La Chișinău premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Evgheni Șevciuk au prelungit astăzi cu un an valabilitatea acordului privind transportul de mărfuri pe calea ferată – relatează Info-Prim Neo. Inițial, acordul fusese încheiat pentru o jumătate de an. Potrivit declarațiilor făcute presei după întrunirea de două ore, Filat și Șevciuk au convenit în principiu și alte măsuri care să faciliteze circulația oamenilor și bunurilor, dar nu au dat detalii. Întrebat de presă despre datoria enormă a Transnistriei față de Gazprom, Șeviuk a spus că ea este o problemă care trebuie rezolvată, iar Filat a declarat că ea va trebui achitată de consumatorii rău-platinici din Transnistria, adică de agenții economici.

În Franța numărul șomerilor a depășit pragul de 3 milioane pentru prima oară în ultimii 13 ani. Ministerul muncii a anunțat că luna trecută și-au pierdut slujbele aproape 24.000 de oameni, ridicând cifra totală la 3,01 de milioane. Cifra nu include șomerii din teritoriile franceze de peste mări, unda rata șomajului este de obicei mai ridicată. Potrivit datelor publicate astăzi, rata șomajului în Franța continentală este acum de 10,2%, aproape de două ori mai mare decât în Germania vecină. Vorbind cu reporterii la New York, unde participă la Adunarea Generală ONU, președintele socialist al Franței, Francois Holland, a spus potrivit agenției DPA că ”a moștenit” șomajul ridicat de la predecesorul său, conservatorul Nicolas Sarkozy.

La Kiev un bărbat a împușcat mortal trei paznici și l-a rănit grav pe al patrulea după ce a fost prins furând un stick de memorie pentru computer. Suspectul a băgat în buzunar obiectul într-un magazin dintr-un mall numit ”Karavan”, dar a fost văzut de paznicul unei firme private de securitate, care l-a dus într-o încăpere separată pentru a-l lua la întrebări. Bărbatul a scos un pistol și a început să tragă în paznicii aflați în încăpere, după care a fugit. Poliția l-a dat în urmărire generală.

În discursul său la sesiunea Adunării Generale ONU, care se ține la sediul din New York al Națiunilor Unite, președintele iranian Mahmud Ahmadinejad a acuzat astăzi Occidentul că-i „intimidează nuclear” țara. Discursul a fost boicotat de diplomații din Statele Unite și Israel. La sesiune se perindă la pupitrul vorbitorilor toți liderii țărilor membre în ONU. Potrivit listei oficiale, președintelui Nicolae Timofti îi va veni rândul astăzi cu puțin înainte de ora 21 ora locală, adică mâine la 4 dimineața, ora Chișinăului.

Premierul Vlad Filat s-a întâlnit astăzi la Chișinău cu liderul transnistrean Evgheni Șevciuk. După discuții care au durat două ore, Vlad Filat a spus că au vorbit mai ales despre măsuri care pot îmbunătăți viața cetățenilor de pe ambele maluri ale Nistrului. Premierul a adăugat că nu s-a discutat problema deschiderii unui consulat rusesc la Tiraspol și că datoria istorică a Transnistriei pentru gazele primite din Rusia trebuie să fie plătită de agenții economici din regiune. Întrevederea Șevciuk-Filat, prima de acest fel planificată la Chișinău, urmează vizitelor recente întreprinse de cei doi în Rusia unde au discutat cu autoritățile ruse, între altele, problema imensei datorii a regiunii transnistrene pentru gazele rusești.

Centrul anticorupție va fi condus cel mai probabil de vechiul său șef și după reorganizare. Viorel Chetraru a câștigat astăzi concursul pentru șefia Centrului Național Anticorupție, dorită de alți 17 candidați. La audierea sa într-o comisie parlamentară, Chetraru a spus că structura pe care a condus-o, numită până acum Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, a făcut jocuri politice nu doar pe vremea comuniștilor, ci și în ultimii trei ani. El a promis să schimbe această stare de lucruri. Numirea lui Chetraru la șefia centrului rebotezat și reorganizat mai trebuie aprobată de parlament.

Pe fondul criticilor internaționale partidul de guvernământ din Ucraina a anunțat astăzi că retrage din parlament un proiect de lege care propunea pedeapsa cu închisoarea pentru defăimare.

Numind anunțul „o victorie rară a societății civile”, AP amintește că legea fusese adoptată săptămâna trecută în prima lectură, fiind condamnată imediat de organizațiile internaționale pentru libertatea presei și făcând mai multe organizații ucrainene de presă să afișeze panglici de doliu pe site-uri și în edițiile tipărite.

Partidul Regiunilor, fidel președintelui Viktor Ianukovici, a promis astăzi că legea va fi reformulată după consultări cu societatea civilă.

Miliardarul rus Alexandr Lebedev, cunoscut pentru critici la adresa Kremlinului, a fost acuzat astăzi de „huliganism” și ar putea fi condamnat la cel mult cinci ani de închisoare într-un caz despre care spune că ar fi o răzbunare din partea președintelui Vladimir Putin.

Comitetul Investigativ al Rusiei i-a ordonat lui Lebedev, a cărui avere este estimată la 1,1 miliarde de dolari, să nu părăsească Rusia. Lebedev ar urma să fie judecat pentru pumnul pe care i l-a tras într-o emisiune TV anul trecut magnatului imobiliar Serghei Polonsky.

Lebedev este unul din puținii așa-numiți „oligarhi” care își permit să critice guvernul, dar neagă că ar avea legături cu opoziția politică, așa cum îi reproșează apropiații Kremlinului.

Turcia s-a adăugat țărilor care blochează accesul pe internet la filmul „Inocența musulmanilor”, care a stârnit proteste soldate cu morți și răniți în mai multe țări predominant islamice.

Reuters scrie că un tribunal din Turcia a emis interdicția la cererea premierului Tayyip Erdogan. Ministerul turc al comunicațiilor a anunțat tot astăzi că a cerut îndepărtarea filmului de pe net companiei Google și site-ului YouTube.

Premierul turc Erdogan a criticat zilele trecute atât filmul anti-islamic, cât și protestele violente împotriva lui.

Diplomații din Statele Unite au anunțat că vor boicota discursul de joi al președintelui Iranului la sesiunea Adunării Generale ONU. Potrivit AFP purtătoarea de cuvânt a misiunii Statelor Unite la ONU Erin Pelton a spus că judecând după declarațiile sale din ultimele zile Mahmud Ahmadinejad folosește din nou călătoria la sediul ONU din New York pentru a insulta Israelul, în loc să vorbească despre preocupările reale ale iranienilor.

Diplomații americani au boicotat și în anii trecuți discursurile la ONU ale lui Ahmadinejad, care vorbește frecvent despre ilegitimitatea statului Israel și minimalizează sau neagă Holocaustul. Aparițiile liderului iranian au fost boicotate de asemenea de diplomații israelieni și cei din UE.

La Chișinău are loc o întâlnire între premierul Vlad Filat și liderul transnistrean Evgheni Șevciuk. Înaintea întâlnirii ministerul de externe din guvernul separatist de la Tiraspol a spus într-un comunicat de presă că vor fi discutate „proceduri concrete, menite să stimuleze activitatea economică”. Întrevederea Șevciuk-Filat, prima de acest fel planificată la Chișinău, urmează vizitelor recente întreprinse separat de cei doi în Rusia, unde au discutat cu autoritățile ruse, între altele, problema imensei datorii a regiunii transnistrene pentru gazele rusești.

Premierul Vlad Filat i-a amenințat voalat pe vânzătorii de benzină și motorină că le-ar putea fi retrase licențele dacă nu încetează să scumpească ”peste noapte” în proporție mare carburanții.

”Dacă acceptă condițiile vor lucra, dacă nu, nu”, a spus Filat la o ședință de guvern. Remarca premierului vine după ce agricultorii au protestat față de creșterea bruscă a prețurilor benzinei și motorinei în ultimele zile.

Premierul Filat s-a declarat astăzi îngrijorat de soarta fermierilor, acuzând comercianții de carburanți că ar zădărnici eforturile guvernului de a-i ajuta pe agricultori să depășească criza provocată de seceta de anul acesta.

Guvernul contează pe o creștere economică de 5% anul viitor, în ciuda încetinirii accentuate de anul acesta. Ținta de creștere a PIB-ului cu cinci procente la anul este cuprinsă în proiectul de buget pe 2013 adoptat astăzi de executiv.

Într-un interviu acordat astăzi Europei Libere, ministrul economiei, Valeriu Lazăr, spunea că Republica Moldova se confruntă cu un ”val de criză”, care ar putea face ca anul acesta economia să crească în cel mai rău caz cu numai un procent.


Lazăr a insistat însă că guvernul a ținut cont în bugetul pe anul curent și de asemenea posibilitate și nu va fi nevoit să taie din cheltuielile publice, cum se întâmplă în țările UE.

Parlamentul va discuta mâine propunerea comuniștilor de organizare a unui referendum privind aderarea țării la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.

Propunerea, care prevede ținerea consultării pe data de 18 noiembrie, a fost avizată astăzi negativ de două comisii parlamentare, juridică și de securitate, dar pentru că a fost depusă la biroul legislativului, va fi totuși discutată. Ideea comuniștilor a fost respinsă în declarații publice de partidele care dețin majoritatea în parlament. Tot mâine deputații ar urma să discute altă cerere a comuniștilor, anume de a-l demite pe spicherul democrat Marian Lupu pentru că ar fi tergiversat nejustificat dezbaterea pentru referendum.

Comuniștii susțineau într-o recentă declarație în sprijinul aderării la structurile dominate de Rusia că numai astfel Republica Moldova și-ar putea asigura stabilitatea economică și chiar supraviețuirea ca stat suveran.

Regiunea spaniolă Catalonia a anunțat că va ține un referendum asupra „auto-determinării”, ignorând avertismentul guvernului de la Madrid să renunțe la idee. Vorbind în Parlamentul catalan, la Barcelona, premierul regiunii Artur Mas a spus că referendumul se va ține în legislatura următoare indiferent dacă Madridul este de acord sau nu.

În Catalonia vor avea loc la 25 noiembrie alegeri anticipate pentru legislativul regional, a căror temă principală va fi independența. Premierul conservator spaniol Marian Rajoy a spus zilele trecute că referendumul plănuit de catalani ar fi împotriva constituției.

Catalonia, care se bucură deja de anumită autonomie, este împreună cu Țara Bascilor una din cele mai bogate regiuni ale Spaniei și se plânge că contribuie disproporționat de mult la bugetul central. Ideea independenței, latentă de multe decenii în societatea catalană, a luat un nou avânt după declanșarea crizei economice.

La Atena un marș sindical împotriva măsurilor de austeritate a căpătat accente violente. Polițiștii s-au confruntat în centrul capitalei elene, lângă parlament, cu demonstranții care aruncau sticle incendiare și pietre. AP relatează că unii protestatari au incendiat copaci în Grădina Națională și au spart cu ciocane dalele de pavaj ca să-și facă proiectile împotriva polițiștilor. Forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și sprayuri iritante. Marșul cu o participare de 50.000 de persoane este parte dintr-o nouă grevă generală organizată împotriva planului guvernului de a reduce și mai mult cheltuielile bugetare pentru a îndeplini condițiile creditelor externe și a evita intrarea țării în faliment.

Un corespondent al televiziunii iraniene de limbă engleză Press TV a fost împușcat mortal în Siria, iar șeful biroului Press TV din Damsc a fost rănit într-un atac pe care postul iranian l-a atribuit forțelor antiguvernamentale.

Corespondentul Maya Naser, de 33 de ani, a murit după ce a fost împușcat în gât de un lunetist, iar șeful de biroul Hossein Murtada a fost rănit cu un glonț în spate.

Incidentul s-a produs când cei doi ziariști relatau despre dublul atac sinucigaș cu bombă de astăzi împotriva unui complex de clădiri militare în capitala siriană. Organizațiile pentru apărarea ziariștilor spun că peste 20 de jurnaliști au fost uciși în Siria de la începutul revoltei împotriva președintelui Bashar al-Assad în martie 2011.

Liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk este așteptat în această după amiază la Chișinău, unde urmează să poarte convorbiri cu premierul Vlad Filat.

Primul ministru a anunțat vizita într-o emisiune a televiziunii publice Moldova 1. Ministerul de externe din guvernul separatist de la Tiraspol spune într-un comunicat că cei doi vor discuta despre „proceduri concrete, menite să stimuleze activitatea economică”.

Întrevederea Șevciuk-Filat, prima de acest fel planificată la Chișinău, urmează vizitelor recente întreprinse de cei doi în Rusia unde au discutat cu autoritățile ruse, între altele, problema imensei datorii a regiunii transnistrene pentru gazele rusești.

Comisia juridică a Parlamentului îi audiază pe cei 18 candidații la șefia Centrului Național Anticorupție (CNA), care susțin proba orală, la o zi după ce au susținut un test scris.

Printre candidați se numără și Viorel Chetraru, directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției care se transformă în transformat în CNA de la 1 octombrie și capătă, pe hârtie, mai multă autonomie.

Finalistul urmează a fi anunțat de comisia de specialitate până la 1 octombrie, urmând a fi confirmat în funcție prin vot în plenul Parlamentului.

Zeci de șoferi de microbuze pe rutele din Chișinău au făcut grevă miercuri, în semn de protest față de refuzul Consiliului Municipal de a mări de la 3 lei la 5 lei prețul călătoriei.

Primăria le cere companiilor de transport să doteze mai bine microbuzele, iar șoferilor să respecte regulile de circulație și să oprească doar în stații amenajate înainte de a discuta majorarea tarifului.

Şeful Direcţiei Transport, Adrian Boldurescu a declarat după o întrevedere avută azi cu greviștii că cererile primăriei rămân neschimbate.

Ministrul informației din Siria a declarat că două explozii produse astăzi la Damasc în apropiere de statul major al armatei nu au făcut victime.

Omran al-Zohbi a spus că exploziile au fost cauzate de două bombe artizanale, una dintre care ar fi fost detonată în curtea comandamentului armatei din piața Umayyad.

Rebelii din Armata Siriană Liberă și-au revendicat responsabilitatea pentru exploziile din Damascul pe cale să devină un nou câmp de luptă în conflictul de aproape 19 luni din Siria.

În discursul rostit marți la Adunarea Generală ONU, secretarul general al organizației, Ban Ki-moon a lansat un nou apel la acțiuni internaționale pentru oprirea violențelor în Siria.

Institutul pentru Securitate Inclusivă din Statele Unite sprijină cu două milione de dolari ONU în efortul de a spori rolul femeilor în rezolvarea conflictelor.

Organizația neguvernamentală cu sediul la Boston condusă de fosta ambasadoare americană Swanee Hunt a spus că fondurile vor fi folosite pentru includerea femeilor în echipele de experți care ajută guvernele, parlamentele și grupurile societății civile la soluționarea conflictelor.

Swanee Hunt a făcut anunțul la forumul Clinton Global Initiative condus de fostul președinte american Bill Clinton care are loc la New York. O rezoluție ONU din 2000 cere ca femeile să fie incluse în luarea deciziilor în toate procesele de pacificare și la toate nivelurile.

Membrii principalelor două sindicate din Grecia din sectoarele public și privat participă miercuri la o grevă de 24 de ore în semn de protest față de un nou val de măsurile de austeritate anunțate de guvern.

Aproximativ 20 de mii de sindicaliști au ieșit în stradă la două mitinguri văzute ca un test pentru noile măsuri anunțate de guvernul format în iunie și menite să aducă economii de 11,5 miliarde de euro.

Acestea fac parte din condițiile unor noi împrumuturi salvatoare din partea Uniunii Europene și Fondului Monetar Internațional pentru Grecia îndatorată.

Aflat în vizită la New York, unde participă la Adunarea Generală ONU, preşedintele Nicolae Timofti s-a întâlnit și a discutat preț de câteva secunde, marți, cu președintele american Barack Obama.

Purtătorul de cuvânt al președinției moldovene, Vlad Țurcanu a spus că Timofti i-a urat succes lui Obama la alegerile prezidențiale americane din noiembrie.

Președintele moldovean și soția sa, Margareta Timofti s-au aflat printre invitații la o recepție găzduită de Barack și Michelle Obama în marginea Adunării Generale ONU.

Președintele parlamentului, Marian Lupu a declarat, marți, la Bruxelles că Republica Moldova nu va denunța acordurile energetice cu Uniunea Europeană pentru a putea cere gaze rusești mai ieftine.

Vorbind la o conferință de presă după convorbiri cu președintele Parlamentului European, Martin Schultz, Lupu a spus că președinția, parlamentul și guvernul de la Chișinău au poziția consolidată de a nu denunța tratatul energetic european.

Lupu a mai spus că acest tratat oferă o marjă de flexibilitate și că Moldova caută împreună cu experții de la Bruxelles o soluție de compromis care va fi prezentată Federației Ruse până la sfârșitul lunii.