În această seară ar urma să aibă loc o reuniune a liderilor Alianței pentru Integrare Europeană, gândită să pregătească sesiunea de toamnă-iarnă a parlamentului. Primele şedinţe plenare vor avea pe loc pe 27 şi 28 septembrie, a anunţat preşedintele legislativului, Marian Lupu, citat de agenţiile de ştiri.

Portalul Unimedia îl citează în schimb pe liderul liberal Mihai Ghimpu cu declaraţia că vor fi discutate şi recentele vizite la Bruxelles şi Moscova a liderilor AIE, Marian Lupu şi Vlad Filat.

Direcţia Poliţiei Rutiere propune dublarea amenzilor pentru supraîncarcarea microbuzelor cu pasageri: şoferii ar putea fi amendaţi cu o mie până la două mii de lei sau şi-ar putea pierde carnetul de conducere pe 6 luni.

La Cairo, procurorul general a cerut ca şapte creştini copţi din Egipt, care trăiesc în Statele Unite, să fie judecaţi în Egipt, sub acuzaţia de blasfemie şi tentative de a diviza ţara. Cei şapte sunt bănuiţi că ar fi produs filmul care a provocat valul de proteste anti americane din Orientul Mijlociu.

La Washington, secretarul de stat, d-na Hillary Cinton a primit-o pe lidera opoziţiei din Mianmar, Aung San Suu Kyi, aflată în prima ei vizită în Statele Unite, după ani de arest la domiciliu. Cele două politiciene vor discuta despre procesul de democratizare din Mianmar şi măsura în care Statele Unite ar putea ridica restul sancţiunilor economice impuse împotriva regimului autoritar din fosta Birmanie.

În Statele Unite, revista Mother Johns continua să publice citate dintr-o întâlnire avută de candidatul republican la preşedinţie Mitt Romney cu donatorii. De data aceasta Romney este citat cu declaraţia că palestinienii nu vor să ajungă la pace cu Israelul şi că statul evreu nu trebuie împins să facă mai multe concesii teritoriale pentru a se ajunge la soluţia a două state, unul Palestinian şi unul Israelian. Luni, Romney era citat cu declaraţia că majoritatea alegătorilor preşedintelui Barack Obama depind de stat şi că „nu este treaba lui să se ocupe de acest electorat”.

Partidul Comuniştilor a contestat la Curtea Constituţională legea care interzice utilizarea simbolurilor comuniste, secera şi ciocanul, în scopuri politice. Interdicţia urmează să intre în vigoare de la 1 octombrie.

Deputatul PCRM, Sergiu Sârbu, citat de agenţia Info Prim, susţine că legea încalcă dreptul la libera exprimare, având ca unic scop distrugerea Partidului Comuniştilor.

În sud-estul Turciei, un convoi militar a fost ţinta unui atac cu rachete. Cel puţin şapte soldaţi au fost ucişi şi aproape 60 răniţi. Oficialităţile turce pun atacul în seama Partidului Muncii din Kurdistan, care luptă din 1984 pentru o regiune autonomă.

Trupele internaţionale din Afganistan au anulat, pentru moment, misiunile pe care urmau să le întreprindă cu forte locale de securitate. Motivul este înmulţirea atacurilor lansate de afgani împotriva militarilor internaţionali, soldate de la începutul anului cu 51 de militari ucişi. Suspendarea temporară a misiunilor comune a fost ordonată de comandantul trupelor americane din Afganistan.

În Afganistan, gruparea militant islamică Hezb-e-Islami a revendicat atacul terorist de astăzi, din apropiere de aeroportul din Kabul. Explozia unui camion capcană a ucis 12 persoane, între care cel puţin şapte străini. Mişcarea islamică afirmă că atacul este o reacţie la filmul produs, se pare, de un israelo-american, care ia în derâdere figura Profetului Mohamed. Filmul a provocat deja proteste intense în lumea arabă, soldate la Bengazi, în Libia, cu uciderea ambasadorului Statelor Unite.

Slovacia a interzis vânzarea de băuturi alcoolice tari, produse în Cehia, după ce mai multe persoane au decedat ca urmare a intoxicării cu metanol, folosit în aceste băuturi contrafăcute. Până în acest moment, 22 de persoane au murit după ce au consumat băuturi alcoolice contrafăcute, ultima victimă a fost înregistrată astăzi. În Cehia, vânzarea de băuturi tari este interzisă încă de vinerea trecută, în Polonia, de duminică.

În Belarus, un grup de jurnalişti străini a fost reţinut de poliţia din Minsk timp de mai multe ore. Ziariştii încercau să relateze despre protestul grupării de opoziţie „Spune Adevărul”, care cerea boicotarea alegerilor parlamentare din 23 septembrie.

Un grup de deputaţi PLDM a înaintat un proiect de lege care prevede ca sediile autorităţilor, instituţiile publice şi cele de învăţământ să poarte stema de stat. Stema ar urma să fie plasată şi pe sediile misiunilor diplomatice, precum şi la punctele de trecere a frontierei, relatează Info Prim.

Reprezentanţi ai Partidului Democrat, conduşi de Marian Lupu s-au întâlnit astăzi cu o delegaţii a grupului socialist din Parlamentul European, ocazie pentru liderul acestei fracţiuni, Hannes Swoboda a declarat că nu există alternativă la integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Tot astăzi, relatează Moldpres, liberal-democraţii premierului Vlad Filat au avut convorbiri cu reprezentanţii grupării Partidului Popular, de centru-dreapta, din Parlamentul European.

În această seară ar urma să aibă loc o reuniune a liderilor Alianței pentru Integrare Europeană, gândită să pregătească sesiunea de toamnă iarnă a parlamentului, care trebuie să înceapă cel târziu pe 30 septembrie. Portalul Unimedia îl citează pe liderul liberal Mihai Ghimpu cu declaraţia că vor fi discutate şi recentele vizite la Bruxelles şi Moscova ale liderilor AIE, Marian Lupu şi Vlad Filat.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă a sugerat că Alianța pentru Integrarea Europeană a folosit un truc, luni, la o ședință neanunțată a Consiliului municipal, când a votat alături de socialiști redenumirea străzii Cuza Vodă în Alexei Belțchi. Dar primarul a afirmat că acel vot nu produce efecte juridice.
La o conferință de presă, Dorin Chirtoacă a spus că la Chișinău există deja din 2006 o stradă Alexei Belțchi, numele unui soldat sovietic. O dată ce nu poate exista o a doua stradă cu aceeași denumire, votul de luni al consiliului ar fi nul, a spus primarul adăugând: „ei au venit cu șantaj, noi am răspuns cu alte soluții”.
Primarul Chirtoacă a mai spus că în urma acestui truc, socialiștii fără de care activitatea consiliului era blocată din lipsă de cvorum au fost convinși să voteze ale 49 de hotărâri „necesare orașului, nu prostii ca redenumirea străzilor”.
La o conferință de presă care a precedat-o pe a primarului, purtătorul de cuvânt al socialiștilor, Vlad Batrâncea l-a acuzat pe Dorin Chirtoacă de răspândirea „minciunilor” pentru că acesta anunțase dis-de-dimineață că ”strada Cuza Vodă rămâne Cuza Vodă”.

Rusia s-ar putea alătura în curând grupului tot mai mare de țări care blochează sau limitează accesul la site-ul YouTube pentru a preveni vizionarea filmului controversat care-l ridiculizează pe profetul Mahomed. Ministrul Comunicațiilor, Nikolai Nikiforov, a scris pe pagina sa din rețeaua de socializare Twitter că Rusia ar putea bloca site-ul You Tube în întregime la începutul lunii noiembrie, când va intra în vigoare o lege menită să apere copii de informații dăunătoare.
Compania Google, care deține YouTube, a oprit accesul la filmul anti-islamic în Egipt, India, Indonezia, Libia și Malaiezia. Bangladeshul a anunțat astăzi că a blocat accesul la YouTube. Pakistanul făcuse un anunț similar luni. Google a refuzat să oprească de tot accesul la film din cauza îngrijorărilor că poate fi încălcată libertatea presei. Liderul religios al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei a acuzat țările occidentale că restricționează propaganda pro-nazistă și alte forme de exprimare, dar permit discursul insultător la adresa musulmanilor.

Ministrul american al Apărării, Leon Panetta s-a aflat astăzi la Beijing, unde a făcut un apel pentru aplanarea tensiunilor între China și Japonia, în legătură cu un grup de insule disputate în Marea Chinei de Est. Panetta a îndemnat la contacte mai intense între oficialii celor două guverne pentru a reduce posibilitatea unor „calcule greșite”.
Vizita ministrului american a avut loc în timp ce China marchează așa numitul „Incident Manciuria” din 1931, când Japonia a folosit un tertip pentru a invada Manciuria.
De câteva săptămâni, în China au loc proteste față de pretențiile japoneze asupra insulelor. Tensiunile au fost inflamate astăzi când un grup de activiști japonezi au vizitat insulele pe care guvernul japonez anunțase săptămâna trecută că le va achiziționa în urma unei înțelegeri cu proprietarul lor privat.

Procurorii francezi au deschis astăzi o anchetă preliminară în legătură cu publicarea fotografiilor topless ale ducesei de Cambridge, Catherine Middleton, soția prințului britanic William.
Fotografiile publicate inițial săptămâna trecută de revista „Closer” au fost făcute aparent de paparazzi, când ducesa Catherine și prințul William se aflau în vacanță luna aceasta în sudul Franței.
Procurorii francezi au deschis ancheta preliminară în urma unei plângeri din partea cuplului regal britanic aflat acum în vizită în statul insular Tuvalu din Pacific. Un tribunal francez urmează să decidă în cursul zilei dacă interzice republicarea fotografiilor.
Atât „Closer” cât și revista italiană „Chi" care a preluat fotografiile luni aparțin unui holding al familiei fostului premier italian, Silvio Berlusconi.

Primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă va da astăzi o conferință de presă pe tema tentativei de schimbare a numelui străzii Cuza Vodă, anunțînd că o revenire la numele trecut nu este acceptabilă.
Postul PRO TV Chișinău a relatat că strada Alexandru Ioan Cuza din capitala a fost redenumită cu numele soldatului sovietic, Alexei Belski, printr-o decizie luată luni seara într-o ședință clandestină de Consiliul Municipal Chișinău.
La ședință ar fi luat parte 26 de consilieri liberali, liberal-democrați, socialiști și un democrat. Consilierii comuniști n-ar fi fost anunțați să vină la ședință.
Redenumirea străzii s-ar fi decis la cererea socialiștilor, care dețin voturile de blocaj în Consiliul Municipal. La ședința de 40 de minute s-ar fi adoptat ulterior 49 de chestiuni de pe ordinea de zi, printre care fuzionarea CET-urilor cu Termocom și rectificarea bugetului pentru anul 2012.
Primarul Chișinăului care s-a opus redenumirii și a dezvelit pe această stradă bustul domnitorului Cuza la 31 august, de Ziua Limbii, a declarat postului PRO TV că își va expune astăzi poziția.

Uniunea Europeană va suplimenta asistența financiară pentru Republica Moldova, oferindu-i și un ajutor special pentru înlăturarea efectelor secetei.
Anunțul a fost făcut de premierul Vlad Filat și de comisarul european Kristalina Gheorghieva, care a vizitat Chișinăul, luni. Suma asistenței europene de 94 de milioane de euro anul acesta va crește cu încă 28 de milioane – bani destinați reformei în agricultură și subvențiilor pentru fermieri.
În plus, Bruxelles-ul a spus că va oferi 50 de milioane de lei pentru sprijinirea agricultorilor moldoveni afectați de seceta din anul curent.

Președintele Nicolae Timofti a sugerat că Republica Moldova nu va accepta oferta Moscovei privind ieftinirea gazelor în schimbul denunțării înțelegerilor energetice cu Uniunea Europeană, relatează Moldpres. „Cursul de integrare europeană al Republicii Moldova nu poate fi negociat”, a declarat Timofti, răspunzând la Chișinău unei întrebări din partea unui oficial european privind negocierile Moldovei cu Gazprom.
Săptămâna trecută, ministrul rus al energiei Alexander Novak spunea la Soci, unde se afla în vizită premierul Vlad Filat, că Moldova ar putea primi gaze mai ieftine numai dacă denunță acordurile sale cu Comunitatea Energetică Europeană.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a îndemnat pe premierul României, Victor Ponta, să „înlăture dubiile” privind respectarea independenței justiției. Într-o declarație de presă după primirea lui Ponta la Bruxelles, Barroso a mai spus luni că atât alianța de guvernământ cât și opoziția trebuie să acționeze cu .„răspundere și reținere” înaintea alegerilor parlamentare din decembrie
România a trecut în vară printr-o criză politică provocată de încercarea eșuată a coaliției de guvernare de a-l demite pe președintele Traian Băsescu. Tensiunile dintre tabăra premierului și cea a președintelui rămân ridicate.

Reprezentantul Națiunilor Unite în Libia, Ian Martin, aflat la final de mandat, a declarat că atacurile mortale asupra consulatului american de la Benghazi săptămâna trecută au fost un duș rece pentru țara nord-africană care trebuie să îmbunătățească securitatea.
Ambasadorul Statelor Unite în Libia Christopher Stevens și alți trei diplomați americani au fost uciși cu o săptămână în urmă în timpul protestelor din fața consulatului împotriva unui film anti-islamic.
Nu este limpede deocamdată dacă atacul asupra consulatului fost spontan în timpul protestelor sau planificat din timp.

Doua avioane au fost percheziționate la aterizarea pe aeroportul J.F. Kennedy de la New York în urma unor amenințări cu bombă.
Autoritățile americane spun că nu au găsit explozibil în cele două avioane. Pasagerii au fost și ei chestionați.
Administrația Securității Transporturilor a spus că un avion al American Airlines venise din San Francisco, iar altul al companiei Finnair - din Helsinki.

Candidatul republican la președinția Statelor Unite, Mitt Romney a fost filmat când le spunea unor donatori înstăriți că aproape jumătate dintre toți americanii „se consideră victime” care merită ajutoare guvernamentale generoase.
În înregistrare, Romney mai spune că, în calitate de candidat, „nu trebuie să-și bată capul cu acești oameni”. Ulterior, a spus la o conferință de presă organizată în grabă că remarcile „ne-elegante” i-au scăpat din greșeală.
Gafa lui Romney dată publicității de revista Mother Jones este exploatată de campania președintelui Barack Obama.