost unul din protagoniștii demonstrațiilor de stradă antiguvernamentale începute în decembrie anul trecut.

Miniștrii de finanțe din UE participă la o reuniune informală în Cipru, țară care deține președinția rotativă a Uniunii. Ministrul olandez de finanțe Jan Kees de Jager a spus că Grecia ar putea primi un răgaz mai lung pentru a-și îndeplini promisiunile față de creditori, adăugând însă că actuala sumă promisă Atenei nu va fi mărită.
Pe agenda discuțiilor se vor afla și problemele financiare ale Spaniei. Miniștrii de finanțe din câteva țări disciplinate fiscal au spus că așteaptă de la colegul lor de la Madrid explicații în legătură cu starea reală a economiei spaniole, despre care s-au plâns că au primit în ultima vreme „informații contadictorii”.
La Madrid Banca Națională a Spaniei a anunțat astăzi că în trimestrul al doilea datoria publică a țării a ajuns la 75,9% din PIB, față de 72% în primul trimestru.