În cadrul întrevederii cu expertul ONU pentru Transnistria, vicepremierul pentru reintegrare, Eugen Carpov, a propus, între altele, crearea unei platforme pentru monitorizarea şi promovarea drepturilor omului, structură în care să fie reprezentante ONG-uri de pe ambele maluri ale Nistrului. Obiectivul principal al platformei urmează a fi implementarea unor proiecte comune vizînd ameliorarea situaţiei din acest domeniu, precizează Moldpres.

Audiat în comitetul pentru CSI al Dumei de stat de la Moscova, liderul de la Tiraspol Evgheni Şevciuk a declarat că Tiraspolul nu-ţi poate achita datoria faţă de Gazprom. Potrivit Publika TV, Şevciuk ar fi afirmat: „Nu este un secret pentru nimeni că noi nu am mai făcut demult niciun calcul în acest sens. Toate resursele noastre sunt canalizate pentru stingerea deficitului bugetar, acumulat din anul 2006. Deficitul regiunii constituie peste 70 de procente şi este stins, cu precădere, din contul ajutoarelor financiare din partea Federaţiei Ruse”, a declarat Evgheni Şevciuk, joi, 20 septembrie, în faţa parlamentarilor ruşi. Publika.md reaminteşte că vicepremierul Valeriu Lazăr a declarat recent că datoria Transnistriei de aproximativ 3,5 miliarde de dolari pentru consumul gazelor naturale ruseşti este o bombă pentru securitatea energetică a Republicii Moldova.

În discursul ţinut la Adunarea Generală ONU, preşedintele Barack Obama a declarat că a venit momentul să fie izolate persoanele care folosesc, drept armă politică, anti-americanismul sau discursul anti-occidental.

Obama a condamnat filmul injurios la adresa Profetului Mohamed, care a provocat un val de proteste în lumea musulmană, dar a atras atenţia că aceste manifestaţii violente sunt îndreptate nu numai împotriva Americiim, dar şi împotriva principiilor care stau la baza Naţiunilor Unite. Obama a cerut şi demisia preşedintelui sirian Bashar al Assad şi a acuzat Iranul că-l sprijină activ.

Mai mult, el a atras atenţia că trebuie rezolvată problema programului nuclear iranian, bănuit că ar avea o componentă militară.

Studiile conduse de două universităţi americane au ajuns la concluzia că atacurile cu avioane teleghidate deasupra regiunilor tribale de la graniţa pakistano-afgană au făcut mult mai multe victime civile, decât admit autorităţile americane.

Studiile, făcute la Stanford şi New York nu dau numere din lipsă de informaţii precise, ele bazându-se în cea mai mare parte pe interviuri cu martori şi membri ai familiilor celor ucişi. Concluzia este însă că aceste atacuri au făcut mult mai rău diplomaţiei americane decât să ajute la întărirea securităţii.

La Damasc, o bombă a distrus o clădire administrativă. Nu se ştie câte victime a făcut explozia, dar atacul vine la o zi după ce emisarul ONU pentru Siria, Lakhdar Brahimi avertiza că situaţia din Siria degradează. Brahimi a fost săptămâna trecută la Damasc.

În discursul pe care îl va ţine la Adunarea Generală ONU, preşedintele Barack Obama se va concentra asupra protestelor violente anti-americane din multe ţări musulmane, proteste provocate de un film considerat o profanare a Profetului Mohamed. Obama o să atragă atenţia că aceste manifestaţi nu sunt numai împotriva Americii, ci împotriva principiilor care stau la baza Naţiunilor Unite. În discurs, preşedintele american se va referi şi la programul nuclear iranian, considerat un pericol la adresa stabilităţii regionale.

Secretarul de stat american, d-na Hillary Clinton, s-a întâlnit cu preşedintele Pakistanului, Asif Ali Zardari, în ajunul deschiderii lucrărilor Adunării Generale ONU. Subiectul central sunt protestele anti-americane din lumea musulmană. Vineri, în Pakistan, au murit 15 persoane în cadrul unor astfel de proteste.

Statele Unite au criticat modul în care s-au desfăşurat alegerile generale de duminică, din Belarus, pe motivul că nu au fost nici corecte, nici libere – constatare făcută luni şi de Organizaţia pentru securitate şi cooperare în Europa.

Rusia pe de altă parte consideră alegerile din Belarus drept corecte şi libere şi a deplâns viziunea diferită a OSCE, pe care a pus-o pe seama unei interpretări politizate a votului.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de stat a precizat că relaţiile bilaterale se vor ameliora numai dacă autorităţile din Belarus dovedesc mai mult respect pentru drepturile omului şi eliberează deţinuţii politici.

Noul ministru georgian al sistemului penitenciar, Giorgi Tugushi, a declarat că toţi poliţiştii au fost retraşi din închisori. Televiziuni apropiate opoziţiei au prezentat săptămâna trecută imagini cu deţinuţi torturaţi şi umiliţi de paznicii închisorii, film care a provocat un val de proteste în ajunul alegerilor generale din octombrie.

Doi miniştrii au demisionat, dar pentru a asigura liniştea în închisori, paznicii au fost înlocuiţi cu poliţişti. Toţi responsabilii din închisori, găsiţi vinovaţi, sunt reţinuţi şi vor fi judecaţi, iar preşedintele Saakaşvili a promis o reformă profundă a sistemului penitenciar.

Statele Unite au promis să sprijine actualul guvern libian care se confruntă cu revolta mai multor grupări extremiste. Secretarul de stat, d-a Hillary Clinton l-a asigurat pe noul preşedinte al parlamentului libian că Statele Unite rămân un aliat fidel, în pofida valului de manifestaţii anti-americane şi a atacului asupra consulatului american din Bengazi, soldat cu moartea ambasadorului american în Libia.

Cancelarul german, d-na Angela Merkel a declarat că sprijină ideea unui sistem mai strict de control asupră băncilor europene, dar a avertizat că nici o măsură nu trebuie luată în grabă.

Ea a respins şi orice speculaţie privind eventuala recapitalizare a unor bănci din zona euro prin intermediului unui sistem european, atâta timp cât nu a fost creată şi structura care să controleze aceste proces.

Liderii europeni au acceptat ca băncile să fie recapitalizate direct din fonduri europene, dar procesul urmează să fie controlat de Banca Centrală Europeană. Nu este clar dacă aceasta va controla toate băncile din zona euro, cum vrea Franţa sau numai pe cele mari, cum vrea Germania.

Scumpirea recentă a carburaţilor a fost un şoc pentru agricultori, într-un an agricol mult mai complicat decît alţii, a declarat astăzi, într-o conferinţă de presă, Alexandru Slusari, preşedintele Uniunii Producătorilor Agricoli „Uniagroprotect”, transmite Moldpres. Mai multe companii petroliere au scumpit, săptămâna trecută, benzina şi motorina cu 50 de bani. Companiile petroliere au explicat că scumpirea carburanţilor este determinată de creşterea preţurilor de import.

Preşedintele Parlamentului European, Martin Schultz, consideră că Moldova a făcut „cele mai dinamice progrese” în cadrul Parteneriatului Estic. În cadrul întâlnirii cu preşedintele parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, aflat într-o vizită la Bruxelles, Schultz a exprimat sprijinul legislativului European pentru eforturile Republicii Moldova de a încheia negocierile cu Uniunea Europeană legate de acordurilor de asociere, de liber schimb şi de liberalizare a regimului de vize.

Edilii Chișinăului au protestat astăzi din nou față de cercetarea câtorva dintre ei în legătură cu darea în folosință a unui bloc despre care procurorii anti-corupție spun că nu îndeplinește normele de siguranță și confort.

Primarul liberal Dorin Chirtoacă a spus că învinuirile împotriva adjunctului său Nistor Grozavu, a pretorului sectorului Ciocana Galina Bostan și altor funcționari ai primăriei sunt „gratuite”, adăugând că blocul a fost dat în folosință la insistențele viitorilor locatari, care altfel ar fi rămas în stradă.

Șeful Direcției Urmărire Penală de la Centrul Anticorupție, Bogdan Zumbreanu, a spus în urmă cu o săptămână că în blocul cu aproape 300 de apartamente nu sunt instalate dispozitive împotriva incendiilor, iar câteva zeci de apartamente nu sunt dotate cu rețele inginerești.

Președintele Parlamentului Marian Lupu a repetat că Republica Moldova nu va denunța acordul energetic cu Uniunea Europeană, adăugând că aceasta este poziția comună a tuturor instituțiilor puterii de la Chișinău.

Vorbind la o conferință de presă la Bruxelles, Lupu a mai spus că la negocierile ținute în urmă cu zece zile la Moscova pe tema prețului gazelor nimeni nu a cerut explicit Moldovei să renunțe la acordul cu UE.

„Au fost mai degrabă mesaje indirecte, cum că dacă Moldova vrea un preț bun la gaze, ar trebui să se gândească să denunțe tratatul energetic cu UE”, a spus Lupu. Ideea rusească a fost exprimată de ministrul energiei, Alexander Novak, în timp ce o delegație moldoveană condusă de premierul Vlad Filat vizita Federața Rusă, la mijlocul lunii curente.

Doi pușcași marini din armata Statelor Unite vor fi judecați de un tribunal militar pentru că ar fi urinat pe cadavrele unor insurgenți afgani, pozând apoi în fața camerei video în compania morților. Sunt primele inculpări în urma incidentului din iulie 2011, ajuns la cunoștința autorităților după plasarea unui video de 39 de secunde pe internet. În același caz au mai fost cercetați trei pușcași marini, dar ei nu au fost trimiși în instanță.

Sergenții Joseph W. Chamblin și Edward W. Deptola, care urmează să fie judecați, mai sunt acuzați și de neglijență în supravegherea subordonaților. La vremea lui, incidentul a fost calificat drept ”inuman” de președintele afgan Hamid Karzai.

Noul președinte al Consiliului Suprem al Magistraturii (CSM) de la Chișinău este judecătorul în vârstă de 55 de ani Nichifor Corochii, care a ocupat funcția de președinte interimar după ce titularul, actualul președinte Nicolae Timofti, a fost ales în primăvară în la șefia statului.

Moldpres scrie că Corochii, care este originar din raionul Edineț, unde și-a început cariera, a fost ales astăzi cu votul a 10 membri CSM și a fost singurul candidat.

Marea Britanie se pregătește să-l extrădeze pe clericul musulman radical Abu Hamza al-Masri în Statele Unite, unde este acuzat de terorism. Printre altele, procurorii americani îl învinuiesc pe suspectul de origine egipteană arestat de britanici în 2004 că ar fi organizat o luare de ostateci în Yemen în 1998 și că ar fi încercat să înființeze o tabără de instruire pentru teroriști în statul american Oregon. Ieri, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, cu sediul la Strasbourg, a hotărât că Abu Hamza al-Masri poate fi extrădat în Statele Unite.

Parlamentarii ruși discută posibilitatea înăspririi pedepselor pentru cei prinși conducând mașina sub influența alcoolului, după ce la sfârșitul săptămânii la Moscova un șofer beat a omorât șapte persoane intrând cu o viteză de 200 de kilometri pe oră într-o stație de autobuz.

Mărirea pedepselor va fi discutată astăzi de comisia juridică a Dumei de Stat, după ce luni premierul Dmitry Medvedev s-a pronunțat pentru legi mai dure, invocând creșterea continuă în ultimii ani a numărului rușilor care mor în accidente rutiere.

Potrivit legislației actuale autorul accidentului de sâmbătă din Moscova ar putea primi maximum nouă ani de închisoare. Agenția Interfax a relatat că unii deputați au cerut după tragedia soldată și cu moartea câtorva adolescenți ca asemenea delicte să poată fi pedepsite chiar cu închisoarea pe viață.

Un tribunal din Kazahstan l-a condamnat la 10 ani de închisoare pe primarul unui oraș kazah unde au avut loc anul trecut demonstrații de protest soldate cu 15 morți și 100 de răniți. Potrivit agenției Interfax, judecătorii au hotărât că fostul primar din Janaozen, Orak Sarbopeyev, împreună cu alți edili, este de vină pentru tensiunile sociale din regiune, care au dus la tulburările din zilele de 16 și 17 decembrie.

Agenția Interfax scrie că Sarbopeyev fusese inițial absolvit de orice vină într-un prim proces, fiind pus în libertate în iunie anul acesta, dar Curtea de Apel a ordonat ținerea unei noi judecăți, care l-a gasit vinovat.

Tulburările de la Janaozen au avut loc după o grevă a muncitorilor petroliști, care cereau condiții de muncă mai bune și salarii mai mari.

Fostul premier italian Slivio Berlusconi a criticat asupru politica germană în actuala criză a datoriilor din zona euro, ca și guvernul de la Roma care ar accepta în mod servil politica Berlinului. „Eu aș fi mai puțin loial Germaniei, un stat hegemonic care dictează altor țări europene regulile austerității și disciplinei”, a spus Berlusconi, citat de Deutsche Presee Agentur. Fostul premier italian, care a cedat anul trecut șefia guvernului tehnocratului Mario Monti, a mai spus că austeritatea nu reprezintă o cale de ieșire din criză, sugerând dimpotrivă scăderea impozitelor, care în opinia lui ar genera creșterea consumului și a produsului intern brut al Italiei.

Proprietarul echipei de fotbal din prima divizie bulgară Lokomotiv Plovdiv a spus că jucătorii și antrenorii vor fi obligați să treacă pe la detectorul de minciuni după ce au pierdut în mod suprinzător o partidă. „Nimeni nu este imun la înfrângeri, dar această înfrângere a fost ciudată”, a spus magnatul Veselin Mareșki, citat de Reuter, referindu-se la meciul pierdut de echipa sa cu 1-0 în fața codașei clasamentului, Botev Vrața. Fostă campionă a Bulgariei în 2004, Plovdiv fusese până acum neînvinsă în campionat în acest sezon. Reuters scrie că trucarea meciurilor de fotbal, mai ales pentru câștiguri mari la pariuri, este la ordinea zilei în Bulgaria, dar până acum nimeni nu a fost judecat sub asemenea acuzații.

Speakerul parlamentului, Marian Lupu, a declarat că Republica Moldova nu se va retrage din acordul de cooperare energetică cu Uniunea Europeană și va încerca să convingă Moscova de avantajele acestei cooperări. Lupu a făcut declarația în prezența comisarului european pentru extindere și bună-vecinătate Stefan Fuele, la Bruxelles.

Luna aceasta ministrul energiei din Federația Rusă Alexander Novak spusese că Moldova ar putea primi gaze mai ieftine dacă părăsește structurile de cooperare în energie cu Uniunea Europeană. Moldova negociază cu Gazpromul un nou contract, în locul celui care a expirat la începutul anului curent și a fost prelungit din cauza trenării discuțiilor.

Liderul partidului liberal, Mihai Ghimpu, a spus că Republica Moldova nu va accepta deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol atâta vreme cât nu controlează raioanele din stânga Nistrului. Vorbind luni la o conferință de presă, la Chișinău, Ghimpu a mai spus că dacă guvernul își dă totuși acordul pentru o asemenea inițiativă, atunci partidul său liberal va ieși din alianța de guvernământ. Înaintea recentei sale vizite la Moscova, în interviuri acordat agențiilor de știri rusești, premierul Vlad Filat a sugerat că ideea unui consulat rusesc la Tiraspol ar putea fi discutată, atrăgând însă atenția că principala problemă este asigurarea securității diplomaților.

Procurorii au spus că vor contesta ca fiind prea blândă sentința pronunțată împotriva unui bărbat de 37 de ani care și-a abuzat sexual fiica timp ce cinci ani, când mama era plecată la muncă în străinătate. Numele condamnatului nu a fost dat publicității, iar procuratura nu spune nici când s-a încheiat procesul, ci doar că faptele incriminate s-au petrecut în nordul țării, în perioada 2006-2011 și că inculpatul a fost condamnat la 10 ani și șase luni de închisoare. Procuratura a mai spus că același individ a fost condamnat pentru că a bătut un tânăr, lăsându-l inconștient în stradă, la Chișinău, într-o noapte geroasă, astfel că doctorii au trebuit să-i amputeze degetele de la ambele mâini.