Vicepremierul Valeriu Lazăr, ministrul economiei se afla la Bucureşti unde are programate convorbiri cu oficialităţile romane pe teme economice şi energetice. Într-un interviu cu Europa Liberă, ministrul Lazăr a declarat că piaţa energetică se schimbă cu viteză, ca şi situaţia geopolitică din regiune şi că Moldova trebuie să îşi adapteze şi ea politica economică şi energetică în acelaşi ritm. Pentru Chişinău rămâne însă o prioritate absolută gazoductul Ungheni-Iaşi care ar putea aduce beneficii Moldovei.

Unul din liderii opoziţiei ruse şi candidat la postul de primar al Moscovei, Aleksei Navalnîi, a fost reţinut de politie şi eliberat după puţin timp. Navalnîi şi-a prezentat astăzi documentele pentru a se înscrie în cursa pentru primăria Moscovei, alegeri care vor avea loc în luna septembrie. Până acum, în cursă se află 40 de candidaţi. Astăzi a fost ultima zi de înregistrare a candidaturilor.

Vicepreşedintele Statelor Unite, Joe Biden, a cerut Chinei să pună capăt „furtului” prin internet. Vorbind la convorbirile anuale de două zile, care au loc la Washington, între reprezentanții Chinei şi Statelor Unite, Biden a spus ca ambele naţiuni vor avea de câştigat „de un internet deschis, sigur şi pe care te poţi baza”. Washingtonul susţine ca hackeri din China produc pagube de sute de milioane de dolari companiilor şi agenţiilor guvernamentale americane. China, la rândul său, susţine că şi ea este o victimă a atacurilor cibernetice.

Ambasadorul Andrei Deşciţa, reprezentantul special al preşedinţiei ucrainene a OSCE pentru conflicte prelungite, Serghei Gubarev, reprezentantul special al Federaţiei Ruse, şi ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serhii Pirojkov, se vor afla astăzi şi mâine la Chişinău şi Tiraspol. La Chişinău, delegaţia OSCE s-a întâlnit cu vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov şi cu grupul parlamentar de lucru pentru reglementarea transnistreană. Mâine la Tiraspol delegaţia urmează să discute cu liderul administraţiei Evgheni Şevciuk şi cu negociatoarea Nina Ştanski. Următoarea rundă de negocieri are loc la Viena săptămâna viitoare, între 16 şi 17 iulie.

Guvernul Chinei comuniste oferă Republicii Moldova un grant nerambursabil echivalent cu 8 milioane de dolari. Premierul Iurie Leancă şi ambasadorul Chinei, Tong Mingtao, au semnat Acordul privind cooperarea economică şi tehnică între Republica Moldova şi China, informează IPN. Premierul a precizat că prioritate se va da proiectelor cu menire socială in folosirea acestui grant. Iurie Leancă a precizat că până acum volumul total al ajutorului nerambursabil acordat de China se ridică la 37 de milioane de dolari.

Cele mai mari două centrale sindicale din Grecia au anunţat o grevă generală de 24 de ore pentru marţi, 16 iulie. Greva este organizată în semn de protest pentru reducerile de personal din domeniul public, reduceri necesare pentru ca Atena să primească o nouă creditare din partea instituţiilor financiare internaţionale şi a Uniunii Europene. Luni, miniştrii de finanţe din zona euro au aprobat un pachet de 6,8 miliarde de euro pentru Grecia, iar guvernul de la Atena a promis că până la sfârşitul anului viitor va reduce cu 30.000 numărul angajaţilor publici şi va face reduceri însemnate în educaţie.

Preşedintele Cehiei Milos Zeman a confirmat în funcție astăzi noul guvern condus de economistul Jiri Rusnok, dar cabinetul are toate şansele să nu obţină votul parlamentului şi să prelungească astfel criza politică din Cehia. Votul de încredere ar urma sa fie dat în decurs de 30 de zile. Opoziţia considera nominalizarea economistului Rusnok în funcţia de premier că o încercare a preşedintelui de a-şi consolida poziția. Rusnok a fost ministru de finanțe în cabinetul Zeman de acum 10 ani şi este un apropiat al preşedintelui.

Moţiunea simplă iniţiată de PCRM asupra politicilor în domeniul educaţional, activităţii Ministerului Educaţiei şi activităţii ministrului Maia Sandu nu a trecut în Parlament, fiind votată de doar 32 de deputaţi, din cadrul fracţiunii PCRM şi de grupul Dodon, un număr insuficient pentru a fi aprobată.

În cadrul audierii, ministrul a declarat că, potrivit rezultatelor preliminare ale sesiunii de bacalaureat 2013, circa 60% de candidaţi au susţinut examenele.

„Trebuie să vedem această cifră ca un pas spre viitorul moral al Republicii Moldova. Dar totodată, această cifră confirmă unele probleme serioase din sistemul de învăţământ”, a spus Maia Sandu.

Patriarhul Moscovei și al Întregii Rusii, Kiril, va vizita Moldova în perioada 7-9 septembrie 2013, anunță preşedinţia Moldovei. Anunţul a fost făcut de mitropolitul Vladimir al Moldovei, în cadrul întrevederii pe care a avut-o cu şeful statului moldovean.

Președintele a confirmat că este disponibil la o întrevedere cu Patriarhul Kiril.
Patriarhul Kiril a fost ultima dată în Republica Moldova la 8-9 octombrie 2011.

Premierul interimar al Egiptului Hazem el-Beblawi intenţionează să se întâlnească astăzi cu liderii partidelor liberale pentru a forma un guvern. Ieri el a fost nominalizat de preşedintele Adli Mansour. În funcţia de vicepreşedinte însărcinat cu afacerile internaţionale a fost numit Mohamed El Baradei, care este si laureat al premiului Nobel pentru Pace. Se aşteaptă ca premierul interimar să propună posturi în noul său cabinet şi Frăţiei Musulmane, mişcarea politică islamistă a fostului preşedinte Mohamed Morsi. Oferta de principiu a fost respinsă de Frăţia Musulmană, spunând că nu vrea să aibă de-a face cu „puciştii”.

Ambasadorul Rusiei la Națiunile Unite, Vitali Ciurkin, a înmânat astăzi un raport de 80 de pagini Naţiunilor Unite în care spune că s-ar afla dovezile experţilor că rebelii sirieni ar fi folosit arme chimice împotriva forţelor guvernamentale. Ciurkin le-a spus jurnaliștilor că împreună cu experți ruși a fost ieri lângă Alep, în localitatea Khan al Assad şi a adunat dovezile de la fata locului. În opinia sa, raportul experţilor ruşi ar arăta clar că au fost folosite 3 rachete cu gaze sarin pe 19 martie, atacul rebelilor soldându-se cu moartea a 26 de oameni, printre care 16 soldaţi. Guvernele occidentale susţin că nu există dovezi că rebelii sirieni ar fi folosit arme chimice.

Curtea Supremă a Rusiei a declarat corectă decizia autorităţilor de la Stavropol de a interzice purtarea vălului musulman sau a hijab-ului în scoli. Avocatul care reprezintă familii musulmane şi care a adus cazul in fata instanţei, a anunţat că va face apel. Decizia autorităţilor din regiunea multietnică Stavropol a fost pusă în practică toamna trecută. Legea nu permite afişarea nici unui simbol sau îmbrăcăminte religioasă în şcoli, cât şi îmbrăcămintea considerate prea provocatoare şi pantofii cu un toc mai înalt de 7 centimetri.

Candidata la alegerile prezidenţiale din Georgia, Nino Burjanadze, ex-preşedinte al Parlamentului Georgiei, a declarat că dacă va fi aleasă îl va aduce în fata justiţiei pe actualul preşedinte Mihail Saakaşvili. În opinia sa, partidul preşedintelui Mişcarea Naţională Unită ar fi „o organizaţie criminală” şi cel pe care îl va aresta primul va fi preşedintele Saakaşvili. Mandatul acestuia se încheie în luna octombrie. Şi premierul Bidzina Ivanişvili a spus că nu exclude posibilitatea aducerii preşedintelui Sakaşvili în faţa instanţei. Mai mulţi importanţi consilieri şi apropiaţi ai lui Saakaşvili, printre care şi fostul premier Ivane Merabişvili au fost arestaţi de când se află la putere premierul Ivanişvili şi coaliţia sa „Visul Georgian”.

O delegaţie rusească se află în Grecia pentru a aduce mâine la Sankt Petersburg, şi apoi la Moscova, Crucea Sfântului Andrei. Crucea va fi dusă şi la Kiev, pentru a aniversa 1025 de ani de creştinism în Ucraina. Se crede că este crucea pe care a fost martirizat sfântul apostol Andrei.

Primii miniştri moldovean şi român, Iurie Leancă şi Victor Ponta au declarat marţi seara la Bucureşti că îşi doresc „rezultate” concrete ale colaborării, pe care ar dori să o întărească în curând la o şedinţă comună a celor două guverne. Vizita de câteva ore a lui Iurie Leancă a fost prima la Bucureşti în aproape o lună şi jumătate de când este prim-ministru. El a plecat la convorbiri neanunţate cu Victor Ponta, după ce se întâlnise în dimineaţa zilei la Chişinău cu şefa politicii externe şi de securitate europene, Catherine Ashton.
Premierul moldovean i-a spus omologului său român că îl aşteaptă la Chişinău de ziua independenţei Republicii Moldova pe 27 august ca să lanseze împreună construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni în compania comisarului european pentru energie, Gunther Oettinger.

În Egiptul tulburat de revolte şi contra-revolte, preşedintele interimar Adli Mansour a început nominalizarea membrilor cabinetului de tranziţie. Mansour a anunţat marţi că economistul liberal şi fostul ministru al finanţelor Hazem el-Beblawi va deveni premier iar fostul şef al agenţiei nucleare a ONU, Mohammad ElBaradei va fi vicepreşedinte responsabil cu afacerile externe.
Se aşteaptă că noul premier va oferi şi principalei formaţiuni islamice, Frăţia Musulmană funcţii în guvernul de tranziţie care va avea misiunea să organizeze alegeri noi în jumătate de an şi să amendeze constituţia. Dar acest partid a spus deja că nu va lucra cu „puciştii” şi a cerut restabilirea preşedintelui Mohamed Morsi înlăturat de armată săptămâna trecută, după ample proteste antiprezidenţiale.

Suspectul Dzhokhar Tsarnaev acuzat de detonarea bombelor la maratonul de la Boston urmează să compară astăzi în faţa unui tribunal local pentru prima dată de la atacul de pe 15 aprilie. Capturat şi rănit de poliţie câteva zile mai târziu, inculpatul de origine cecenă în vârstă de 19 ani s-a aflat până acum la spital. Fratele său mai mare, Tamerlan, a fost ucis în schimbul de focuri cu poliţia.
Două bombe artizanale detonate la lina de finiş a maratonului au ucis 3 oameni şi au rănit 264, unii pierzând picioarele. Tsarnaev riscă închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.

Casa Albă spune că preşedintele Barack Obama nu a luat încă vreo decizie despre numărul militarilor americani vor rămâne în Afghanistan după retragerea din 2014, dar că examinează între altele „opţiunea zero”. Purtătorul de cuvânt, Jay Carney a mai spus că mărimea contingentuluide militari din Afganistan, dacă va exista vreunul, va fi negociată cu guvernul afgan.
Declaraţiile survin pe fundalul speculaţiilor că Statele Unite s-ar putea retrage integral din cauza unor dispute între administraţia Obama şi cea a preşedintelui afgan, Hamid Karzai. Purtătorul de cuvânt al acestuia a dezminţit că s-ar discuta vreo „opţiune zero”.

Şefa politicii externe şi de securitate a Uniunii Europene a spus marţi la Chişinău că summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie la Vilnius va fi un „prilej de a celebra trăinicia relaţiei” între Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Catherine Ashton a spus că a venit în vizită ca să-l felicite pe premierul Iurie Leancă pentru preluarea funcţiei. Într-o declaraţie după întrevederea cu primul ministru, ea l-a îndemnat să continue reformele ca oamenii să poată avea încredere în instituţiile statului şi să „aibă sentimentul, în toate domeniile vieţii cotidiene, că li se oferă într-adevăr tot ce se poate mai bun”.
Preşedinţia moldoveană o citează pe Catherine Ashton cu declaraţia făcută la întrevederea cu preşedintele Nicolae Timofti că „integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană este o perspectivă reală”. Ea ar mai fi spus că oficialii europeni se gândesc deja la ceea ce va urma după Vilnius, unde se aşteaptă parafarea acordurilor de asociere şi liber schimb.

Premierul Iurie Leancă a plecat aseară la Bucureşti pentru a se întâlni cu omologul său român, Victor Ponta. Un comunicat al guvernului spune că cei doi urmau să discute despre proiectele comune, cooperarea europeană şi evoluţiile din regiune.
Republica Moldova s-a aflat marţi şi pe agenda miniştrilor de externe român şi rus, Titus Corlăţean şi Serghei Lavrov, care au purtat convorbiri la Moscova. Agenţia Itar-Tass îl citează pe Lavrov cu declaraţia că împărtăşeşte opinia lui Corlăţean despre faptul că viitorul Republicii Moldova ar trebui decis prin libera alegere a cetăţenilor ei.

În Egiptul tulburat de revolte şi contra-revolte, preşedintele interimar Adli Mansour a început nominalizarea membrilor cabinetului de tranziţie.
Mansour a anunţat marţi că economistul liberal şi fostul ministru al finanţelor Hazem el-Beblawi va deveni premier iar fostul şef al agenţiei nucleare a ONU, Mohammad ElBaradei va fi vicepreşedinte responsabil cu afacerile externe.
Partidul islamist Al-Nour a spus că acceptă candidatura premierului, dar examinează încă numirea lui ElBaradei. Guvernul de tranziţie va avea misiunea să organizeze alegeri noi în jumătate de an şi să amendeze constituţia. Dar principala formaţiune islamistă a ţării, Frăţia Musulmană respinge planul şi cere restabilirea preşedintelui Mohamed Morsi înlăturat săptămâna trecută.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că pedeapsa cu închisoarea pe viaţă fără posibilitatea eliberării violează drepturile omului.
16 judecători dintr-un complet de 17 au decis marţi, la instanţa de la Strasbourg, că deţinuţilor trebuie să li se dea şansa eliberării şi revizuirii pedepsei.
Decizia a fost luată în cazul a trei britanici condamnaţi pe viaţă pentru omor, inclusiv Jeremy Bamber, care a fost găsit vinovat pentru că şi-a ucis cinci membri de familie în 1985. Marea Britanie, care a anulat în 2003 o lege despre revizuirea condamnărilor pe viaţă o dată la 25 de ani, trebuie să se conformeze deciziei CEDO. Premierul David Cameron a spus că nu este de acord cu ea.

Ambasadorul rus la Naţiunile Unite, Vitali Ciurkin spune că a adus dovezi ale folosirii armelor chimice de către rebelii sirieni. Ciurkin a spus marţi că experţii ruşi au fost lăsaaţi să examineze localitatea Khan al-Assal şi să adune, în cuvintele sale, probe directe ale folosirii gazului sarin.
Atacul ar fi avut loc la 19 martie, când rebelii ar fi ucis cu trei rachete 26 de oameni la Khan al-Assal, inclusive 16 militari. Guvernele occidentale spun că nu au dovezi ale folosirii armelor chimice de către rebeli. Statele Unite afirmă că, dimpotrivă, s-au convions de folosirea acestor arme de către regim pentru înăbuşirea revoltei de doi ani şi peste trei luni.

Fondul Monetar Internaţional prezice o creştere economică globală mai lentă până la finele lui 2014 din cauza recesiunii economice persistente din Uniunea Europeană şi încetinirii în ţări ca China şi Brazilia. Într-o versiune actualizată a prognozelor despre economia globală, FMI a redus marţi aşteptările de creştere de la 3,3 la 3,1 la sută.
Studiul explică reducerea şi prin anticipata scădere a stimulentelor guvernamentale în economia Statelor Unite combinată cu micşorarea continuă şi generală a cheltuielilor bugetare americane, cunoscută ca sechestrare.

În Egipt, economistul Hazem el-Beblawi va conduce nou guvern interimar, a anunţat de preşedintele Adli Mansour. Fostul şef al Agenţiei internaţionale pentru Energie Atomică, Mohamed El Baradei va fi vicepreşedinte, responsabil cu politica externă. Partidul islamist al-Nour, care a sprijinit schimbarea de regim de săptămâna trecută, a anunţat că sprijină numirea noul premier, dar nu este sigur de rolul pe care ar trebui să-l joace El Baradei.