Preşedintele Georgiei, Mikail Saakashvili, l-a numit astazi pe avocatul poporului Ghiorghi Tugushi, ministru responsabil cu penitenciarele, dupa protestele din ultimele zile provocate de inregistările video şocante despre torturarea deţinuţilor în inchisoarea numarul 8 din Tbilisi. Fostul gardian al inchisorii, care a dat publicităţii imaginile terifiante, se află în Belgia, unde a cerut azil politic şi a spus că cei torturati ar fi „duşmani ideologici” ai preşedintelui Saakaşvili. In Georgia pe 1 octombrie au loc alegeri parlamentare în care partidul preşedintelui Saakashvili are de înfruntat pentru prima data o opozitie consolidată şi grupată în jurul miliardarului Bidzina Ivanishvili si a mişcarii sale „Visul Georgian”.

Politia pakistaneză a intervenit cu gaze lacrimogene la Islamabad, pentru a risipi un protest in fata ambasadei Statelor Unite. La protest au participat in jur de 1000 de oameni, iar circa 50 au fost răniţi în ciocnirile cu politia. Manifestantii protestau impotriva filmului „Inocenţa musulmanilor” produs cu buget redus de un amator din Statele Unite. In lumea araba violenţele provocate de acest film au facut cel putin 19 victime.

Presa de la Chișinău relatează că la Curtea de Apel Chișinău au fost audiați astăzi mai mulți martori în dosarul fostului ministru de interne Gheorghe Papuc și fostului comisar al capitalei, Vladimir Botnari acuzați de abuz în serviciu la 7 aprilie 2009. Portalul Inprofunzime.md relatează că procurorii care au atacat decizia de achitare a primei instanțe au cerut astăzi patru ani de închisoare pentru Papuc plus o amendă de 20 de mii de lei și 2 ani de închisoare cu amendă de 16 mii de lei pentru Botnari.
Cei doi generali de poliție mai sunt acuzați de neglijență admisă în noaptea de 7 aprilie 2009 soldată cu moartea unui om, tânărul valeriu Boboc. Urmatoarea ședință în procesul început luna aceasta la Curtea de Apel va avea loc pe 11 octombrie.

Statele Unite spun că relațiile cu Ucraina sunt înghețate din cauza persecutării fostului premier ucrainean Iulia Timoșenko și altor lideri ai Revoluției Portocalii. Philip Gordon, asistent al Secretarului de Stat pentru Afaceri Europene și Eurasiatice, a făcut declarația astăzi. Comitetul pentru afaceri externe al Senatului american ceruse miercuri Departamentului de Stat să retragă ambasadorul de la Kiev și să impună restricții de călătorie președintelui ucrainean, Victor Ianukovici și altor oficiali „responsabili de detenția doamnei Timoșenko”.
Într-o declarație făcută Europei Libere, Gordon a spus că administrația este și ea îngrijorată. Dar a explicat că „întreruperea relațiilor cu guvernul ucrainean nu face parte în prezent din politica” Washington-ului pentru că asemenea acțiuni n-ar fi eficiente nici în cazul Timoșenko, nici pentru încurajarea unor alegeri corecte în Ucraina toamna aceasta.

Președintele Poloniei, Bronislaw Komorowski i-a cerut omologului său ucrainean, Victor Ianukovici, astăzi la Kiev, să promoveze integrarea cu Uniunea Europeană, dar a adăugat că principalul obstacol este întemnițarea fostei șefe a guvernului, Iulia Timoșenko. După convorbiri cu liderul ucrainean, Komorowski a spus că Ucraina trebuie să se hotărască dacă vrea să se aliniaze cu Uniunea Europeană sau să adere la uniunea vamală condusă de Rusia, pentru că „este imposibil să aplici ambele scenarii concomitent”.
Președintele polonez a mai spus că Uniunea Europeană așteaptă de la toți politicienii ucraineni să coopereze pentru înlăturarea obstacolelor din calea integrării europene a Ucrainei. Victor Ianukovici a evitat să răspundă la întrebarea dacă o poate grația pe rivala sa, spunând că este interesat ca toate procesele împotriva ei să decurgă legal.

Premierul Vlad Filat a declarat jurnaliștilor la Chișinău că va da publicității dezvăluiri despre „viciile la formarea prețului” carburanților din cauza cărora „pierde cetățeanul”, dar nu a spus când va face acest lucru. Primul ministru a reproșat Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică, instituție autonomă, că „n-ar supraveghea eficient” prețurile, care au crescut pentru a doua oară în mai puțin de o lună.
Cel puțin doi importatori au scumpit în ultimele două zile benzina şi motorina cu 40-50 de bani litrul, preţul la pompă al litrului de benzina A95 ajungând la 17,70 lei, iar al celui de motorină la 16,75 lei, pentru un litru. Directorul ANRE, Victor Parlicov, a declarat că majorarea explicată de importatori prin scumpirea importurilor n-ar fi justificată îndeajuns.

Președintele Nicolae Timofti i-a spus ministrei de stat pentru afaceri europene a Irlandei, Lucinda Creighton, că Republica Moldova nu a renunțat la poziția că trupele de pacificare de pe Nistru, care includ un contingent rusesc, trebuie înlocuite cu o misiune civilă cu mandat internațional, relatează Moldpres.
Creighton a cărei țară deține anul acesta președinția OSCE iar anul viitor o va deține timp de șase luni pe cea a Uniunii Europene se află la Chișinău în compania reprezentantului președinției irlandeze a OSCE pentru conflictul transnistrean, Erwan Fouere.
Presa moldoveană relatează că delegația irlandeză care a mai fost primită de premierul Vlad Filat are pe agendă și o întâlnire la Tiraspol cu negociatoarea transnistreană, Nina Ștanski.

Ministerul de externe de la Tiraspol a dat publicității proiectul unei strategii de politică externă, în care se spune că „prioritatea de bază” a regiunii transnistrene este „integrarea în Uniunea Eurasiatică". Documentul, citat de Moldopres, mai spune că Tiraspolul dorește
„reglementarea relaţiilor cu Republica Moldova prin negocieri paşnice". Proiectul strategiei ar urma să fie adoptat mai târziu de un consiliul de experţi al așa-numitului Minister transnistrean de externe, în urma unor dezbateri publice.

Judecătorul britanic, Robert Owen a cerut astăzi ca anul viitor să înceapă o nouă anchetă despre asasinarea în 2006 la Londra a fostului agent al serviciilor secrete ruse (FSB), Alexander Litvinenko. La audieri preliminare, astăzi, a devenit cunoscut că guvernul britanic dispusese tăinuirea informației dintr-un raport al poliției despre legăturile lui Litvinenko cu agenția britanică de spionaj, MI6.
Poliția britanică l-a identificat pe Andrei Lugovoi, fost agent FSB, ca suspect de uciderea lui Litvinenko cu poloniu radioactiv. Dar Rusia spune că Lugovoi e nevinovat și refuză să-l extrădeze.

Rusia a spus astăzi că expulzarea Agenției americane pentru dezvoltare USAID n-ar trebui să surprindă Statele Unite și că Moscova regretă că decizia sa a cauzat un scandal. Purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de externe, Alexander Lukașevici a spus că Washingtonul a fost înștiințat cu mult timp înainte și că „toată lumea cunoștea și înțelegea problema”.
Moscova a cerut USAID să oprească activitățile în Rusia de la 1 octombrie, pe motiv că ar fi încercat să influențeze politica din Rusia prin granturile oferite. Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, Victoria Nuland, a dezmințit, miercuri, acuzațiile și a spus că decizia Moscovei este regretabilă.

Un tribunal de la Belgrad l-a achitat pe bărbatul acuzat de incendierea ambasadei americane în Serbia în timpul tulburărilor anti-occidentale din capitala sârbă în 2008, dar l-a condamnat la un an de detenție pentru furt de bunuri din ambasadă. Tribunalul a constatat că nu se poate dovedi că studentul Milan Zivanovic s-ar fi aflat în mulțimea care a dat foc ambasadei Statelor Unite pe 21 februarie 2008, în timpul tulburărilor care au urmat proclamării independenței de către fosta provincie sârbă, Kosovo.
Dar Zivanovic a fost găsit vinovat de furarea unei scurte de piele și mănușilor unui angajat al ambasadei. Un om a murit în tulburările din 2008, iar ambasadele câtorva țări occidentale care au sprijinit separarea Kosovo au fost deteriorate.

Germania a convocat ambasadorul belorus la Berlin pentru explicații după ce Minskul a respins cererile de viză ale doi observatori care planificau să monitorizeze alegerile parlamentare de duminică. Ministerul german de externe i-a spus ambasadorului Andrei Giro că acest refuz precum și limitarea libertății presei înainte de alegeri trimit „semnale negative”.
Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a spus miercuri că doi dintre observatorii pe care plănuia să-i trimită la Minsk, un deputat german și unul lituanian, n-au primit vize.

Oficialități ale Comitetului Național Antitero din republica nord-caucaziană a Federației Ruse, Kabardino-Balkaria spun că opt militanți între care două femei au fost uciși astăzi de forțele de securitate în capitala regională, Nalchik. Printre cei uciși s-ar număra patru lideri ai insurgenței islamice în Kabardino-Balkaria.
Violențele între presupuși militanți islamici și forțele de securitate în regiunea nord-caucaziană a Federației Ruse fac zeci de morți și răniți pe an. Kabardino-Balkaria, Daghestanul, Cecenia și Ingușetia sunt cele mai turbilente republici.

Agențiile ruse de știri relatează că liderul transnistrean Evgheni Șevciuk le-a cerut deputaților ruși astăzi la Moscova să sprijine deschiderea unui consulat al Rusiei la Tiraspol. Șevciuk a vorbit în fața comitetului Dumei de Stat pentru relațiile cu CSI. Potrivit agenției Regnum, Șevciuk a spus că autoritățile de la Chișinău invocă „motive formale” pentru a se opune deschiderii consulatului, care ar fi o necesitate stringentă pentru cetățenii ruși din stânga Nistrului.
Înainte de vizita de săptămâna trecută în Rusia, premierul moldovean Vlad Filat declarase presei ruse că Chișinăul ar putea cădea de acord cu deschiderea unui consulat rus la Tiraspol, de vreme ce a acceptat deschiderea consulatelor românești în câteva orașe de pe malul drept al Nistrului.

Președintele rus, Vladimir Putin s-a întâlnit cu omologul său kirghiz Almazbek Atambaev, astăzi, în apropiere de Bishkek, pentru a discuta, între altele, despre o viitoare bază militară rusă în Kîrgîzstan. Vorbind alături de Atambaev la o conferință de presă, Putin a spus că bazele rusești în Kîrgîzstan și Tadjikistanul vecin „acționează ca factori de stabilitate”.
Înainte de vizita lui Putin, presa rusă a relatat că ar fi gata de semnare un acord prin care Rusia ar închiria baza de la Kant, la 40 de kilometri de Bishkek contra a 4,5 milioane de dolari pe an.
Astăzi, cei doi președinți au mai semnat un acord prin care Rusia a acceptat să șteargă treptat, până în martie 2016, datoria de 489 de milioane de dolar a fostei republici sovietice central asiatice.

Fostul gardian al închisorii georgiene nr. 8, care a dat publicității imaginile șocante despre torturarea deținuților, a declarat astăzi că deținuții torturați din imagini ar fi „dușmani ideologici” ai președintelui Mihail Saakashvili.
Vladimir Bedukadze se află în Belgia, unde a cerut azil politic după publicarea înregistrărilor la 18 septembrie. În declarațiile făcute televiziunii Obyektiv, el a spus că există și alte înregistrări aflate în posesia ministrului de interne Bacho Akhlaya.
Imaginile înfățișând scene în care gardieni și oficiali ai penitenciarului bat și violează deținuți au provocat proteste la Tbilisi cu mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile parlamentare de la 1 octombrie. Coaliția opoziției „Visul Georgian” se află în competiție dură cu Mișcarea Națională Unită a președintelui Saakașvili.

Președintele afgan, Hamid Karzai a concediat astăzi cinci guvernatori de provincie, într-o încercare a guvernului să combată corupția și să relanseze reformele. Printre guvernatorii concediați se numără și cel al provinciei sudice Helmand, Mohammad Ghulab Mangal care ar fi considerat de trupele britanice și americane un aliat important în lupta contra talibanilor.
Au mai fost dați afară guvernatorii provinciilor Kabul, Badghis, Nimroz și Wardak.

Premierul Vlad Filat consideră că în condiţii de loc uşoare, Chişinăul a „înregistrat progrese în negocierile privind reglementarea conflictului transnistrean”.

În cadrul întrevederii la Chişinău cu ministrul irlandez pentru afaceri europene, Lucinda Creighton, a cărei ţară deţine preşedinţia OSCE, premierul Filat a spus că „avem o comunicare bună cu cei de la Tiraspol, iar grupurile de lucru se întîlnesc cu regularitate”. Asiguraea drepturilor cetăţenilor este scopul Chişinăului în actualele negcieri, a mai precizat Vlad Filat.

Recent, şefa diplomaţiei de la Tiraspol, Nina Ştanski, acuzase însă Chişinăul că ar împiedica libera circulaţie a persoanelor de pe malul stâng al Nistrului cu paşapoarte ucrainene sau ruseşti precum şi activitatea de comerţ a firmelor trasnistrene. „Cerinţele noastre au fost îndeplinite cam 50 la sută”, afirma d-na Ştanski, citată de Infotag.

Irlanda preia anul viitor preşedinţia Uniunii Europene, aşa că premierul Vlad Filat a cerut sprijinul acestei ţări pentru eforturile Republicii Moldova de apropiere de Uniune. În cadrul întâlnirii cu ministrul irlanez pentru afaceri europene, premierul Filat a precizat, citat de Moldpres, că „ ...anul viitor este unul decisiv pentru noi, deoarece ne propunem ca, pînă la summit-ul Parteneriatului Estic, să finalizăm negocierile asupra Acordului de Asociere, Acordului de Liber Schimb, precum şi implementarea Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize”.

Un moldovean şi trei cetăţeni ruşi din Caucazul de nord sunt judecaţi de astăzi în capitala Cehiei pentru presupuse legături cu o organizaţiei islamică radicală şi pentru falsificarea de documente. Este prima dată că în Cehia are loc un proces legat de terorism şi extremismul islamic.
Încă o persoană din Daghestan şi doi bulgari sunt de asemenea judecaţi pentru falsificarea de documente de identitate. Acuzaţii resping orice legătură cu organizaţia Jamaat Shariat, bănuită că a organizat o serie de atacuri teroriste în Daghestan şi la Moscova.

În Olanda, în apropiere de Haga are loc o nouă reuniune a „Prietenilor Siriei”, grupare din care fac parte peste 60 de ţări. În discuţiei sunt noi sancţiuni economice împotriva regimului lui Bashir al Assad. Nu numai pentru a limita forţa militară a regimului sirian, a precizat ministrul de externe al Olandei dar şi pentru a forţa demisia preşedintelui sirian.

Directorul Centrului american pentru lupta cu terorismul, Matthew Olsen, a declarat în Congres că atacul asupra consulatului american din oraşul libian Benghazi a fost unul „terorist”. În atac a fost ucis şi ambasadorul Statelor Unite în Libia. Olsen nu crede că atacul fusese planificat înainte dar elemente teroriste au folosit „şansa” demonstaţiilor anti americane, provocate de filmul blasfemator la adresa Profetului Mohamed. Oficialul american a adaugat că există indicii că unui din atacatori aveau legături cu reţeaua terorista al Qaida.

Preşedintele american Barack Obama a discutat cu liderul afgan Hamid Karzai despre modul în care s-ar putea reduce numarul de atacuri asupra trupelor internaţionale, lansate de militari afgani sau persoane care pretind sa aparţină forţelor de securitate afgane. De la începutul anului, numărul acestora s-a ridicat la 51, motiv pentru care au fost suspendate mai multe misiunii comune.

La Londra se deschide o nouă anchetă legată de circumstanţele în care a fost ucis, în 2006, Alexandr Litvinenko, fost agent KGB. Litvinenko a fost intoxicat cu plutonium şi principalul suspect este un alt fost agent rus, Adrei Lugovoi, pe care Rusia refuză să-l extrădeze. Deschiderea unei noi anchete la Londra a fost obţinută de văduva lui Litvinenko, Marina.

Franţa a luat măsuri suplimentare de securitate după ce o revistă a publicat caricaturi obscene cu Profetul Mohamed. Vineri, zi de rugăciune pentru musulmani, Franţa va închide ambasadele, centrele clturale şi şcolile din circa 20 de ţări musulmane. Ambasada din Tunis şi şcoala franceză au fost deja închise. Guvernul de la Paris se teme de proteste violente, similare cu cele antiamericane, provocate de un video, considerat o blasfemie la adresa Profetului.