Președintele Nicolae Timofti a sugerat că guvernul de la Chișinău nu va accepta oferta Moscovei privind ieftinirea gazelor în schimbul ieșirii Moldovei din înțelegeri energetice cu UE, relatează Moldpres. „Cursul de integrare europeană al Republicii Moldova nu poate fi negociat”, a spus Timofti, răspunzând la Chișinău unei întrebări din partea unui oficial european privind negocierile Moldovei cu Gazprom. Săptămâna trecută ministrul rus al energiei Alexander Novak spunea la Soci, unde se afla în vizită premierul Vlad Filat, că Moldova ar putea primi gaze mai ieftine numai dacă denunță acordurile sale cu Comunitatea Energetică Europeană, un cadru de cooperare între UE și vecinii ei în domeniul energiei.

Partidul comuniștilor a propus o nouă dată, 20 septembrie, pentru discutarea în Parlament a unui eventual referendum pe tema aderării Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Inițial, PCRM voia ca data referendumului să fie stabilită în ședință parlamentară extraordinară la 13 septembrie. Ea nu s-a ținut pentru că Biroul permanent al legislativului a hotărât că nu are temei. Astăzi la Chișinău, deputatul comunist Artur Reșetnicov a propus ședința pentru săptămâna aceasta și l-a avertizat direct pe speaker-ul democrat Marian Lupu să nu mai tergiverseze organizarea ei.

Lidera mișcării pro-democrație din Myanmar, Aung San Suu Kyi, a sosit la Washington, unde va primi cea mai înaltă distincție a Congresului Statelor Unite, într-un nou episod din transformarea ei din deținut politic în om de stat de talie internațională.

Laureata Premiului Nobel pentru Pace va face în Statele Unite un turneu de 17 zile cuprinzând întâlniri la Departamentul de Stat și probabil și la Casa Albă. Călătoria are loc într-o perioadă când administrația președintelui Barack Obama se gândește să ușureze sancțiunile cu care se mai confruntă încă Myanmar.

Suu Kyi a fost eliberată în 2010 din arestul la domiciliu, în care se aflase cu câteva pauze 20 de ani și a devenit între timp parlamentar.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a îndemnat pe premierul României, Victor Ponta, să „înlăture dubiile” privind respectarea independenței justiției. Într-o declarație de presă, după primirea lui Ponta la Bruxelles, Barroso a mai spus astăzi că atât alianța de guvernământ cât și opoziția trebuie să acționeze cu „răspundere și reținere” înaintea alegerilor parlamentare din decembrie.
România a trecut în vară printr-o criză politică provocată de încercarea eșuată a coaliției de guvernare de a-l demite pe președintele Traian Băsescu. Tensiunile dintre tabăra premierului și cea a președintelui rămân ridicate.

Uniunea Europeană va suplimenta asistența financiară pentru Republica Moldova, oferindu-i și un ajutor special pentru înlăturarea efectelor secetei. Știrea a fost făcută publică de premierul Vlad Filat și de comisarul european Kristalina Gheorghieva, care a vizitat Chișinăul.

Suma asistenței europene de 94 de milioane de euro va crește cu încă 28 de milioane – bani destinați reformei în agricultură și subvențiilor pentru fermieri.

În plus, Bruxelles-ul a spus că va oferi 50 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor moldoveni afectați de seceta din anul curent.

Biroul Național de Statistică a anunțat că în prima jumătate a anului economia moldoveană a crescut cu 0,8%.

Potrivit datelor BNS, creșterea modestă s-ar datora în primul rând situației proaste din agricultură.

Într-un interviu acordat în urmă cu o săptămână EL, ministrul economiei Valeriu Lazăr declara că înclină să dea dreptate celor care prevăd încetinirea creșterii economice în Moldova anul acesta, dar a evitat să dea un pronostic mai precis.

Autoritățile Germaniei se gândesc dacă să interzică prezentarea în public a filmului anti-islamic care a stârnit proteste în lumea musulmană. Vorbind la Berlin, cancelarul Angela Merkel a spus că ”ar fi motive serioase” pentru asemenea interdicție, insistând că nu ar fi vorba de filmul în sine, ci de pericolul eventualei lui rulări pentru siguranța publică.

Un partid minor german de extremă-dreapta vrea să prezinte filmul la Berlin în lunile următoare. El l-a invitat la proiecție pe pastorul american Terry Jones, cunoscut pentru arderea Coranului la a noua aniversare a atacurilor de la 11 septembrie. Dar autoritățile germane nu i-au permis lui Jones să intre în țară.

Agenția de știri Interfax relatează că Procuratura Generală a Rusiei a anunțat astăzi că va cere în instanță interzicerea distribuirii filmului în Rusia, nu doar în săli de proiecție, ci și pe internet.

La 11 octombrie ar urma să înceapă la St. Petersburg audierile în procesul intentat de activiștii anti-gay vedetei pop americane Madonna, care a luat apărarea minorităților sexuale în timpul concertului ei din metropola din nordul Rusiei. Cei nouă reclamanți vor despăgubiri de 10 milioane de dolari.

Procesul este îndreptat de asemenea împotriva companiei care a organizat concertul din luna august și a proprietarilor sălii de spectacole.

La concert Madonna a ținut un discurs de câteva minute în care a condamnat legea anti-gay adoptată anul acesta de autoritățile locale din St. Petersburg și a îndemnat la acceptarea gay-ilor și în general a diversității.

Oficiali de la Bagdad spun că un atac sinucigaș cu automobil-capcană în apropierea „zonei verzi”, puternic fortificate a capitalei irakiene s-a soldat cu cel puțin șapte morți și aproximativ 20 de răniți. Potrivit altor relatări au murit opt oameni. Cel puțin doi dintre cei uciși erau soldați irakieni. Nu există detalii despre celelalte victime.
Explozia s-a produs la o oră de vârf la un post de control de lângă podul peste Tigru care face legătura cu „zona verde”, unde se află mai multe ambasade occidentale și instituții internaționale. Există relatări despre schimburi de focuri după explozie și despre automobile incendiate.

Șeful Organizației Atomice a Iranului spune că sabotorii au încercat să avarieze instalațiile iraniene de îmbogățire a uraniului prin explozii la liniile de electricitate care le alimentează. Vorbind la sediul Agenției Atomice a Națiunilor Unite, la Viena, Fereydoun Abbasi a spus că atacul s-ar fi produs la 17 august. Abbasi nu a spus cine ar putea fi sabotorii.
În trecut, Teheranul a susținut că în spatele unor asemenea atacuri s-ar afla Israelul și Statele Unite, care bănuiesc Iranul de intenția de a construi arme atomice sub paravanul programului său nuclear civil.

Cinci noi membri ai Uniunii Europene au îndemnat Georgia să țină alegeri corecte pentru a-și grăbi apropierea de structurile occidentale. Îndemnul a fost adresat în timpul vizitei de astăzi la Tbilisi a șefilor diplomațiilor din Bulgaria, Cehia, Letonia, Lituania și România.
Ministrul de externe leton Edgars Rinkevics este citat de AFP cu declarația că dacă alegerile de la 1 octombrie vor fi considerate corecte de către observatori, atunci toți politicienii georgieni trebuie să accepte rezultatul.
Principalele forțe politice implicate în competiția electorală sunt partidul președintelui Mihail Saakașvili și cel al miliardarului devenit politician Bidzina Ivanișvili.

Partidul liberal-democrat vrea ca dascălii acuzați de pedofilie să nu mai poată lucra în învățământ nici dacă dosarele lor au fost „stinse”. Așa prevede proiectul de lege depus în parlament de vicespeakerul Liliana Palihovici.

În document se spune că de multe ori procurorii nu găsesc suficiente dovezi contra profesorilor pedofili, așa că îi achită, iar ei se întorc la catedră. Liliana Palihovici crede că „persoanele implicate în procesul educațional trebuie să fie integre din toate punctele de vedere”. Deputata liberal-democrată este și autoarea unei inițiative legislative ceva mai vechi, care prevede ca persoanele condamnate pentru infracțiuni sexuale împotriva minorilor să nu poată fi amnistiate.

Republica Moldova a adoptat anul acesta o lege privind castrarea chimică a pedofililor, în ciuda protestelor organizațiilor pentru drepturile omului, care o consideră mult prea drastică.

Comisarul european pentru Cooperare Internaţională, Ajutor Umanitar şi Reacţie la Crize, Kristalina Georgieva a anunțat astăzi la Chișinău că Uniunea Europeană va oferi Moldovei ajutoare de 3,15 milioane de euro pentru a combate efectele secetei de vara aceasta. La o conferință comună cu premierul Vlad Filat, Georgieva a spus că banii vor fi puși la dispoziția autorităților moldovene în următoarea lună, ca să ajungă la fermieri când aceștia au nevoie de ei pentru a se pregăti de noul an agricol.
Autoritățile moldovene au estimat pagubele provocate de secetă anul acesta la 3 miliarde de lei, sau 185 de milioane de euro, sumă comparabilă cu a șasea parte din veniturile bugetului public.

Deputatul comunist, Sergiu Sârbu a declarat presei moldovene că fracțiunea PCRM va ataca mâine la Curtea Constituțională interdicția impusă partidelor să folosească „simbolurile regimului totalitar comunist”. Amendamentul la legea partidelor adoptat de majoritatea parlamentară în iulie, odată cu hotărârea de condamnare a crimelor comunismului sovietic au fost publicate Monitorul Oficial, așa încât poate fi contestat.
Amendamentul așteptat să intre în vigoare la 1 octombrie prevede amenzi de la 3 mii de lei pentru persoanele fizice la 10 mii de lei pentru cele juridice și „persoanele cu funcții de răspundere” care încalcă interdicția.

Poliția afgană spune că sute de oameni au participat astăzi la un protest violent la Kabul împotriva filmului anti-islamic care a cauzat furie în multe țări din lumea musulmană. Protestatarii afgani au scandat lozinci anti-americane, au incendiat cauciucuri și au aruncat cu pietre.
Protestele declanșate de filmul produs de un amator în California și răspândit pe internet s-au soldat până astăzi cu 17 morți în țările islamice. Între victime se numără ambasadorul american în Libia și alți trei diplomați americani uciși marți la Benghazi.

Autoritățile chineze au intervenit pentru a calma protestele anti-japoneze din cauza unei dispute teritoriale, în timp ce companiile japoneze au suspendat activitatea fabricilor din China.
Guvernul Chinei a cerut protestatarilor care au atacat la week-end firme japoneze în diferite orașe să demonstreze în mod „ordonat și legal”.
Protestele din China din cauza unor insule nepopulate în Marea Chinei de Est durează de săptămâni. Dar s-au intensificat după ce Japonia a anunțat săptămâna trecută că achiziționează insulele de la proprietarul lor privat.

Vice-premierul rus Dmitri Rogozin, responsabil cu complexul industrial-militar al Rusiei, a declarat într-un interviu apărut astăzi că cheltuielile pentru apărare trebuie să se mențină la un nivel stabil de 3,5 la sută din Produsul Intern Brut.
Rogozin a declarat ziarului „Vedomosti" că acest nivel este necesar ca nevoile de securitate ale țării să fie acoperite în următoarele decenii.
Oficialul rus a lăudat actualul program de înarmare al Rusiei care prevede investirea a 20 de trilioane de ruble în arme noi, spunând că acesta va compensa „subfinanțarea cronică” din perioada post-sovietică.

Ministrul american al Apărării, Leon Panetta a declarat că oficiali americani și japonezi au căzut de acord să instaleze în Japonia un al doilea sistem american de apărare anti-rachetă în Asia-Pacific. Declarația a fost făcută de Panetta în timpul unei vizite în Japonia. Autoritățile japoneze și americane au spus că sistemul are menirea să ofere protecție împotriva unor eventuale atacuri din partea Coreei de Nord și că nu este îndreptat împotriva Chinei.
Statele Unite dispun deja de un sistem radar de avertizare timpurie pe vasele din regiunea Asia-Pacific. Al doilea sistem plănuit în Japonia va permite ca navele-radar să se deplaseze pentru a acoperi alte regiuni.

La Chișinău a avut loc, duminică, fără incidente semnificative marșul Acțiunii 2012, la care adepți ai unirii cu România au comemorat 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Țarist Rus. Organizatorii afirmă că la manifestație au luat parte 6 mii de oameni, dar poliția a estimat prezența la numai 2500 de participanți. Poliția a împiedicat câțiva adversari ai unioniștilor din Partidul Patrioții Moldovei să hărțuiască marșul.
Câteva zeci de simpatizanți ai Partidului Social Democrat s-au adunat la un contra-miting anti-unionist la Arcul de Triumf și apoi la ambasada României din Chișinău.

Comandantul statelor majore reunite ale armatei americane a declarat că militarii și polițiștii afgani care întorc arma împotriva trupelor aliate sunt „o amenințare foarte serioasă” la adresa operațiunilor internaționale din Afganistan. Generalul Martin Dempsey a spus că guvernul afgan și comandanții americani pe teren trebuie să abordeze chestiunea cu multă seriozitate.
El a făcut declarația după ce încă 4 militari americani au fost uciși duminică de un polițist afgan la un punct de trecere în provincia sudică Zabul. Cel puțin 51 de militari străini au fost uciși anul acesta de forțele afgane pe care le instruiesc.

Ministrul de Interne al Libiei a confirmat arestarea a numai patru persoane în legătură cu atacul de săptămâna trecută la consulatul american din Benghazi.
Ministrul Fawzi Abdel A'al a precizat că numărul arestaților este mult mai mice decât cel anunțat anterior, 50 de oameni. Ministrul a spus că aceștia ar fi căutați pentru cercetări.
Atacul de marți soldat cu moartea ambasadorului și altor trei diplomați americani a avut loc în timpul protestelor față de un film anti-islamic produs în Statele Unite și răspândit pe internet.

Comandantul Gărzii Revoluționare din Iran a declarat că această unitate de elită a armatei iraniene a trimis de multă vreme consilieri la nivel înalt în Liban și Siria. Generalul Mohammad Ali Jafari a făcut declarația jurnaliștilor duminică la Quds. El a spus că Iranul nu a decis încă dacă să trimită mai multe ajutoare militare în Siria pentru a salva regimul președintelui Bashar al-Assad.
Țările occidentale acuză Iranul că ar furniza ajutoare militare Siriei pentru a înăbuși revolta anti-regim de 18 luni soldată cu 20 de mii de morți.

O capsulă spațială rusească Soyuz a aterizat în siguranță în centrul Kazahstanului readucând pe Pământ trei astronauți, doi americani și un rus, care au petrecut 123 de zile pe Stația Spațială Internațională.
Soyuz rămâne singurul mijloc de călătorie pe stația internațională după scoaterea din uz a flotilei de navete americane în 2011.
Moscova speră că aterizarea reușită va aplana îngrijorările privitoare la siguranța lor după o serie de eșecuri ale programului spațial rus.

Președintele american, Barack Obama urmează să depună plîngere astăzi împotriva guvernului Chinei, din cauza sprijinului acordat industriei chineze de automobile. Un oficial al Casei Albe a spus că demersul lui Obama la Organizația Mondială a Comerțului va viza presupuse subsidii chineze ilegale și taxe de 3 miliarde de dolari impuse exporturilor americane.
Președintele american va face anunțul în timpul unei vizite de campanie în statul Ohio care se bazează masiv pe industria de automobile și este un stat important în vederea alegerilor prezidențiale din noiembrie.

La Chișinău s-a încheiat fără incidente semnificative marșul platformei civice Acțiunea 2012, la care unioniștii au comemorat 200 de ani de la anexarea Basarabiei la Imperiul Țarist Rus. Organizatorii afirmă că la manifestație au luat parte 6 mii de oameni, dar poliția a estimat prezența la 2500 de participanți. Securitatea lor a fost asigurată de efective sporite de poliție pentru prevenirea unor atacuri din partea adversarilor Acțiunii 2012, între care partidul „Patrioții Moldovei”. Participanții la demonstrație au mărșăluit timp de câteva ore de la Academia de Științe din Chișinău la Teatrul Verde din parcul Valea Morilor. Ei au aprobat o rezoluție în care cer schimbarea în „română” a denumirii limbii de stat prevăzută de Constituție, precum și introducerea unei prevederi constituționale care ar permite unirea cu România, în cazul în care pentru asta s-ar pronunța majoritatea populației din Republica Moldova.