Turcia şi Egiptul au criticat regimul preşedintelui sirian Bașar al Assad şi şi-au exprimat sprijinul pentru cauza palestiniană. La congresul partidului de guvernământ din Turcia, noul preşedinte egiptean Mohamen Morsi şi-a exprimat sprijinul pentru poporul sirian, la fel şi liderul turc Repet Erdogan care a cerut în plus Rusiei, Chinei şi Iranului să nu mai sprijine regimul sirian. În Turcia se află acum aproximativ 80 de mii de refugiaţi sirieni.

Peste 20 de persoane au fost ucise şi altele peste 70 rănite în Irak în atacuri cu bombe în mai multe oraşe. Poliţia locală susţine că majoritatea atacurilor au avut ca ţintă şiiţi sau membri ai forţelor de ordine. Cel mai devastator atac a avut loc la 20 de kilometri nord de Baghdad. Deşi nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea, atacurile cu bombă sunt în general puse la cale de reţeaua teroristă Al-Qaida.

Tribunalul municipal din Moscova va analiza recursul înaintat de membrele grupului punk Pussy Riot, condamnate la 2 ani închisoare pentru huliganism şi incitare la intoleranţă religioasă, după ce au interpretat un cântec anti-Putin în principala catedrală din capitală. Duminică, Biserica Ortodoxă Rusă le-a cerut fetelor din Pussy Riot să-şi ceară scuze public, lăsând de înţeles că gestul ar putea fi răsplătit.

Dirk Schuebel, reprezentantul Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, că cererea de derogare făcută de autoritățile de la Chişinău nu este ceva nou şi că Uniunea Europeană va încerca să găsească o soluţie de compromis care să satisfacă toate părţile şi să permită Republicii Moldova să încheie un nou contract cu Rusia privind livrarea de gaze. Schuebel a precizat că Uniunea Europeană sprijină eforturile Moldovei de a-și diversifica sursele de aprovizionare cu energie, inclusiv printr-un program în valoare de 50 de milioane de euro, gândit să mărească eficienţa energetică şi dezvoltarea energiilor alternative.

După discuţiile avute la Ialta cu omologul său rus Dmitri Medvedev, premierul moldovean Vlad Filat a anunțat că țara sa va cere amânarea până în 2020 a aplicării prevederilor acordului energetic cu Uniunea Europeană: „Noi vom solicita extinderea termenului de implementare a prevederilor Pachetului III, în cadrul Interministerialei care va avea loc la Muntenegru în data de 18 octombrie. Aşa cum se prevede la ora actuală, termenul este 2016, noi vom cere o extindere pentru 2020. Ceea ce ar oferi o perioadă de timp suficientă pentru ca organizarea ulterioară a Moldovagaz să ofere, cum spuneam anterior, garanţii, pentru investiţiile efectuate. Am vorbit şi despre reorganizarea Modovagaz.” În cadrul întrevederii cu Medvedev, care a avut loc în marginea reuniunii şefilor de guvern din CSI, Filat a discutat si despre problema transnistriană. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, premierul s-a declarat deranjat de faptul că liderul de la Tiraspol Evgheni Șevciuk nu l-a anunţat de introducerea noilor taxe pe importuri, dar s-a declarat încrezător că orice problemă poate fi rezolvată printr-o comunicare adecvată.

În Georgia luni au loc alegeri generale. Zeci de mii de persoane au participat sîmbătă, în ultima zi a campaniei electorale, la un miting în capitala Tbilisi al alianţei de opoziţie Visul Georgiei, condusă de miliardarul Bidzina Ivanișvili. Vineri avut loc un miting la partidului prezidenţial Mişcarea Naţională Unită. Se pare că la mitingul opoziţiei au participat de trei ori mai multe persoane.

Lidera opoziţiei din Ucraina și fostul premier Iulia Timoșenko a postat pe internet o înregistrare video în care îndeamnă electoratul să nu voteze pentru Partidul Regiunilor al preşedintelui Victor Ianukovici, la alegerile generale din 28 octombrie. Înregistrarea a dost făcută în spitalul penintenciar unde Timoșenko e internată. Fosta șefă a guvernului ucrainean a fost condamnată la 7 ani închisoare pentru abuz de putere. recent pe numele ei a fost deschis nou dosar penal, pentru evaziune fiscală.

Doi lideri locali ai opoziţiei au fost ucişi în Venezuela, cu două săptămâni înainte de alegerile prezidenţiale. Cei doi făceau campanie electorală pentru Henrique Capriles, contracandidatul actualului preşedinte Hugo Chavez pe 7 octombrie. Chavez este la putere din 1999.

La Madrid şi Lisabona, zeci de mii de persoane au protestat împotriva măsurilor de austeritate. În Spania, manifestaţiile au degenerat în ciocniri între demonstranţi şi poliţie. Două persoane au fost rănite şi 12 reţinute. Valul de proteste din Spania a izbucnit la începutul săptămânii, înainte ca guvernul spaniol să prezinte bugetul de austeritate pe 2013 care prevede economii de peste 30 de miliarde de euro. Rata şomajului în Spania a atins un nivel record dar guvernul încearcă să evite ajutorul financiar al Uniunii Europene, ceea ce ar putea însemna şi mai multe măsuri nepopulare de austeritate.

Bazarul vechi de șase sute de ani din cel mai mare oraș sirian Alep a fost distrus în timpul luptelor dintre forţele guvernamentale ale preşedintelui Bașar al-Assad şi cele ale opoziţiei. Cel puţin 700 de magazine au fost distruse. Oraşul vechi din Alep face parte din patrimoniul cultural UNESCO.

Ultimul occidental bănuit de terorism deţinut la Guantanamo în Cuba a fost transferat în țara sa de origine, Canada. Omar Hadr a fost arestat în Afganistan, în 2002, când avea numai 15 ani. În 2010, a recunoscut că a ucis un soldat american şi că a fost implicat şi în alte activităţi cu caracter terorist şi a fost condamnat la 40 de ani închisoare. Acum, la 26 de ani, Hadar îşi va ispăşi pedeapsa într-o închisoare din Canda.

Mii de persoane au demonstrat la Karaci, cel mai mare oraş din Pakistan, împotriva filmului denigrator la adresa profetului Mohamed, postat cu mai bine de două săptămâni în urmă pe internet. Poliţia afirmă că ar fi fost în jur de 15 mii de protestatari, organizatorii susţin că erau „milioane”. Filmul a produs deja un val de proteste în ţările musulmane iar în Libia, la Bengazi, protestele violente s-au soldat cu moartea ambasadorului american. Până acum, cel puţin 21 de persoane au murit şi 230 au fost rănite în ciocnirile cu poliţia.

Secretarul de stat american Hilary Clinton a afirmat că Iranul este colacul de salvare a regimului sirian. La o reuniune înmarginea Adundării Generale ONU a ţărilor din grupul intitulat „Prietenii Siriei”, șefa diplomației americane a spus că regimul de la Teheran ar face orice să-l protejeze pe Bașar al-Assad. Ea amintit cele spuse săptămăna trecut de un diplomat iranian care a recunoscut că membri ai Gărzilor Revoluționare operează în interiorul Siriei. Cu aceeași ocazie, Clinton a anunțat un o donație de 15 milioane de dolari în echipamente (în special pentru comunicaţii) şi o alta de 30 de milioane ajutoare umanitare pentru opoziţia siriană.

Fostul valet al Papei Benedict este judecat la Vatican pentru că a furat şi a dat presei scrisori ale Suveranului Pontif. Paolo Gabriele şi-a recunoscut deja vina şi a explicat că a dat scrisorile spre publicare pentru a atrage atenţia asupra corupţiei din Vatican, mai ales că avea impresia că Benedict nu luat lucrurile foarte în serios. Gabriele este pasibil de patru ani închisoare şi vrea să ceară Papei să-l graţieze.

Premierul Vlad Filat a declarat , dupa discuţiile separate de la Ialta cu premierul rus Dimitri Medvedev, ca Moldova va cere amânarea până în 2020 a aplicării tuturor prevederilor acordului energetic cu Uniunea Europeană. „Vom solicita extinderea termenului de implementare a prevederilor Pachetului III, în cadrul Interministerialei care va avea loc la Muntenegru în data de 18 octombrie. Aşa cum se prevede la ora actuală, termenul este 2016, noi vom cere o extindere pentru 2020. Ceea ce ar oferi o perioadă de timp suficientă pentru ca organizarea ulterioară a Moldovagaz să ofere, cum spuneam anterior, garanţii, pentru investiţiile efectuate. Am vorbit şi despre reorganizarea Modovagaz.” În cadrul întrevederii cu Dimitri Medvedev, care a avut loc pe marginea reuniunii şefilo de guvern din CSI, Filat a discutat si despre problema transnistriană. Într-un interviu pentru Europa Liberă, premierul s-a declarat deranjat de faptul că liderul de la Tiraspol nu l-a anunţat de introducerea noilor taxe pe importuri, dar s-a declarat încrezător că orice problemă poate fi rezolvată printr-o comunicare adecvată.

Fondul Monetar Internaţional a aprobat sâmbătă o nouă tranşă de circa 77 de milioane de dolari din împrumutul pe 3 ani de peste 570 de milioane de dolari acordat Republicii Moldova, informează agenţia Info Prim. Suma tranşei aprobate este pusă la dispoziţia autorităţilor imediat după aprobarea Consiliului director al FMI.

Ministrul rus de externe Sergei Lavrov a criticat la Adunarea Generală ONU (la care preşedintele Rusiei Vladimir Putin nu participă) ţările care sprijină opoziţia din Siria, afirmând că nu fac decît să „împingă ţara şi mai tare în conflict”. El a declarat că trebuie să fie negociat un acord de încetare a focului, care să prevadă eliberarea prizonierilor şi accesul organizaţiilor care acordă ajutor umanitar. Mai multe organizaţii pentru drepturile omului susţin că de la izbucnirea revoltei împotriva regimului preşeditelui Bașar al-Assad, cu 18 luni în urmă, au murit aproximativ de 30 de mii de persoane. Rusia a fost constant criticată pentru faptul că în Consilul de Securitate ONU a blocat cîteva rezoluţii menite să impună noi sancţiuni împotriva Siriei.

În Pakistan, ploile puternice şi inundaţiile care au urmat au provocat moartea a 370 de persoane. 4 milioane 500 de mii de peroane şi-au pierdut casele, recoltele sau animalele. Potrivit autorităţilor pakistaneze, inundaţiile au lovit cel mai tare regiunea Sindh, care a avut de suferit şi în anii 2010 şi 2011.

Ministrul de externe al Germaniei, Guido Westerwelle a declarat la Adunarea Generală ONU că nu mai este foarte mult timp pentru a rezolva problema programului nuclear iranian, despre care se bănuieşte că ar avea o componentă militară. Ministrul de externe german a avertizat Iranul să „nu mai tragă de timp”. Premierul Israelului Benjamin Netanyahu a cerut joi, tot la Adunara Gnerală ONU, să se „tragă o linie roşie” până unde poate merge programul nuclear iranian, pentru că Teheranul ar putea produce arme nucleare în decurs de un an.

În Italia, peste 30 de mii de persoane au participat la proteste împotriva mărurilor de austeritate. Majoritatea demonstranților erau membri ai celor două cele mai mari sindicate italiene. Protestele de vineri au blocat între altele accesul la Colosseum. Guvernul premierului Mario Monti a anunţat că vrea să facă economii de circa 34 de miliarde de dolari până în 2014 prin reducerea birocraţiei de stat, ceea ce ar include o reducere cu 10 a la sută a angajaţilor de stat şi 20 la sută conducerii. Rata şomajului în Italia a ajuns la peste 10 la sută, cel mai mare din 2004.

Guvernul Franţei a adoptat noul proiect de buget pentru anul 2013 mărind substanţial impozitele, într-un efort de a reduce deficitul bugetar cu 30 de miliarde de euro. Potrivit guvernului două treimi din aceşti bani vor fi acoperiţi prin creşterea impozitelor celor bogaţi, iar restul din reducerea cheltuielilor guvernamentale. Potrivit premierului Jean Marc Ayrault, noile impozite nu vor afecta mai mult de 10 la sută dintre francezi. El a spus şi că impozitul de 75% din veniturile de peste 1 milion de euro va afecta doar „ o mică minoritate” de 2.000 sau 3.000 de francezi.

Parlamentul Rusiei a votat să nu îi mai permită deputatului opoziţiei Ilia Ponomariov să ia cuvîntul timp de o lună în Duma de stat de la Moscova. Într-o declaraţie publică, Ponomariov i-a numit pe deputatii din partidul Rusia Unită al preşedintelui Vladiomir Putin „hoţi şi pungaşi”. Împreună cu deputatul Ghenady Gudkov, care a fost expulzat din Parlament acum două săptămîni, Ponomariov a participat la mişcările de stradă ale opoziţiei împotriva regimului preşedintelui Putin.

Premierul Moldovei Vlad Filat a participat la reuniunea șefilor de guverne din ţările CSI care a avut loc la Ialta. La reuniune, premierul Rusiei Dmitri Medvedev a apreciat fraptul că 5 ţări membre ale organizaţiei, printre care şi Moldova, au ratificat acordul de creare a zonei de liber schimb între ţările CSI şi a îndemnat şi alte ţări ale organizaţiei să facă acelaşi lucru. Premierul Filat și-a exprimat speranța că prin crearea zonei de comerţ liber se vor îmbunătăţi condiţiile de activitate ale oamenilor de afaceri, cu atît mai mult cu cît Moldova se află în negocieri avansate şi cu Uniunea Europeană pentru crearea unei zone de comerţ liber. Filat i-a invitat pe oamenii de afaceri din ţările CSI să investească în economia Moldovei.

Fondul Monetar Internaţional a aprobat acordarea unui noi tranşe din împrumutul de 77 de milioane de dolari destinat Moldovei. FMI a apreciat rezultatele misiunii de monitorizare care a avut loc in Moldova. Imprumutul iniţial acordat de FMI Moldovei este de aproape 573 de milioane de dolari.

Guvernatorul Băncii Naţionale a Romniei Mugur Isărescu a declarat că Romania ar trebui să se înscrie în proiectul uniunii bancare europene, dar că decizia nu depinde numai de BNR, dar și de guvern si de parlament, relatează Mediafax. Premierul social democrat Victor Ponta afirmase anterior că Romania va decide în privinţa aderării ei la aceasta uniune propusă de Comisia Europeana numai după ce vor fi „lămurite mai multe chestiuni ridicate de alte ţări”. Potrivit lui Ponta, „ideea este bună, dar România trebuie să fie primită la masa discuțiilor, iar în acest moment, nefiind membră a zonei Euro, nu poate nici să participe şi nici să ne spunem părerea”. Preşedintele Romaniei Traian Băsescu i-a asigurat recent la Bruxelles pe preşedintele Comisiei Europene şi pe cel al Consiliului European că România doreşte să facă parte din propusa uniune bancară, chiar dacă nu este încă în zona euro. Proiectul Comisiei europene pentru mărirea puterilor Băncii Centrale Europene se adresează tuturor celor 27 de ţări comunitare, indiferent dacă sînt sau nu în zona euro