În cadrul întrevederii pe care a avut-o cu comisarul european pentru integrare, preşedintele parlamentului Marian Lupu a dat asigurări că Moldova nu va renunţa la pachetul energetic încheiat cu Uniunea Europeană, cum sugerase Moscova pentru a livra gaze mai ieftine. Chişinăul va încerca să ajungă la un compromis cu Rusia în acest domeniu. Pe de altă parte, Marian Lupu a declarat, citat de Mediafax, „că nu este nici o contradicţie dintre obiectivul integrării europene şi aflarea Moldovei în componenţa CSI. Moldova rămîne interesată de cooperarea în CSI, această platforma este una bună, care ne oferă multe oportunităţi pe dimensiunile politică, economică, comercială şi umanitară”.

Parlamentul kazah a aprobat, fără probleme numirea noului premier Serik Akhmetov. Fost vicepremier, Akhmetov a fost numit după ce azi dimineaţă fostul premier Karim Masimov demisionase. Ulterior acesta a fost numit şef al aparatului prezidenţial. Masimov era premier din 2007.

Guvernul ar vrea să semneze un nou acord de împrumut cu Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, pentru a finanţa reabilitarea şoselelor. Potrivit Moldpres, ar fi vorba de o sumă de 150 de milioane de euro pentru reabilitarea a 213 km de drum naţional, pînă în anul 2015.

Priorităţile partidului liberal în actuala sesiune parlamentară vor fi majorarea salariului minim şi adoptarea unei noi Constituţii. La o conferinţă de presă, liderul liberal Mihai Ghimpu a precizat că liberalii speră să obţină creşterea la 1.500 de lei a salariului minim garantat, ceea ar putea avea ca efect şi reducerea corupţiei.

Organizaţia pentru securitatea şi cooperare în Europa a declarat că alegerile parlamentare de duminică din Belarus nu au fost nici corecte şi nici libere. Nici un reprezentant al opoziţiei nu a cîştigat un mandate iar potrivit OSCE de la bun început, confruntarea dintre partide a fost neegală. Pe de altă parte, misiunea de observatori a CSI a declarat că votul de duminică a fost liber şi democratic, corespunzând standardelor naţionale.

Pentru a şasea zi consecutiv, în capitala Georgiei, sute de persoane au protestat împotriva abuzurilor comise în închisori. Valul de proteste a fost provocat de un video care arăta cum sunt maltrataţi deţinuţii. Doi miniştrii au demisionat între timp iar preşedintele Mikhail Saakaşvili a promis reformarea sistemului din penitenciare. În două săptămâni, în Georgia au loc alegeri parlamentare în care principalul oponent al partidului prezidenţial este „Visul Georgiei”, o alianţă de partide de opoziţie condusă de miliardarul Bidzina Ivanishvili.

În Iran, fiul fostului preşedinte Rafsanjani, a fost reţinut sub acuzaţia de corupţie şi propagandă împotriva statutul. Şi sora acestuia este deja în arest , tot pentru propagandă anti statală. Ambii sunt acuzaţi că ar fi organizat protestele care au izbucnit în Iran, în 2009, după realegerea preşedintele Ahmadinejad. Rafsanjani este considerat unul din politicienii moderaţi din Iran.

În Israel, fostul premier Ehud Olmert a primit o amendă şi un an de închisoare cu suspendarea pedepsei pentru corupţie şi abuz de putere. Fapte pe care le-ar fi comis pe vremea când era ministrul comerţului. Olmert, fost lider al partidului Kadima, mai are un proces de corupţie legat de mandatul său ca primar al Ierusalimului. Verdictul de astăzi i-ar permite să se reîntoarcă în politică dar Olmert respinge aceste speculaţii.

Ca urmare a ploilor şi inundaţiilor din nord vestul Indiei, peste un milion de persoane au fost nevoite să-şi părăsească locuinţele.

Într-un interviu cu Europa Liberă, premierul Vlad Filat s-a declarat încrezător că Republica Moldova se apropie de momentul când va fi ţară candidată la admiterea în Uniunea Europeană. În acest scop însă, a precizat Vlad Filat, trebuie continuate, cu consecvenţă, reformele şi depolitizate instituţiile statului. În ceea ce priveşte negocierile privind Transnistria, premierul s-a declarat din nou deschis oricărui dialog care ar duce la reîntregirea ţării:

„Nu suntem în situaţia în care să punem condiţii. Noi suntem într-o situaţie în care trebuie să fim inteligenţi. Suntem în situaţia în care trebuie să fim consecvenţi. Şi în situaţia în care să fim capabili să realizăm un compromis, în numele Republicii Moldova, însă nu în detrimentul independenţei, suveranităţi şi integrităţii teritoriale a ţării noastre.”

Expertul ONU pentru drepturile omului în regiunea transnistreană, Thomas Hammaberg, a recomandat revizuirea codului penal din această regiune pentru că sentinţele sunt excesiv de dure. După a doua misiune în Transnistria, Hammarberg a constatat că după înaintarea acuzaţiilor penale, achitările au loc foarte rar. Aparent, sentinţele îndelungate sunt aplicate chiar şi în cazurile cu impact social scăzut. Recomandările finale ale expertului ONU vor veni după o a treia misiune în Transnistria, precizează agenţia Info Prim.

Încă 17 independenți, 4 comuniști și un liberal democrat au fost aleși duminică în Adunarea Populară a autonomiei găgăuze, la turul doi de scrutin. Ei se vor alătura altor 13 aleși din primul tur, la 9 septembrie.

Comisia electorală de la Comrat spune că, potrivit rezultatelor preliminare, în parlamentul local cu 35 de locuri, au intrat în total 25 de independenți, 7 comuniști, 2 liberal-democrați și 1 socialist.

La turul doi de scrutin au participat 50,96 % din alegătorii cu drept de vot din autonomia găgăuză.

Câteva zeci de simpatizanţi ai Partidului Comuniştilor au demonstrat astăzi în fața Curţii de Apel Chişinău unde se judecă plângerea televiziunii NIT, a cărei emisie a fost sistată la 5 aprilie.

Potrivit televiziunii Publika, participanții la miting au scandat „Libertate" şi „Jos Dictatura".

Conducerea postului NIT, post apropiat de PCRM, a contestat în instanță decizia Consiliului Coordonator al Audiovizualului de a-i retrage licența pentru încălcări repetate ale reglementărilor în domeniul audiovizualului, inclusiv pentru nerespectarea pluralismului de opinii.

Nici un reprezentant al opoziției beloruse nu a ajuns în parlament în urma alegerilor parlamentare de duminică, potrivit rezultatelor preliminare anunțate astăzi de Comisia Electorală Centrală.

În total, au fost aleși 109 deputați, urmând ca un singur loc să fie disputat în turul doi de scrutin. Toți cei aleși fac parte din partidele loiale președintelui Aleksandr Lukașenka. Candidații de opoziție moderați care au participat la scrutin au pierdut.

Principalele partide de opoziție au boicotat alegerile și au declarat deja că nu recunosc rezultatele. Opoziția a contestat și prezența la urne de peste 74 la sută anunțată de autorități, spunând că în realitatea ar fi fost de două ori mai mică.

Președintele kazah, Nursultan Nazarbayev l-a demis astăzi pe premierul Karim Masimov și l-a numit șef al administrației prezidențiale, într-o nouă măsură de reechilibrare a raportului de forțe din conducerea Kazahstanului.

În vârstă de 47 de ani, Masimov a condus guvernul kazah din ianuarie 2007. În locul lui, liderul kazah l-a numit pe vice-premierul Serik Ahmetov.

La 72 de ani, președintele Nazarbayev conduce cu o mână de fier fosta republică sovietică încă din anul dezintegrării URSS, și nu și-a anunțat încă un succesor. El face periodic remanieri pentru a împiedica vreuna din grupările rivale din interiorul puterii să devină prea influentă.

Un nou raport al Freedom House spune că guvernele din numeroase țări limitează tot mai mult libertatea pe internet, folosind metode tot mai sofisticate, în timp ce activiștii ripostează tot mai intens.

Organizația pentru drepturile omului cu sediul în Statele Unite spune în studiul ”Libertatea pe Net 2012” că atacurile cibernetice se intensifică iar fenomenul unor comentatori online plătiți de guverne se răspândește în tot mai multe țări.

Studiul care acoperă anul 2011 și prima jumătate a lui 2012 spune că libertatea pe internet este cea mai mare în Estonia și cea mai mică în Iran, Cuba și China. Belarusul și Uzbekistanul sunt trecute în categoria țărilor ”non-libere”, iar despre Rusia, Azerbaidjan și Pakistan studiul spune că vor fi ”deosebit de vulnerabile” în anul următor.

La Moscova, deputații partidului de guvernare, Rusia Unită au sprijinit unanim astăzi candidatura naționalistului Aleksei Mitrofanov la conducerea unei noi comisii pentru media a Dumei de Stat.

Fracțiunea Rusiei Unite a anunțat că îi acordă sprijinul deplin lui Mitrofanov, care a fost ales pe listele partidului O Rusie Justă. În trecut, el a fost membru al Partidului Liberal Democrat, LDPR, al naționalistului Vladimir Jirinovski.

Duma de Stat urmează să voteze miercuri pentru alegerea lui Mitrofanov în funcția noii comisii care urmează să supravegheze politica informațională.

n autonomia găgăuză a avut loc duminică al doilea tur al alegerilor pentru forul legislativ, Adunarea Populară. Aproximativ 70.000 de cetățeni cu drept de vot au fost chemați să aleagă încă 22 de deputați, care se vor alătura celor 13 aleși din primul tur, la 9 septembrie.

Potrivit comisiei electorale din Găgăuzia, prezența la urne a fost de peste 40 la sută.

Din cei 44 de candidați, majoritatea sunt independenți. Au mai concurat candidați comuniști, liberal-democrați și un socialist. În primul tur de scrutin au fost aleși 8 independenți, trei comuniști, un socialist și un liberal-democrat.

Secretarul general al ONU Ban Ki-moon l-a avertizat pe președintele Iranului Mahmud Ahmadinejad duminică la New York în legătură cu pericolele unei „retorici inflamatorii”. Avertismentul lui Ban la întâlnirea cu Ahmadinejad înaintea ședinței anuale a Adunării Generale a Națiunilor Unite a fost lansat după ce un general al Gărzii Revoluționare a declarat că Iranul poate ataca preventiv Israelul dacă ar fi sigur că Israelul se pregătește să atace el însuși. Ban i-a mai spus liderului iranian că Teheranul trebuie să facă tot ceea ce poate ca să asigure comunitatea internațională că programul său nuclear este eminamente civil.

Opoziția siriană tolerată de guvern a cerut duminică, la una din rarele sale întâlniri, ca atât forțele guvernamentale cât și cele rebele să oprească imediat violențele. Întâlnirea de la Damasc la care au fost de față și diplomați ruși, chinezi și iranieni a fost organizată de Corpul Național pentru Schimbare Democratică în Siria, o structură autorizată de guvern. Alte 29 de partide ale opoziției au spus cu o zi mai devreme că această structură a refuzat să participe la un for pentru unificarea forțelor opoziției. Consiliul Național Sirian aflat în exil a acuzat-o că este o unealtă de propagandă a regimului.

Elveția a respins prin referendum, duminică, extinderea interdicției privind fumatul în locuri publice. 66 la sută dintre elvețienii care au participat la plebiscit au respins interzicerea totală a fumatului în baruri și restaurante, care este astăzi numai parțială. Cei care au pledat pentru extinderea interdicției au spus că reducerea fumatului pasiv va îmbunătăți sănătatea publică.

Fostul ministru rus al apărării Pavel Gracev a murit duminică la Moscova, la vârsta de 64 de ani. Se relatează că Gracev a încetat din viață la secția de cardiologie a Spitalului Militar Central. Pavel Gracev a condus ministerul rus al apărării între 1992-1996, fiind cunoscut mai ales pentru rolul jucat în primul război din Cecenia, pe care a promis să-l câștige „în câteva ore”. După demitere a lucrat până în 2007 în postul de consilier-șef la compania de stat care controlează exportul de arme rusești.

În Bielorusia autoritățile electorale au validat alegerile parlamentare de astăzi întrucât la ora 14, ora locală, se prezentaseră la vot pe ansamblul țării peste 50% din alegători. Potrivit datelor preliminare, cea mai redusă participare era la acea oră în capitala Minsk. Alegerile au fost boicotate de principalele partide de opoziție, care au anunțat astăzi că nu vor recunoaște rezultatele. Liderii opoziției ceruseră și cetățenilor să nu participe la vot, sugerându-le ”să meargă la pescuit sau în vizită la părinți”. Șefa comisiei electorale centrale de la Minsk, Lidia Ermoshina, a spus tot astăzi că opoziția ar trebui să înapoieze statului banii primiți pentru agitația electorală, de vreme ce s-a hotărât să nu mai participe la scrutin.

Armata libiană a dat milițiilor și grupărilor armate un termen de 48 de ore pentru a părăsi bazele militare, proprietățile statului și proprietățile unor membri ai fostului regim în capitala Tripoli și din împrejurimi. Armata a spus că a evacuat deja o formațiune dintr-un complex militar situat pe autostrada dintre centrul orașului și aeroportul internațional. Anunțul vine după ce vineri milițiile islamiste Ansar al-Sharia au fost alungate din bazele din orașul estic Benghazi. Ieri două formațiuni islamiste din orașul Derna, considerat un bastion islamist, au anunțat că se autodizolvă și evacuează bazele. La peste un an de la răsturnarea dictatorului Muammar Gaddafi, diferite grupări miliare continuă să controleze mari părți din teritoriul Libiei.

Un parlamentar iranian de rang înalt a acuzat agenția atomică a Națiunilor Unite IAEA că ar fi furnizat Israelului informații confidențiale despre programul nuclear iranian. Parlamentarul Javad Jahangirzadeh a mai spus că dacă Iranul își va reduce contactele cu agenția ONU cu sediul la Viena, de vină va fi șeful acesteia, Yukiya Amano, care ar fi făcut ”călătorii frecvente” la Tel Aviv, unde ar fi avut loc predarea informațiilor. IAEA nu a comentat aceste acuzații. Reuters notează că de când a fost numit la conducerea agenției Amano a vizitat Israelul o singură dată, în urmă cu doi ani.