Cel puțin șase oameni au fost răniți la New York când o clădire din partea de sud a Manhattanului s-a prăbușit parțial în urma a ceea ce se relatează că a fost o explozie. Pompierii, citați de Reuter, spun că au găsit la edificiul din apropierea unui debarcader plafonul primului etaj prăbușit parțial și un incendiu. Cauzele incidentului sunt încă neclare.

Kosovo a acordat o amnistie cuprinzătoare membrilor minorității sârbe ca parte dintr-un acord de normalizare a relațiilor mediat de UE. Legea amnistiei, aprobată astăzi cu două treimi din voturi de Parlamentul de la Priștina, este în beneficiul sârbilor care au lucrat în poliția, justiția sau administrația locală din municipalitățile kosovare nordice, predominant sârbești, care nu recunosc încă jurisdicția Priștinei. Luna aceasta etnicii sârbi din Kosovo și-au proclamat propriul legislativ, în loc să participe la alegerile locale convocate de autoritățile de la Priștina pentru luna noiembrie.

România va începe discuții pentru o nouă finanțare de la Fondul Monetar Internațional, a declarat un oficial FMI citat de AFP. Reprezentantul FMI la București, Guillermo Tolosa, a spus că o nouă misiune a instituției sale va veni în România în perioada 17-31 iulie. Autoritățile române spun că doresc un nou acord cu FMI pentru a spori încrederea investitorilor în economia țării. Bucureștiul nu a precizat public câți bani ar vrea, ci doar că ar fi vorba de o linie de credit de urgență, accesibilă în situații neprevăzute. România a obținut un credit de salvare de 20 de miliarde de euro de la FMI și UE în 2009, în plină criză economică.

Mai multe organizații neguvernamentale au cerut astăzi demisia avocatului parlamentar Aurelia Grigoriu în urma unui discurs rostit de ea săptămâna trecută la Erevan pe tema conflictelor înghețate. Semnatarii apelului la demisie spun că Grigoriu ar fi omis să acuze Rusia pentru conflictul transnistrean și ar fi luat partea uneia din tabere, cea azeră, când a vorbit despre conflictul cu Armenia din Nagorno-Karabah. Grigoriu, care a fost criticată de presa armeană și lăudată de cea azeră, a spus marți la o conferință de presă că nu-și retrage afirmațiile. Iar astăzi nu s-a prezentat din motive de sănătate la o audiere în fața deputaților.

Judecătoria din Bălți a anulat o hotărâre anti-gay a Consiliului municipal. Proclamarea municipiului drept „zonă liberă de homosexualism” în februarie fusese anulată deja de Curtea de Apel după sesizarea organizației Genderdoc-M, dar apoi consilierii au adoptat-o încă o dată, într-o formă ușor schimbată. Într-un interviu telefonic cu Europa Liberă, Angela Frolov, de la Genderdoc-M, a spus că decizia de astăzi a judecătoriei este binevenită și într-un fel suprinzătoare, dată fiind atmosfera conservatoare instaurată de autoritățile din Bălți: „Am fost mirați, am fost plăcut surprinși că în Bălți sunt judecători care sunt mult mai profesioniști decât unii judecători din Chișinău.”
Consiliul Municipal Bălți poate face apel împotriva hotărârii de astăzi.

Condamnarea pentru evaziune fiscală a unui avocat rus anti-corupție mort în 2009 a stârnit astăzi noi critici internaționale la adresa autorităților de la Moscova. Potrivit agenției DPA, ministrul justiției din Germania, Sabine Leutheuser-Schnarrenberger, a spus pe Twitter că verdictul prin care Serghei Magnițki a fost condamnat astăzi post-mortem este ”o nouă dovadă a sovietizării Rusiei”.
Iar președinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a cărei țară deține președinția UE, a spus că verdictul „ilustrează nivelul încălcării drepturilor omului în Rusia”. Verdictul a fost criticat și ombudsmanul rus pentru drepturile omului Vladimir Lukin, care a spus că decizia cuprinde „elemente de mentalitate păgână”. „De ce să nu-i judecăm pe Ivan cel Groaznic sau pe Kurbsky”, s-a întrebat astăzi Lukin.

Guvernul din Luxemburg și-a dat demisia în urma unui scandal de corupție și spionaj. Jean-Claude Juncker, care era premier din 1995, deținând recordul longevității guvernamentale în UE, i-a prezentat astăzi demisia Marelui Duce Henri. Căderea guvernului luxemburghez vine după ce un raport parlamentar publicat săptămâna trecută a stabilit că serviciul de informații al țării a interceptat convorbirile politicienilor și unor cetățeni de rând, a cumpărat mașini în interes personal și a acceptat bani pentru favorizarea accesului la oficiali influenți.

Liderul conservatorilor din Parlamentul European, Wilfried Martens, a spus că speră ca summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius să fie un succes pentru aspirațiile de integrare europeană ale Republicii Moldova. Vorbind după întâlnirea avută astăzi la Chișinău cu liderul liberal-democrat Vlad Filat, șeful Partidului Popular European a mai spus că pentru a se integra în Europa Moldova mai are multe de făcut, așa cum a arătat și criza politică de la începutul anului. Martens participă la Chișinău la o întâlnire a conservatorilor europeni cu colegii lor din țările Parteneriatului Estic.

Diplomați implicați în rezolvarea conflictului transnistrean au avertizat astăzi Chișinăul și Tiraspolul împotriva unor măsuri unilaterale care ar putea complica discuțiile. Potrivit agenției Itar-Tass, apelul a fost făcut la Tiraspol, după o întâlnire cu ministrul de externe transnistrean Nina Ștanski, de emisarul special OSCE Andrei Deșița și de diplomatul rus Andrei Gubarev. Cei doi s-au întâlnit înainte la Chișinău cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov. Emisarul OSCE Deșița s-a arătat îngrijorat mai ales de intenția Chișinăului de-a instala puncte de control al migrației pe Nistru și de adoptarea în replică de către Tiraspol a așa-numitei „legi a frontierei de stat”. Vizita emisarilor străini la Chișinău și Tiraspol are loc în pregătirea unei noi runde de negocieri în format 5+2 care va avea loc săptămâna viitoare la Viena.

Socialiștii lui Igor Dodon au lansat o campanie de demitere a primarului liberal al Chișinăului, Dorin Chirtoacă. În toate sectoarele capitalei s-au deschis acum corturi unde cetățenii nemulțumiți de starea de lucruri pot semna în sprijinul organizării unui referendum pentru demiterea primarului. Potrivit site-ului socialiștilor, ei speră să adune 100.000 de semnături în cadrul campaniei care se numește „Chișinăul are nevoie de altceva”.

Un tribunal din Moscova l-a găsit vinovat de evaziune fiscală pe avocatul rus Serghei Magnițki. El a murit în închisoare în 2009, la vârsta de 37 de ani, iar rudele și prietenii susțin că decesul a survenit după ce ar fi fost bătut și nu i s-a acordat asistență medicală.
Este prima oară când Rusia a judecat un răposat, în ciuda opoziției explicite a rudelor acestuia. Avocatul Dmitri Haritonov, care l-a reprezentant pe Magnițki în instanță vreme de un an, a declarat departamentului rusesc al Europei Libere că procesul postum este o farsă la care el și văduva lui Magnițki, pe care o reprezintă acum, au refuzat să participe.

Patriarhul ortodox al Rusiei, Kiril, și-a îndemnat compatrioții să se distreze mai puțin și să petreacă mai mult timp în meditație. Kiril a spus astăzi că în viața rușilor „e mai multă distracție decât ar fi necesar”. Șeful ortodoxiei ruse a mai spus că rușii greșesc și în alegerea tipului de vacanță, pe care îl petrec cu distracții, în loc să meargă în locuri unde se pot concentra în liniște asupra spiritualității. Ca exemplu de asemenea loc Kiril a dat arhipelagul nordic Valaam, de la granița cu Finlanda, care găzduiește o mânăstire din secolul al 14-lea și are o populație de 600 de locuitori.

Zeci de mii de oameni s-au adunat în localitatea bosniacă Srebrenica pentru a reînhuma 409 victime indentificate recent ale masacrului de la care se împlinesc astăzi 18 ani. Cadavrele găsite în gropi comune sunt înmormântate treptat într-un cimitir special de lângă Srebrenica. În iulie 1995 forțele sârbilor bosniaci au dat la o parte pacificatorii ONU de naționalitate olandeză și au executat în câteva zile peste 8000 de băieți și bărbați de religie musulmană. Tot astăzi tribunalul ONU pentru fosta Iugoslavie a readmis acuzația de genocid împotriva lui Radovan Karagici, fostul lider al sârbilor bosniaci, în legătură cu atacurile din anul 1992 împotriva comunităților ne-sârbești din Bosnia.

Mii de angajați municipali și profesori au demonstrat astăzi în centrul Atenei, blocând circulația rutieră, în semn de protest față de măsurile de austeritate în domeniul bugetar. Protestatarii sunt vizați de un nou plan al guvernului elen de a reduce încă 15.000 de locuri de muncă până la sfârșitul anului curent. Principala centrală sindicală grecească, ADEDY, care reunește muncitori din sectorul public și cel privat, a anunțat că va protesta împotriva noilor concedieri printr-o grevă națională la 16 iulie. Economia Greciei, salvată de la faliment prin masive împrumuturi externe, se află acum în al șaselea an de recesiune.

Opt oameni, inclusiv un copil de 13 ani, au fost uciși în ciocnirea dintre două autobuze în nord-vestul Ucrainei. Alte 27 de persoane au fost rănite. Un autocar având la bord mai ales copii și adolescenți din Belarus, aflați în drum spre litoralul Bulgariei, s-a ciocnit cu un autobuz de rută ucrainean și s-a prăvălit de pe șosea într-o pădure. Printre cei spitalizați se numără 21 de cetățeni ai Republicii Belarus. Cauza ciocnirii încă nu a fost stabilită.

Ministrul de finanțe al Marii Britanii, George Osborne, a spus că discuțiile despre un posibil referendum privind rămânerea țării în UE nu au afectat în niciun fel investițiile străine în economia britanică. „Chiar dimpotrivă”, a adăugat Osborne. Ideea referendumului a fost vehiculată în ultimul an de premierul conservator David Cameron sub presiunea euroscepticilor din propriul partid și al sondajelor de opinie care arată că britanicii își pierd încrederea în partenerii continentali, mai ales de la declanșarea crizei datoriilor din zona euro.

Comisia parlamentară pentru drepturile omului a examinat astăzi cazul avocatei parlamentare Aurelia Grigoriu fără a recomanda revocarea acesteia din funcţie din cauza scandalului pe care l-a provocat săptămâna trecută în Armenia.

Potrivit Unimedia, comisia parlamentară care a primit doar explicaţii în scris din partea avocatei parlamentare a constatat astăzi doar că Grigoriu a acționat în mod „neprofesionist” şi că a avut un discurs „politizat” la Erevan.

La o conferinţă internaţională în parlamentul armean, Grigoriu a descris Armenia drept stat agresor în conflictul din Nagorno-Karabah în cadrul unui raport despre situaţia drepturilor omului în zonele unde există conflicte îngheţate.

Preşedintelui Partidului Popular European, Wilfried Martens, a lăudat la Chişinău formaţiunea moldoveană afiliată, Partidul Liberal Democrat şi pe liderul acestuia, Vlad Filat spunând că a fost forţa motrice a reformelor pro-europene.

Vorbind la sediul PLDM, Martens a mai spus că lunile de criză politică de la începutul anului au arătat cât de şubredă este democraţia moldoveană şi a cerut eforturi noi pentru a fi întărită.

Preşedintele PPE, partidul cu cea mai mare pondere în Parlamentul European se află la Chişinău cu ocazia unei reuniuni pentru liderii partidelor populare din ţările Parteneriatului Estic. La eveniment mai iau parte preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian şi cel al Georgiei, Mihail Saakaşvili.

Un tribunal de la Moscova l-a găsit vinovat de evaziune fiscală pe avocatul anticorupţie Serghei Magniţki într-un prim caz de judecare a unui om mort în Rusia post-sovietică.

Magniţki care lucra pentru fondul de investiţii Hermitage Capital a decedat în închisoare la Moscova în 2009 după 11 luni de detenţie. Fusese arestat pentru evaziune fiscală după ce descoperise o schemă amplă de furt de taxe în care ar fi fost implicaţi demnitari ruşi.

Arestarea şi moartea lui Magniţki a cauzat consternare în Occident iar Statele Unite au introdus restricţii de viză şi au sechestrat conturile oficialilor ruşi implicaţi în acest caz.

Astăzi, tribunalul de la Moscova l-a găsit vinovat de evaziune pe şeful Hermitage Capital, William Browder, care a fost judecat în absenţă.

Egiptul a acuzat Iranul de „interferenţă inacceptabilă” în afacerile interne după ce Teheranul a criticat înlăturarea de la putere de către armată a preşedintelui egiptean islamist, Mohamed Morsi.

Luni, Iranul a spus că înlăturarea lui Morsi după proteste antiprezidenţiale în masă este un „motiv de îngrijorare” şi că în Egipt ar lucra „mâini străine”.

Astăzi, ministerul egiptean de externe şi-a exprimat „extrema nemulţumire” faţă de comentariile iraniene. Incidentul marchează revenirea la relaţii mai reci între cele două puteri regionale după apropierea lor în anul când preşedintele Morsi a condus Egiptul.

Deputaţii opoziţiei ucrainene au blocat o şedinţă a consiliului municipal din Kiev pe motiv că aleşii locali s-ar întruni ilegal după expirarea mandatelor lor în luna iunie.

Aproximativ 500 de activişti au intrat în altercaţii cu paza la intrarea în clădirea Consiliului. Deputaţi din formaţiunile opoziţiei, Alianţa Democratica pentru Reforme (UDAR), Patria şi Svoboda au intrat cu forţa, cerând alegeri locale anul acesta.

Ultimele alegeri la Kiev au avut loc în 2008, cu doi ani mai devreme de termen din cauza unor scandaluri de corupţie. În luna mai, Curtea Constituţională din Ucraina a decis că următoarele alegeri trebuie să aibă loc în 2015, chiar dacă asta ar însemna ca mandatul consiliului din 2008 să dureze şapte ani.

Miniştrii Educaţiei şi Apărării, Maia Sandu şi Vitalie Marinuţa au supravieţuit miercuri unui vot de neîncredere cerut de opoziţia comunistă.

Pentru demiterea celor doi au votat numai 32 şi respectiv 34 de deputaţi comunişti şi foşti comunişti din grupul Dodon.

În timp ce ministrul apărării a respins acuzaţiile despre vinderea ilegală a armamentului în Armenia şi tensionarea situaţiei pe Nistru, ministra educaţiei a spus că supravegherea strictă a examenelor de bacalaureat anul acesta este un pas spre „viitorul moral” al Moldovei, nu o încercare de a aduce mita din licee la minister, cum a acuzat-o opoziţia.

Vicepremierul responsabil cu economia, Valeriu Lazăr se află la Bucureşti, între altele, pentru a se documenta despre noile priorităţi ale României pe piaţa energetică, o piaţă despre care Lazăr a spus că „se schimbă cu viteză”.

Într-un interviu cu Europa Liberă, Lazăr a spus că Republica Moldova trebuie să se adapteze şi ea la schimbări precum amânarea planurilor unei mari conducte care urma să transporte gaze caspice către Europa prin România, conducta Nabucco-West.

În lumina acestor schimbări, România examinează alternative ca explorarea gazelor de şist sau importuri directe de la concernul rus Gazprom. Dar pentru Moldova, în cuvintele vicepremierului Lazăr, prioritatea rămâne gazoductul Iaşi-Ungheni.

Chişinăul găzduieşte astăzi o reuniune organizată de partidul cu cea mai mare pondere în Paramentul European, Partidul Popular European, pentru liderii partidelor afiliate din ţările Parteneriatului Estic.

Moldova va fi reprezentată de liderul liberal-democraţilor, Vlad Filat. Dintre participanţii din străinătate, vor fi de faţă preşedintele PPE, Wilfried Martens, preşedintele Armeniei, Serj Sarkisian, cel al Georgiei, Mihail Saakaşvili.

La şedinţa de miercuri a parlamentului moldovean, ţinută cu o zi mai devreme decât de obicei ca Palatul Republicii să fie liber azi pentru reuniune, opoziţia comunistă a criticat aspru venirea preşedintelui georgian pe care îl consideră responsabil de declanşarea războiului cu Rusia din 2008.

Suspectul de 19 ani Dzhokhar Tsarnaev judecat pentru atacul de la maratonul de la Boston a compărut pentru prima dată în faţa unui tribunal local şi a pledat nevinovat pe toate cele 30 de capete de acuzare.

Capturat şi rănit de poliţie la câteva zile după atacul din 19 aprilie, inculpatul de origine cecenă, cetăţean american, s-a aflat până acum la spital. Fratele său mai mare, Tamerlan, a fost ucis în schimbul de focuri cu poliţia.

Două bombe artizanale detonate la lina de finiş a maratonului de la Boston au ucis 3 oameni şi au rănit 264, unii pierzând picioarele. Tsarnaev riscă închisoarea pe viaţă dacă este găsit vinovat.