Parlamentarii au votat în ultima zi dinaintea vacanței de vară mai multe numiri și demiteri de oficiali în fruntea unor instituții și agenții de stat. Soțul ministrului de externe Natalia Gherman, Artur Gherman, a devenit prin votul deputaților guvernării președintele Comisiei Naționale a Piețelor Financiare. Victor Parlicov a fost demis din postul de șef al ANRE, iar în locul lui a fost numit fostul viceministru al economiei, Sergiu Ciobanu. Presa de la Chișinău scrie că multe din schimbări au fost criticate de Mihai Ghimpu, pentru că mulți dintre cei înlocuiți erau liberali din tabăra sa, care nu se mai află la guvernare. Deputații din gruparea lui Ghimpu au spus că vor ataca multe din demiterile de astăzi la Curtea Constituțională.

Casa Albă a avertizat Rusia să nu-i ofere tribună propagandistică fostului analist tehnic CIA Edward Snowden, care a anunțat astăzi că vrea azil politic în Rusia. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Jay Carney a spus că dacă Rusia satisface cererea fugarului aflat în zona internațională a aeroportului Șeremetievo își va contrazice propriile promisiuni că nu dorește ca acest caz să afecteze relațiile americano-ruse. Snowden, de 30 de ani, este acuzat în Statele Unite că ar fi dezvăluit în mod ilegal un program american secret de supraveghere a comunicațiilor electronice. Snowden susține că este amenințat de guvernul american, care i-a anulat pașaportul blocându-l efectiv în aeroportul de la Moscova.

Un incendiu la bordul unui Boeing 787 Dreamliner fără pasageri a făcut necesară închiderea ambelor piste ale aeroportului londonez Heathrow cu anularea decolărilor și aterizărilor. Avionul aparține liniilor aeriene etiopiene, iar cauza incendiului nu este deocamdată cunoscută. AP relatează că din imaginile transmise de la fața locului se poate deduce că aeronava nu a suferit pagube semnificative. Incidentul va mări presiunile asupra producătorului american de avioane. Anul acesta avioanele Boeing 787 Dreamliner au avut interdicție de zbor după probleme cu supraîncălzirea bateriilor. În urma știri de la Heathrow acțiunile Boeing au scăzut la bursă cu 1,3%. Tot astăzi, într-un incident separat, un avion Boeing 787 Dreamliner al liniilor britanice Thomson Airways pornit din Anglia spre Statele Unite a fost nevoit să se întoarcă din drum la Manchester din cauza unei ”probleme tehnice” deocamdată neprecizate.

Aproximativ opt mii de absolvenți de liceu care au căzut la bacalaureat sau nu s-au putut prezenta la prima ocazie vor susține noi examene între 15-19 iulie. Potrivit ministerului educației, probele vor fi supravegheate și de data aceasta cu camere video în cele 22 de centre. La prima sesiune de examene au ratat Bac-ul 11.000 de elevi. Procentul mic de promovare și supravegherea video au fost motivele unei moțiuni parlamentare eșuate împotriva ministrului educației Maia Sandu. Ieri premierul Iurie Leancă i-a luat apărarea, spunând că strictețea examenului reflectă progresele reformei din educație.

Activista adolescentă pakistaneză Malala Yousafzai a spus la Națiunile Unite că nu se va lăsa redusă la tăcere de amenințările teroriste. În primul său discurs public de când a fost împușcată în cap de Talibani anul trecut, Malala a mai spus că educația este singura soluție pentru întronarea păcii și înțelegerii în lume. Tânăra pakistaneză care a împlinit astăzi 16 ani s-a adresat unei reuniuni cu aproximativ 500 de lideri de tineret din 85 de țări ale lumii, în prezența secretarului general ONU Ban Ki-moon și a fostului premier britanic Gordon Brown, care este în prezent emisar special ONU pentru educație. Malala a fost atacată de Talibani pentru că s-a pronunțat în favoarea accesului fetelor la educație.

Compania de stat ucraineană a petrolului și gazelor, Naftohaz, susține că a descoperit rezerve importante de țiței. Într-o declarație de presă compania spune că este unul din cele mai mari câmpuri petrolifere descoperite în Ucraina în ultimii 15 ani și se află în estul țării, în regiunea Poltava. Potrivit Naftohaz, rezervele ar fi de aproximativ 12,8 milioane de tone și ar fi primele care sunt proprietatea exclusivă a companiei ucrainene. Anunțul vine pe fondul eforturilor declarate ale Kievului de a-și micșora dependența energetică de Rusia, cu care a avut mai multe conflicte legate de prețuri în ultimii ani.

Se relatează că fostul tehnician CIA Edward Snowden vrea azil politic în Rusia. Anunțul a fost făcut de oficialitățile și activiștii ruși care l-au întâlnit vineri pe Snowden în zona internațională a aeroportului Șeremetievo de la Moscova. Avocatul rus Anatoli Kucerena a spus că Snowden a promis ca în schimbul azilului să respecte condiția formulată de președintele rus Vladimir Putin, anume să nu mai facă dezvăluiri dăunătoare guvernului american. Unii participanți la întâlnirea de vineri au spus că Snowden va trimite chiar astăzi autorităților cererea de azil. Mai mulți activiști, dar și spicherul Dumei de Stat Serghei Narâșkin, au spus că Rusia ar face bine dacă i-ar aproba americanului cererea de azil.

Poliția britanică a spus că investighează ca pe un atac terorist o explozie produsă astăzi lângă o moschee din centrul Angliei. Locuitorii din apropiere spun că au găsit după explozie cuie și alte obiecte metalice. Nimeni nu a fost rănit. Explozia a avut loc tocmai când în apropierea orașului Manchester aveau loc funeraliile soldatului britanic Lee Rigby, măcelărit luna trecută pe o stradă din Londra în ceea ce pare să fi fost un atac fundamentalist islamic. De atunci în Marea Britanie s-au înmulțit atacurile anti-islamice, în ciuda apelurilor la calm ale liderilor politici și religioși.

Republica Moldova va începe la toamnă negocieri pentru un nou acord cu Fondul Monetar Internațional. Anunțul a fost făcut de guvern după înâlnirea de la Chișinău a premierului Iurie Leancă cu directorul executiv FMI Menno Snel. Declarația de presă nu cuprinde detalii nici despre suma pe care ar vrea s-o împrumute Moldova, nici despre la ce anume vor fi folosiți banii. Ultimul credit luat de Moldova de la FMI în valoare de peste jumătate de miliard de dolari, a fost perfectat în ianuarie 2010. În cea mai recentă evaluare a situației economiei moldovene FMI a lăudat unele politici economice ale Chișinăului, dar a criticat introducerea impozitului unic în agricultură și lipsa de transparență din sectorul bancar.

Procurorii anticorupție au spus că examinează declarațiile șefului fiscului Ion Prisăcaru, care susține că a fost amenințat cu moartea pentru că a refuzat să facă jocurile unor cercuri de interese din instituțiile statului. Ieri la o conferință de presă Prisăcaru spunea că persoane pe care nu le-a numit i-ar fi oferit mită de 100.000 de dolari ca să mușamalizeze o schemă frauduloasă pe care ar fi descoperit-o. Ion Prisăcaru a fost numit șef la fisc după demiterea din acea funcție a lui Nicolae Vicol, care este implicat într-un dosar penal. Publika TV amintește că recent activistul pentru drepturile omului Sergiu Ostaf a spus că Priscăcaru însuși ar fi folosit incorect banii publici și că ezită, în noua calitate de șef la fisc, să renunțe la apartenența sa politică liberal-democrată.

Apărătorii drepturilor omului au cerut introducerea în codul penal moldovenesc a crimei bazată pe ură, după ce mai mulți bărbați au fost atacați în Moldova pentru că erau, sau păreau să fie homosexuali. La o conferință de presă organizată la Chișinău, organizația Genderdoc-M a spus că patru atacuri fizice bazate pe homofobie s-au petrecut în numai șase săptămâni, în lunile mai și iunie. Crima bazată pe ură este prezentă în legislația multor țări avansate. De obicei agravează pedeapsa pentru agresor dacă se dovedește că atacul a fost motivat de apartenența victimei la o minoritate vulnerabilă - rasială, etnică sau sexuală.

Într-un interviu acordt „Evenimentului zilei” cu ocazia lansării ediției sale de Chișinău, președintele României, Traian Băsescu, și-a exprimat încrederea că Republica Moldova va intra în UE în următorul sfert de secol și a lăudat politica pro-europeană a actualei coaliții de guvernare de la Chișinău. Băsescu a criticat dimpotrivă aspru evoluția politică a fostului președinte moldovean comunist Vladimir Voronin, despre care a spus că „lucrează împotriva intereselor țării sale” promovând integrarea ei în structurile dominate de Rusia. Traian Băsescu urmează să viziteze Chișinăul la 17 iulie.

În România ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare într-un proces de corupție. Este prima dată când justiția românească a condamnat un ministru în funcție. Fenechiu a fost găsit vinovat de fraudă într-o afacere cu transformatoare electrice vechi vândute ca noi unei companii de stat în anii 2000, pe când era consilier județean. Rămânerea lui Fenechiu în guvern în ciuda procesului în care era implicat a fost criticată de opoziția din România, dar și de oficialitățile europene care urmăresc cu atenție progresele acestei țări în reforma justiției și în consolidarea domniei legii. În același proces au fost condamnate astăzi la închisoare între cinci și șapte ani alte cinci persoane, inclusiv fratele ministrului.

Vaticanul a blocat averile unui monsenior arestat pentru că ar fi vrut să introducă ilegal în Italia 20 de milioane de euro în bani-gheață și a avertizat că în aceeași afacere ar putea arestați și alții. Monseniorul Nunzio Scarano, de 61 de ani, a fost reținut de autoritățile italiene la 28 iunie sub acuzații de corupție și defăimare. El este bănuit că ar fi plănuit să aducă 20 de milioane de euro din Elveția la bordul unui avion privat fără să declare banii la vamă. Procurorii spun că banii ar fi aparținut unor prieteni ai lui Scarano, membrii unei familii influente din lumea afacerilor, iar monseniorul ar fi urmat să primească 2,5 milioane de euro pentru serviciul făcut.

Premierul Marii Britanii David Cameron a participat împreună cu mii de oameni la funeraliile soldatului britanic măcelărit pe o stradă din Londra în ceea ce pare să fi fost un atac fundamentalist islamic. Înmormântarea lui Lee Rigby a avut loc la o biserică din Bury, în apropierea orașului englez Manchester. Rigby a fost ucis în plină zi la 22 mai, la vârsta de 25 de ani, în apropierea unei cazărmi londoneze. Principalii suspecți sunt doi britanici originari din familii nigeriene creștine și convertiți la Islam. Procesul ar urma să înceapă în noiembrie. Rigby, membru într-un regiment de artilerie, avea la activ un stagiu militar în Afganistan. La funeraliile de astăzi a fost prezenți văduva lui, Rebecca, și fiul lor de doi ani, Jack.

La Cairo zeci de mii de suporteri ai președintelui islamist înlăturat de la putere Mohamed Morsi s-au adunat astăzi în apropierea unei moschei cerând repunerea lui în funcție. Protestatarii scandează lozinci împotriva armatei și promit să stea în stradă până ce revendicarea le va fi îndeplinită. Activiștii anti-Morsi aveau și ei programate pentru astăzi demonstrații de stradă după rugăciunile tradiționale de vineri. Între timp premierul interimar egiptean Hazem el-Beblawi, numit după înlăturarea lui Morsi de către armată la 3 iulie, a spus astăzi că va purta duminică și luni negocieri pentru formarea unui nou guvern, pe care speră să-l vadă învestit săptămâna viitoare.

Se relatează că fostul tehnician de la CIA Edward Snowden, aflat de trei săptămâni pe un aeroport din Moscova, vrea să obțină azil politic temporar în Rusia pentru a merge până la urmă în America Latină. Știrea a fost făcută publică de câțiva apărători ruși ai drepturilor omului care l-au întâlnit astăzi pe fugarul american la aeroportul Șeremetievo. Snowden este acuzat de autoritățile americane că ar fi dezvăluit date secrete despre un program guvernamental de supraveghere a comunicațiilor electronice. Deocamdată el nu poate pleca din zona de tranzit a aeroportului moscovit pentru că nu are documente de călătorie valabile. Președintele rus Vladimir Putin a spus recent că Snowden ar avea șanse să primească azil politic în Rusia numai dacă își încetează ceea ce liderul rus a numit ”acțiunile împotriva partenerilor americani”. Astăzi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că nu are vreo confirmare că Snowden vrea azil, dar a adăugat că oricum ”condițiile (pentru acordarea azilului) rămân aceleași”.

Un sondaj de opinie sugerează că aproape două treimi din moldoveni nu ştiu ce reprezintă NATO, doar unul dintr-o sută are o părere foarte bună despre organizaţie şi cei mai mulţi cred că o apropiere a Moldovei de ea ar aduce prejudicii relaţiilor cu Rusia. Studiul mai relevă că moldovenii duc lipsă de surse veridice de informaţie despre această organizaţie şi apelează de obicei la surse ruseşti pentru a suplini acest deficit.
Studiul dat publicităţii de IMAS a fost comandat de Centrul de informare NATO de la Chişinău şi a cuprins 1112 persoane în interviuri „faţă în faţă” şi opt interviuri cu funcţionari şi experţi.

Parlamentarii moldoveni vor primi indemnizaţii majorate după ce îşi vor încheia astăzi sesiunea de primăvară-vară şi vor pleca în vacanţă până în septembrie. Postul Publika TV relatează că suma indemnizaţiilor de concediu pe care şi le-au dat deputaţii se ridică până la 32 de mii de lei şi includ un salariu lunar, un ajutor material şi un ajutor pentru tratament.
Suma este de aproape zece ori mai mare decât salariu mediu pe economie de aproximativ 300 de dolari pe lună.

Universităţile din România, care concurează pentru studenţii din Republica Moldova, organizează astăzi şi sâmbătă un târg al ofertelor la Chişinău, într-un an în care competiţia este şi aşa strânsă. Rectorii universităţilor moldovene deja s-au plâns Ministerului Educaţiei că rata mare a eşecului la examenele de bacalaureat de anul acesta le forţează să aleagă dintr-un număr de doar 16 mii de posibili studenţi, faţă de peste 20 de mii în anii precedenţi.
Universităţile din România concurează nu doar cu cele locale, ci şi între ele pentru bursele plătite de guvernul român pentru tinerii din Republica Moldova. Anul acesta, România oferă 3300 de burse universitare la studii de licenţă şi 1500 de burse la liceu.

Liderul conservatorilor din Parlamentul European, Wilfried Martens, a spus la Chişinău că Uniunea Europeană doreşte să semneze acordul de asociere cu Georgia, dar nu o va face „cu orice preţ”. Şeful Partidului Popular European a vorbit joi seara la o întâlnire a conservatorilor europeni cu colegii lor din țările Parteneriatului Estic. Martens a spus că Georgia are „problem serioase” ca „justiţia selectivă”, după cum a numit întemniţarea fostului premier georgian, Ivane Merabishvili, arestat în luna mai sub acuzaţia de corupţie.
Vorbind la aceeaşi reuniune, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, nevoit să coabiteze din octombrie trecut cu un guvern advers, a spus că ţara sa trece prin „dificultăţi provizorii”, sugerând că guvernul premierului Bidzina Ivanişvili ar fi manipulat de Rusia.

Fostul angajat al serviciilor de informații americane, Edward Snowden a invitat organizații pentru drepturile omului la o întâlnire azi, după prânz, la aeroportul Șeremetievo de la Moscova.
Snowden, pe care Statele Unite doresc să-l judece pentru spionaj pentru expunerea programelor de urmărire americane, s-ar afla în zona de tranzit a aeroportului de la 23 iunie, cand a venit de la Hong Kong. Organizațiile Transparency International, Amnesty International, Human Rights Watch și câțiva avocați de frunte din Rusia se află printre invitați. Snowden a scris agenției Reuters că întâlnirea de azi va fi închisă pentru presa cu care intenționează să vorbească mai târziu.

Parlamentul Irlandei catolice a votat pentru a le permite femeilor avortul în anumite condiţii. Votul de astă noapte a urmat unei dezbateri aprinse de luni de zile, inclusive trei zile în şir de discuţii în sala Parlamentului. Legea nouă va permite avorturile doar în cazurile consider că viaţa femeii este în pericol din cauza sarcinii.
Guvernul condus de Enda Kenny a pregătit amendamentul după un caz de anul trecut, când o femeie a murit într-un spital irlandez din cauza otrăvirii sângelui la o săptămână după ce îi fusese refuzat avortul. Conservatorii catolici au promis să forţeze partidul lui Kenny, Fine Gael să renunţe la putere pentru că şi-a încălcat promisiunea electoral din 2011 de a nu permite avorturile.

În Egipt, oponenţii şi suporterii preşedintelui înlăturat, Mohamed Morsi plănuiesc mitinguri şi contra-mitinguri astăzi în capitala Cairo. Principalul partid islamist, Frăţia Musulmană spune că va continua să protesteze până la restabilirea lui Morsi.
Acesta este ţinut în captivitatea armatei, într-o cazarmă de la Cairo, unde militarii au ucis luni peste 50 de protestatari islamişti care cereau eliberarea lui. Armata a pierdut patru soldaţi în ciocnirile despre care spune că au fost declanşate de terorişti.

Emisarul special OSCE, diplomatul ucrainean Andrei Deșița și diplomatul rus Andrei Gubarev au avertizat Chișinăul și Tiraspolul împotriva unor măsuri unilaterale care ar putea complica discuțiile. Potrivit agenției Itar-Tass, apelul a fost făcut joi la Tiraspol, după o întâlnire cu ministrul de externe transnistrean Nina Ștanski. Cei doi s-au întâlnit la Chișinău şi cu vicepremierul moldovean pentru reintegrare Eugen Carpov, înainte de o nouă rundă 5+2 săptămâna viitoare la Viena.
Deșița s-a arătat îngrijorat mai ales de intenția Chișinăului de-a instala puncte de control al migrației pe Nistru și de adoptarea în replică de către Tiraspol a așa-numitei „legi a frontierei de stat”.