În România secretarul-general al Partidului Social-Democrat, Liviu Dragnea, a fost pus sub acuzare pentru fraude electorale pe care le-ar fi comis în timpul recentului referendum pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Direcția Națională Anticorupție a spus că Dragnea și-a folosit influența la nivel local și național pentru a favoriza votul multiplu, falsificarea listelor electorale, turismul electoral și votul minorilor.
Dragnea a spus că acuzațiile nu sunt decât o răzbunare din partea președintelui Traian Băsescu. Premierul Victor Ponta și liderul liberal Crin Antonescu, principalii arhitecți ai referendumului eșuat, i-au luat apărarea lui Dragnea, spunând că se vor autodenunța la DNA în semn de solidaritate.

Secretarul-general ONU, Ban Ki-moon, a criticat Azerbaidjanul pentru grațierea și recompensarea unui ofițer condamnat la închisoare pe viață în Ungaria pentru uciderea brutală a unui coleg din Armenia.
Un purtător de cuvânt al lui Ban a spus că guvernul de la Baku trebuie să respecte „standardele internaționale și principiile statului de drept”. Ceva mai devreme, decizia azeră fusese criticată la Erevan de secretarul general NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Grațierea lui Ramil Safarov, extrădat de Ungaria în țara de baștină săptămâna trecută, a fost condamnată vehement de Armenia, care a avertizat că este „gata de război” cu Azerbaidjanul.

Premierul Ungariei Viktor Orban a recurs la Facebook pentru a antagoniza Fondul Monetar Inernațional. Într-o postare video pe pagina sa oficială de pe rețeaua de socializare, Orban a spus că Ungaria nu poate accepta presupusele condiții ale unui nou credit în valoare de 15 miliarde de euro. Premierul ungar a reacționat astfel la știrea publicată fără precizarea sursei de ziarul „Magyar Nemzet”, că FMI dorește reduceri masive ale cheltuielilor sociale, inclusiv a pensiilor.
Orban a spus că guvernul său va lucra la o „propunere alternativă de negociere”. Economia ungară este în recesiune și rata ei anuală a inflației este cea mai ridicată din UE.

Rata șomajului în Grecia lovită de criză a ajuns la cifra record de 24,4% în luna iunie, a informat astăzi biroul național elen de statistică Elstat, estimând creșterea șomajului de la un an la altul la peste 7%. Numărul grecilor fără un loc de muncă ajunsese în iunie la peste 1,2 milioane. În rândul tinerilor cu vârste de până la 25 de ani, rata șomajului este de 55%.
În Uniunea Europeană, doar Spania întrece cu puțin Grecia în privința șomajului. La polul opus se află țări ca Austria, Olanda și Luxemburg.

Noul șef al poliției rutiere, Sergiu Diaconu, vrea pedepse mai aspre pentru șoferii în stare de ebrietate. El a spus astăzi la o conferință de presă că va propune mărirea amenzii pentru conducerea sub influența alcoolului până la 10.000 de lei, iar în cazul repetării „de mai multe ori” a faptei va fi posibilă confiscarea mașinii. Tot Diaconu dorește însă ca pe viitor să nu se mai facă proba de sânge pentru șoferi. El crede că detectoarele aflate în dotarea polițiștilor își fac datoria fără greș, în vreme ce medicii care examinează probele de sânge ar fi influențabili. „Intră omul beat la medic și iese de acolo treaz”, a spus Diaconu, citat de Info-Prim Neo.

Curtea de Apel din Chișinău a respins astăzi cererea de-a fi judecat în libertate a tânărului suspectat că ar fi aruncat o sticlă incendiară într-un convoi oficial de mașini cu ocazia vizitei cancelarului german Angela Merkel. Avocatul lui Iuri Vâlcov a spus că în urma deciziei de astăzi clientul său va rămâne în arest preventiv pentru 30 de zile.
Vâlcov, care are 23 de ani, este cercetat sub acuzația de huliganism și riscă o condamnare de până la șapte ani de închisoare.

Alianța Nord-Atlantică a spus că apropiatele alegeri parlamentare din Georgia, ca și cele prezidențiale de la anul, vor fi „un test pentru democrație”. Declarația a fost făcută la Tbilisi de secretarul-general NATO, Anders Fogh Rasmussen, la o conferință de presă comună cu președintele georgian Mikahil Saakașvili, care a promis că scrutinul de la 1 octombrie va fi ”cel mai liber și mai transparent” din istoria țării.
La alegeri partidul de guvernământ al președintelui se va confrunta cu opoziția condusă de miliardarul devenit politician Bidzina Ivanișvili, care s-a plâns în mai mult rânduri de tratament incorect din partea puterii.

Concernul rus Gazprom, cea mai mare companie de gaze naturale din lume, a anunțat că în primul trimestru al anului profitul său a scăzut cu aproape un sfert în primul rând din cauza crizei din UE și a creșterii economice lente din Europa de est. AFP notează că în ciuda scăderii față de anul precedent, Gazprom a avut un profit net de 11 miliarde de dolari.
Anunțul vine la puține zile după ce Uniunea Europeană a lansat o investigație asupra afacerilor Gazprom în noii săi membri, fostele țări comuniste. Ancheta va cerceta dacă concernul rus a încălcat legile comunitare prin întârzierea livrărilor, descurajarea concurenței și scumpirea nejustificată a prețurilor.

Ministerul ucrainean de interne a negat știrile din presă că ar fi cumpărat echipament suplimentar pentru forțele de ordine în vederea apropiatelor alegeri parlamentare. Potrivit Itar-Tass, un purtător de cuvânt al ministerului a spus că s-au cumpărat într-adevăr tunuri de apă și alte tipuri de echipament pentru controlul mulțimii, dar în vederea campionatului european de fotbal din vară, nu pentru alegeri.
Oficialul ucrainean a spus că plățile s-au făcut cu întârziere, așa că echipamentul a început să se livreze abia acum. Activiștii opoziției ucrainene susțineau că poliția ar pregăti măsuri de forță fără precedent dacă alegerile vor fi contestate în stradă.

Poliția financiară din Grecia a anunțat că a înghețat averile la 121 de persoane fizice și juridice implicate în evaziune fiscală. Într-o declarație de presă a ministrului de finanțe Iannis Stounaras se spune că „toleranța față de cei care nu-și plătesc impozitele, indiferent cât de sus-puși ar fi, s-a terminat”.
O sursă guvernamentală elenă, citată de AFP, a spus că este prima oară când autoritățile Greciei iau asemenea măsuri împotriva evaziunii fiscale și că valoarea conturilor bancare înghețate până acum este de peste 50 de milioane de euro. Stoparea evaziunii fiscale endemice este una din condițiile puse Greciei de creditorii externi, FMI și UE, care au salvat până acum țara de la faliment.

Înaintea vizitei sale în Federația Rusă, premierul Vlad Filat a declarat că deschiderea unui consulat rusesc la Tiraspol este posibilă și a promis măsuri de salvgardare a monumentelor soldaților sovietici. Într-un interviu acordat agenției ruse de știri Itar-Tass, Filat a spus că „dacă s-au deschis consulate la Bălți și Cahul, același lucru se poate face la Tiraspol”, dar a adăugat că asemenea inițiativă trebuie pregătită cu grijă pentru siguranța diplomaților ruși care vor lucra peste Nistru. Premierul moldovean, care urmează să se întâlnească săptămâna viitoare cu liderii ruși Dmitry Medvedev și Vladimir Putin, a condamnat în același interviu vandalizarea unor monumente ale Armatei Roșii în Moldova, spunând că guvernul său va pedepsi aspru pângărirea memoriei „celor care au învins fascismul”.

Liderul comuniștilor, Vladimir Voronin, l-a informat pe ambasadorul rus la Chișinău de intenția partidului său de a obține aprobarea Parlamentului pentru referendumul de aderare a Moldovei la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Potrivit unui comunicat de presă al PCRM, liderul opoziției i-a spus ambasadorului Farit Muhamteșin că aderarea la Uniunea Vamală din cadrul CSI corespunde dorinței majorității moldovenilor și ar fi nu doar în interesul prosperității economice a țării, ci și al păstrării statalității moldovene.
PCRM dorește ca Parlamentul să dezbată problema referendumului săptămâna viitoare, într-o ședință specială.

Patronii firmelor de maxi-taxi din capitală au promis că vor îmbunătăți condițiile de călătorie dacă se acceptă scumpirea biletelor. Astăzi, la o conferință de presă, transportatorii au spus printre altele că nu vor mai accepta mai mult de cinci călători în picioare, vor instala mai multe stații și vor afișa grafice și schema rutelor, suplimentând mașinile în orele de vârf.
În schimb, transportatorii doresc ca biletul să coste 5 lei, față de 3 lei în prezent. Potrivit Moldpres, Primăria a spus că va analiza propunerea și va da un răspuns săptămâna viitoare.

Agenția Națională de Reglementare în Energetică a aprobat astăzi o nouă metodă de calculare a tarifelor, despre care spune că aliniază piața moldoveană la practicile mondiale. Directorul general ANRE, Victor Parlicov, a spus că noua metodă de calcul va stimula companiile energetice să devină mai eficiente, iar pe termen lung, poate în cinci ani, ar putea duce chiar la scăderea tarifelor.
„Dacă anterior întreprinderea era interesată să-și majoreze cât mai mult costurile pentru a-și crește profitul... de acum operatorii vor merge spre reducerea costurilor și îmbunătățirea parametrilor tehnici de calitate”, a spus șeful ANRE, citat de Moldpres.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a calificat drept „greșite” declarațiile de campanie despre politica față de Moscova ale candidatului republican la președinția Statelor Unite, Mitt Romney, dar a adăugat că ar putea coopera cu el, dacă devine președinte. Într-un interviu difuzat astăzi de televiziunea guvernamentală rusă „Russia Today”, Putin a mai indicat că o victorie a lui Romney în dauna democratului Barack Obama ar putea adânci diferențele de opinie dintre Moscova și Washington.
Putin l-a numit pe președintele american în exercițiu „un om cinstit, care vrea într-adevăr să schimbe lucrurile în bine”.

Președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a repetat astăzi că va face „tot ce este necesar” pentru a salva moneda europeană comună și a anunțat un program pentru reducerea costului la care se împrumută unele țări-membre. Mesajul lui Draghi a fost reluat de cancelarul Germaniei, Angela Merkel.
Vorbind la Madrid, în compania premierului spaniol Marian Rajoy, Merkel a spus că e nevoie de refacerea încrederii în euro pe piețele internaționale.
Spania este considerată de unii următoarea țară din zona euro care va avea nevoie de un împrumut de salvare, dar guvernul Rajoy dă mereu asigurări că situația finanțelor țării nu este atât de rea.

Din Turcia se relatează că 58 de oameni, probabil imigranți ilegali, au murit în urma scufundării unei ambarcațiuni în Marea Egee. Se crede că în barcă se aflau mai ales irakieni și sirieni, iar zeci de supraviețuitori au reușit să înoate până la mal.
Televiziunea turcească de stat (TRT) a informat că în urma incidentului au fost arestate două persoane.
Coastele Turciei și ale vecinei sale, Grecia, sunt în mod frecvent scena unor asemenea naufragii, aflându-se pe una din principalele rute ale imigrației ilegale spre Europa dinspre Orientul Mijlociu.

Organizația ucraineană „Femen”, cunoscută pentru protestele ei topless, a confirmat pentru serviciul rusesc al Europei Libere că membra sa Inna Șevcenko a fugit în Franța de teamă că va fi arestată. Luna trecută, Șevcenko a protestat împotriva procesului din Rusia al membrelor formației „Pussy Riot” tăind o cruce în centrul Kievului.
Autoritățile ucrainene au acuzat-o apoi de huliganism. Fondatoarea „Femen”, Anna Gutsol, a spus că serviciul de securitate ucrainean supraveghează de atunci locuința Innei Shevchenko, așa că organizația a decis s-o trimită la adăpost în străinătate. Nu este limpede cum anume a ajuns protestara în Franța.

Guvernul a aprobat amendarea Codului Penal, astfel încât să penalizeze orice formă de cenzură a mediilor publice de informare. Iniţiativa îi aparţine deputatului Mihai Godea, precizează Info-Prim Neo.

În nota informativă a proiectului de lege se precizează că prin cenzură se înţelege impunerea denaturării materialului jurnalistic, limitarea răspândirii unei informaţii ce prezintă interes public sau alte acţiuni ilegale menite să „selecteze” informaţia.

Delictul de cenzură poate fi sancţionat cu amenzi sau chiar interdicţia de a ocupa anumite funcţii pe o perioadă de trei ani.

Aceste completări în Codul Penal au fost determinate de prevederile Legii cu privire la libertatea de exprimare, care a intrat în vigoare în luna octombrie 2010.

Subcomitetul pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a examinat şi a acceptat, la Paris, lista candidaţilor propusă de către Guvernul Republicii Moldova pentru postul de judecător la CEDO. Pe listă figurează avocaţii Valeriu Griţco şi Mihail Buruiană, precum şi viceministrul justiţiei, Vladimir Grosu, transmite Info-Prim Neo. Pe 30 septembrie candidaţii vor susţine un interviu în faţa Subcomitetului pentru alegerea judecătorilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Hotărârea finală va fi luată în octombrie, în plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a criticat retorica anti-rusească a candidatului republican la preşedinţia Statelor Unite, Mitt Romney, precizând însă că va putea colabora şi cu el dacă va câştiga alegerile prezidenţiale din noiembrie. În opinia lui Putin, problema centrală rămâne scutul ani-rachetă, care va fi staţionat în Europa, un subiect non-negociabil pentru republicani. Într-un interviu televizat, Putin şi-a exprimat indirect sprijinul pentru preşedintele Barack Obama, pe care l-a descris drept o persoană sinceră care vrea cu adevărat să schimbe ceva. La convenţia republicană, Romney a delcarat că în cazul unei victorii, Rusia trebuie să se aştepte la o poziţie mult mai dură din partea Statelor Unite.

Secretarul general NATO Anders Fogh Rasmussen s-a declarat profund îngrijorat de decizia preşedintelui azer de a-l graţia pe ofiţerul care în 2004 a ucis, la Budapesta, un ofiţer armean. Militarul azer fusese condamnat la închisoare pe viaţa în Ungaria, dar recent a fost extrădat în Azerbaidjan, unde a fost eliberat. Într-un interviu cu redacţia armeană a postului nostru de radio, Rasmussen, aflat la Erevan, a precizat că va discuta vineri această problemă, în cursul vizitei la Baku. Rasmussen se află într-un turneu în Caucaz, care include Armenia, Georgia şi Azerbaidjanul.

Este de aşteptat ca Banca Europeană centrală să anunţe noi măsuri pentru a ajuta ţările care se confruntă cu o criză serioasă a datoriei. Preşedintele Băncii, Mario Draghi, a declarat că va face tot ce se poate pentru a sprijini zona euro dar că are nevoie de sprijin politic. Banca Europeană ar putea anunţa că va cumpăra obligaţiuni de stat ale ţărilor îndatorate, ca Spania şi Italia pentru a reduce rata dobânzilor care li se cere în acest moment, pentru împrumuturi pe piaţa financiară internaţională.

În Statele Unite, în a doua zi a Convenţiei Naţionale a partidului democrat, fostul preşedinte Bill Clinton a propus candidatura actualului preşedinte Brack Obama pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie. Propunere aprobată cu entuziasm de delegaţii la convenţie.

În discursul de investitură a lui Obana, Clinton a făcut un bilanţ al primilor patru ani, reamintind că mandatul lui Obama a început aproape concomitent cu criza financiară. Clinton a apărat politica economică a preşedintelui, faptul că nici într-o perioadă de criză nu a renunţat la programele sociale. Şi mai ales că a reuşit să oprească pierderea de locuri de muncă.

Convenţia se încheie joi, cu discursul preşedintelui Obama în care va accepta candidatura partidului. Dar care va prezenta şi viziunea sa pentru următorii patru ani la Casa Albă. În noiembrie, contracandidatul lui Obama va fi republicanul Mit Romnney, care a câştigat deja investitura partidului său.

Kremlinul a anunțat că premierul moldovean Vlad Filat se va întâlni cu președintele Rusiei Vladimir Putin la Soci, pe data de 12 septembrie, urmând să discute cooperarea economică, interacțiunea în cadrul CSI și chestiunea transnistreană. În apropiata sa vizită în Rusia, Filat mai are programată o întâlnire cu premierul Dmitri Medvedev și participarea la deschiderea Zilelor Culturii Moldovene în Rusia.