Republica Moldova va primi de la guvernul Statelor Unite 1,6 milioane dolari pentru reabilitarea poligonului militar de la Bulboaca. Anunțul a fost făcut astăzi cu ocazia unei vizite comune la fața locului a ministrului apărării, Vitalie Marinuța, și a ambasadorului Statelor Unite, William H. Moser. Potrivit presei de la Chișinău, banii sunt oferiți în cadrul unui program american de sprijinire a armatelor care participă la misiuni de menținere a păcii sub egida Națiunilor Unite. Oficiali citați de ProTV au spus că lucrările de reparații vor începe curând, dar nu au precizat o dată anume.

Secretarul de stat adjunct al Statelor Unite, William Burns, a îndemnat astăzi taberele politice rivale din Egipt să înceapă dialogul și să pună capăt violențelor. Vorbind la Cairo, diplomatul american a mai spus că în Egipt nu se va repeta situația din Siria, țară arabă cuprinsă de mai bine de doi ani de războiul civil. Vizita la Cairo a secretarului de stat adjunct marchează contactul bilateral la cel mai înalt nivel de când armata egipteană l-a înlăturat de la putere pe primul lider ales democratic al țării, președintele Mohamed Morsi. Statele Unite au fost criticate atât de suporterii, cât și de criticii lui Morsi pentru că ar fi sprijinit tabăra adversă.

Politicieni de frunte din toate cele trei partide britanice importante au lansat împreună un manifest pro-UE, avertizând că ieșirea țării din blocul cu 28 de membri ar fi o „greșeală istorică”. Potrivit agenției DPA, grupul transpartinic numit „Influența britanică” s-a declarat de acord în documentul publicat astăzi că UE are nevoie de reforme, dar a insistat că eventuala ieșire a Marii Britanii ar lăsa țara „mai slabă și mai săracă”. Sub presiunea aripii eurosceptice a propriului Partid Conservator, premierul David Cameron a promis să renegocieze locul Marii Britanii în UE și să organizeze cel mai târziu în 2017 un referendum privind rămânerea sau ieșirea ei din organizație.

Premierul Italiei, Enrico Letta, a cerut partidului de opoziție Liga Nordului să adopte sancțiuni partinice împotriva unuia din membrii săi care a făcut remarci rasiste la adresa primului ministru italian de culoare. Un fruntaș al Ligii Nordului, Roberto Calderoli, vicepreședinte al Senatului, a spus la un miting politic la sfârșitul săptămânii că Ministrul Integrării Cecile Kyenge are „trăsături de orangutan”. Letta a spus astăzi că remarca lui Calderoli a întinat imaginea Italiei în lume. Iar partidul social-democrat al premierului a organizat un miting în centrul Romei pentru a cere demisia lui Calderoli.

În vizita sa de miercuri la Chișinău președintele României Traian Băsescu se va întâlni cu președintele Nicolae Timofti, cu premierul Iurie Leancă, cu spicherul Igor Corman și cu liderii partidelor care au întemeiat AIE: Vlad Filat, Marian Lupu și Mihai Ghimpu. Pe agenda lui Băsescu, publicată de președinția moldoveană, nu se află însă vreo întâlnire cu liderul opoziției comuniste, fostul președinte moldovean Vladimir Voronin. Într-un interviu acordat săptămâna trecută unui ziar românesc, Traian Băsescu a spus despre Vladimir Voronin că acționează împotriva intereselor Moldovei, promovând integrarea ei în structuri dominate de Rusia.

A început sesiunea repetată a celui mai controversat examen de bacalaureat din ultimii ani. Astăzi aproape 500 de absolvenți au susținut în 20 de centre examenul de limba română pentru cei care au altă limbă maternă. Potrivit presei de la Chișinău 29 de lucrări au fost anulate. Mâine va avea loc proba la limba de instruire. Sesiunea repetată durează până la 20 iulie. Procentul mic de reușită la examenul de bac de anul acesta și supravegherea lui cu camere video au fost criticate de părinți, elevi și de opoziția parlamentară, care a depus o moțiune eșuată împotriva ministrului educației, Maia Sandu.

Un diplomat american de rang s-a întâlnit astăzi cu liderii interimari ai Egiptului, sprijiniți de armată. Vizita la Cairo a secretarului de stat adjunct William Burns marchează contactul bilateral la cel mai înalt nivel de când armata egipteană l-a înlăturat de la putere pe primul lider ales democratic al țării, președintele Mohamed Morsi. Statele Unite au fost criticate atât de suporterii, cât și de criticii lui Morsi pentru că ar fi sprijinit tabăra adversă. În vizita lui de două zile la Cairo William Burns are programate și întâlniri cu reprezentanții societății civile și cu lideri ai lumii de afaceri.

Premierul Spaniei, Manuel Rajoy, a spus că nu-și va da demisia din cauza acuzațiilor că ar fi primit fonduri ilegale prin partidul său în ultimii ani ai secolului trecut, când era ministru. „Voi îndeplini mandatul pe care mi l-a încredințat poporul”, a spus astăzi Rajoy. Tot astăzi fostul trezorier al Partidului Popular al lui Rajoy a compărut în fața unui tribunal pentru întrebări legate de plățile dubioase. Presa a speculat că trezorierul, care este deja condamnat într-o afacere de corupție, ar putea dezvălui noi date despre plățile în care ar fi fost implicat și premierul. Dar Rajoy a spus astăzi la o conferință de presă că nu va ceda „șantajului”. Mandatul guvernului său expiră în 2015.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a spus că fugarul american Edward Snowden, care este blocat de trei săptămâni pe un aeroport din Moscova, va pleca din Rusia de îndată ce va putea. Putin a reproșat Statelor Unite că l-au împiedicat pe Snowden să plece de la Moscova, unde a sosit din Hong Kong la 23 iunie. Fost tehnician CIA, Snowden este acuzat de autoritățile americane că a dezvăluit date secrete despre supravegherea de către guvern a comunicațiilor electronice. Vineri Snowden a spus că dorește azil politic temporar în Rusia, cu gândul să plece odată în America Latină. Dar un oficial de la oficiul rus de migrație a spus astăzi că americanul încă nu a depus cerere de azil.

Președintele Nicolae Timofti a convocat pentru mâine 16 iulie Consiliul Suprem de Securitate pentru a discuta recentele decese ale unor militari în termen. Potrivit unui comunicat de presă de la președinție, vor fi audiați ministrul apărării, Vitalie Marinuța, și procurorul general, Corneliu Gurin. Convocarea ședinței vine după ce săptămâna trecută un soldat a fost împușcat de un camarad în timpul instrucției la Brigada de infanterie Bălți și a murit la spital. Mai devreme, la începutul lunii iunie, un militar în termen a fost găsit mort într-o pădure din apropierea bazei de la Bulboaca. Ministerul apărării a spus atunci că militarul ar fi fugit de la bază şi că s-ar fi sinucis.

Comuniștii transnistreni au mulțumit comuniștilor de la Chișinău pentru opoziția față de intenția guvernului Leancă de a înființa puncte de control migrațional pe Nistru. Într-o scrisoare semnată de liderul comunist transnistrean Oleg Horjan, citată de agenția Infotag, se spune că noua legislație moldoveană a fluxului migrațional, adoptată de parlament în prima lectură, expune sancțiunilor „mai bine de jumătate din locuitorii Transnistriei”. Comuniștii lui Vladimir Voronin s-au opus inițiativei guvernului, care susține că verificarea mai atentă a migrației ar fi necesară în perspectiva liberalizării vizelor europene pentru cetățenii Republicii Moldova.

Autoritățile ruse au respins criticile apărătorilor drepturilor omului legate de investigarea morții angajatei organizației „Memorial” Natalia Estemirova, de la a cărei răpire în regiunea Caucazului de Nord se împlinesc astăzi patru ani. Într-o declarație citată de Interfax, Comitetul Investigativ al Federației Ruse a spus că investigația „nu s-a oprit niciodată”. Ceva mai devreme șeful organizației „Memorial”, Alexei Cerkasov, spusese că ancheta ar fi fost stânjenită chiar de autorități pentru a ascunde implicarea în omor a autorităților pro-ruse din Cecenia și Daghestan. Estemirova a fost răpită la Groznîi la 15 iulie și a fost găsită moartă după o zi în Daghestan.

Ungaria ar putea plăti înainte de termen un credit de la FMI și vrea să închidă biroul de la Budapesta al creditorului internațional. Potrivit agenției AP, președintele Băncii Naționale a Ungariei, Gyorgy Matolcsy i-a adresat o scrisoare în acest sens șefei FMI, Christine Lagarde. În 2008 fostul guvern socialist al Ungariei a primit un împrumut de salvare de 20 de miliarde de euro de la FMI și partenerii europeni. Dar în 2010 noul guvern conservator al premierului Viktor Orban a decis să nu reînnoiască înțelegerea, într-o încercare de a limita dreptul creditorilor de a-i examina îndeaproape politicile economice.

Ministrul apărării din Georgia, Irakli Alasania, este citat de agențiile rusești cu declarația că țara sa vrea să participe la asigurarea securității Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci, din Rusia, la anul. Alasania a spus reporterilor la Tbilisi că deocamdată nu știe precis cum anume ar putea arăta această cooperare. Fostul guvern georgian fidel președintelui Mihail Saakașvili dorea ca Georgia și pe cât posibil și aliații ei să boicoteze Jocurile de la Soci, în semn de protest față de ceea ce consideră a fi ocuparea de către Rusia a regiunilor separatiste georgiene. Dar noul guvern al premierului Bidzina Ivanișvili a schimbat această politică, într-un efort declarat de normalizare a relațiilor cu Rusia în urma războiului din 2008.

Un oficial european de rang înalt în domeniul drepturilor omului a îndemnat Rusia să renunțe la eticheta de „agent străin” aplicată unor organizații neguvernamentale. Nils Muiznieks, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, a spus într-un interviu cu agenția Reuters că așa-numita lege a agenților străini ar trebui suspendată și schimbată în conformitate cu standardele internaționale. Oficialul european de naționalitate letonă a mai spus că denumirea de „agent străin” are o conotație negativă în Rusia și că legea împiedică activitatea normală a organizațiilor neguvernamentale.

Poliția americană a arestat duminică un om care fotografia casa secretarului de stat american John Kerry la Boston. Autoritățile au găsit în mașina lui Vladimir Romanov, de 29 de ani, o pușcă cu alice și l-au arestat pentru că avea o sticlă cu alcool la vedere – ceea ce este interzis în Massachussets. Poliția a fost chemată la fața locului de lucrătorii de securitate ai Departamentului de Stat după ce individul a fost văzut fotografiind o fereastră a casei lui Kerry. Romanov a spus polițiștilor că voia să arate fotografia casei lui Kerry unui prieten. Secretarul de stat nu era în acel moment acasă, ci își vizita soția la spital.

Şeful Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Vitalie Stoian, a declarat că militarul în termen ucis săptămâna trecută la Brigada de infanterie Bălți a fost împuşcat de un camarad în timpul instrucţiei. Oficialul a spus că Mihail Uşurelu de 19 ani a murit la 12 iulie la spital, imediat după incident. Ar fi tras un soldat care ar fi ieşit spontan din gardă, iar glontele ar fi ricoşat în victimă.
Este al doilea deces în armată de la începutul verii. La sfârşitul lunii iunie, un militar în termen a fost găsit mort într-o pădure din apropierea bazei de la Bulboaca. Ministerul apărării a spus atunci că militarul ar fi fugit de la bază şi că s-ar fi sinucis.

Zeci de activişti ai organizaţiei ecologiste Greenpeace au pătruns în incinta centralei nucleare Tricastin în sud-estul Franţei, pe care o consideră una dintre cele mai primejdioase din ţară. Greenpeace şi poliţia locală spun că activiştii au găsit o cale de acces la centrala companiilor EDF şi Areva, purtând lozinci ca „Tricastin: un accident nuclear” şi „Francois Hollande: preşedintele unei catastrofe?”
În ultimii ani, activişti Greenpeace au invadat mai multe centrale nucleare franceze pentru a accentua că sunt periculoase şi prost păzite.

Autorităţile din Daghestan investighează moartea a patru poliţişti din republica nord-caucaziană a Federaţiei Ruse împuşcaţi duminică în maşina lor de bărbaţi înarmaţi. Poliţiştii se întorceau la secţie după o anchetarea unui furt în satul Burshi la sud vest de capitala daghestaneză Makhachkala.
Republica preponderent musulmană amplasată între Cecenia şi Marea Caspică a devenit în ultimii ani regiunea cea mai afectată de violenţe din Caucazul de Nord.

Un militar afgan acuzat de uciderea unui slovac din forţele NATO a evadat din închisoare de la o bază în provincia Kandahar.
Comandantul trupelor afgane din regiune, generalul Abdul Hameed, a declarat că evadarea de duminică a fost înlesnită de către un gardian care a fugit şi el printr-un şiretlic. Cei doi au pretins că deţinutul este bolnav şi trebuia dus la un spital militar.
Militarul afgan a fost arestat la 9 iulie după ce ar fi tras în trupele străine. Pe lângă militarul ucis, alţi şase militari NATO au fost răniţi. Incidentul a ridicat noi dubii în privinţa gradului de profesionalism a militarilor afgani înainte de retragerea trupelor NATO anul viitor. Aproximativ 60 de militari NATO au fost ucişi în asemenea atacuri anul trecut.

Un tribunal din Bangladesh l-a condamnat la 90 de ani de închisoare pe unul din liderii unui partid islamic pentru atrocităţi comise în timpul războiului de independenţă faţă de Pakistan, în 1971. Tribunalul pentru Crime Internaţionale înfiinţat de guvern l-a găsit vinovat pe Ghulam Azam de organizarea de mascare şi violuri comise de miliţii care luptau împotriva independenţei.
Procurorii din Bangladesh ceruseră pedeapsa cu moartea pentru inculpatul în vârstă de 90 de ani. Înainte de anunţarea verdictului, poliţia a tras cu gloanţe de cauciuc în simpatizanţii partidului lui Azam, Jamaat-e Islami care au distrus maşini şi alte proprietăţi în capitala Dhaka şi alte trei oraşe.

Premierul Iurie Leancă spune că i-a cerut omologului său român, Vctor Ponta săptămâna trecută ca România să reducă la jumătate de an durata burselor oferite tinerilor din Republica Moldova, după modelul programului european Erasmus.
Leancă a declarat postului Radio Moldova că majoritatea celor care pleacă la studii în România nu se mai întorc, iar scurtarea burselor universitare româneşti ar schimba situaţia.
Potrivit primului ministru, omologul său român ar fi avut o reacţie pozitivă la întâlnirea celor doi marţea trecută la Bucureşti. Pentru viitorul an academic, România a oferit 3300 de burse universitare tinerilor din Republica Moldova.

Un înalt oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite urmează să se întâlnească la Cairo cu liderii Egiptului pentru prima dată de la înlăturarea preşedintelui islamist Mohamed Morsi la 3 iulie. Astăzi şi mâine, Secretarul de Stat adjunct William Burns urmează să poarte discuţii cu oficiali militari care l-au înlăturat pe Morsi în urma protestelor antiprezidenţiale şi cu lideri ai guvernului interimar.
Nu este limpede dacă oficialul american va avea şi întâlniri la Frăţia Musulmană, partidul din care provine Morsi şi care cere restabilirea lui. Administraţia Obama s-a abţinut să descrie cele întâmplate în Egipt drept o lovitură de stat, fapt care ar fi atras stoparea ajutoarelor americane de peste un miliard de dolari pe an pentru armata egipteană.

Premierul israelian, Benjamin Netanyahu spune că nu are încredere în nou alesul preşedinte al Iranului, Hassan Rohani care va fi inaugurat în luna august. Vorbind duminică la televiziunea americană CBS News, Netanyahu a spus că Rohani ar fi un „lup în piele de oaie” şi că Iranul ar merge înainte cu programul menit să construiască arma atomică.
Iranul a spus mereu că programul său nuclear are scopuri exclusiv paşnice, dar a încălcat repetat cererile internaţionale de a opri îmbogăţirea uraniul.

Un jurnalist apropiat de fugarul Edward Snowden spune că fostul angajat al serviciilor secrete americane ar deţine mii de documente sensibile care descriu cum funcţionează Agenţia Naţională de Securitate. Într-un interviu cu Associated Press, jurnalistul publicaţiei britanice „The Guardian”, Glenn Greenwald spune că aceste informaţii îi pot permite cuiva să ocolească sau să folosească tehnicile de supraveghere ale agenţiei americane.
Snowden care se află de trei săptămâni în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova a declarat vineri că a cerut azil temporar în Rusia. Statele Unite cer extrădarea lui pentru a-l judeca pentru spionaj.