În anul 2012 cele mai mari cheltuieli din fondul de rezervă al Guvernului s-au făcut pentru premii naţionale şi distincţii, arată un studiu al organizaţiei neguvernamentale ADEPT. Circa 15 milioane de lei s-au alocat în aceste scopuri sau 34,8% din suma totală a fondului.

Eugen Hristev, unul din autorii studiului, a declarat, citat de agenţia IPN, că anul trecut a fost înregistrat un grad redus de transparenţă în procesul de adoptare a hotărârilor Guvernului prin care se alocă resurse din fondul de rezervă. Doar 47% dintre documente au fost incluse pe agenda şedinţelor executivului, chiar dacă informaţia despre utilizarea mijloacelor fondului de rezervă este una de interes public şi cade sub incidenţa Legii privind procesul decizional.

Studiul a fost realizat în cadrul unui proiect implementat cu sprijinul financiar al Fundaţiei Soros-Moldova / Programul de Drept.

În Egipt, membrii guvernului interimar au depus jurământul. Noul guvern, condus de Hazem el-Beblawi, urmează îndepărtării de la putere, la începutul lunii, a preşedintelui Mohamed Morsi, susţinut de Frăţia Musulmană.

Ministerul de externe este condus de fostul ambasador al Egiptului la Washington, iar şeful armatei, Abdel Fatah al-Sisi, cel care a organizat îndepărtarea preşedintelui Morsi, a devenit ministru al apărării şi vicepremier.

Grupul de prietenie cu Republica Moldova din Congresul american a prezentat recent o declaraţie de sprijin pentru poziţia actuală a Republicii Moldova în negocierile privind conflictul transnistrean. În declaraţia grupului, condus de republicanul Joseph Pitts, se exprimă îngrijorarea faţă de ultimele măsuri unilaterale luate de Tiraspol. Totodată, se cere tuturor participanţilor la negocierile în formatul 5+2 să ajungă la o înţelegere privind statul legal al Tranistriei şi „rolul ce-i revine de drept în Republica Moldova”. Totodată, se cere retragerea trupelor ruseşti şi a muniţiilor în conformitate cu rezoluţia adoptată în 1999, la summitul OSCE de la Istanbul.

„Cerem Statelor Unite, comunităţii internaţionale să ia toate măsurile diplomatice pentru a preveni o escaladare a conflictului, pentru a proteja aspiraţiile Moldovei de integrare în Uniunea Europeană… şi pentru a asigura integritatea teritorială a unei Moldovei suverane şi independente” – se arată în încheierea declaraţiei prezentată în Congresul american pe 11 iulie.

Congresmenii americani îşi exprimă de asemenea sprijinul necondiţionat pentru calea europeană aleasă de Moldova. Miercuri, 17 iulie, în cadrul primei noastre emisiuni matinale, de la ora 6 şi jumătate, puteţi asculta un interviu cu ambasadorul Republicii Moldova la Washington, Igor Munteanu, realizat de Alexandru Eftode. Interviul va fi publicat integral şi pe pagina noastră de internet la europalibera.org.

„Numai Chişinăul poate stabili nivelul de autonomie pentru Transnistria” – crede preşedintele României, Traian Băsescu. Într-un interviu cu Europa Liberă, acordat înainte de vizita de miercuri de la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu a mai declarat că „prioritatea mea… şi a României trebuie să fie ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene… în 10-12 ani… undeva pe aici” . Însă şeful statului român a exclus posibilitatea unei admiteri, atâta timp cât nu este rezolvat conflictul transnistrean. Şi cât pe teritoriul Moldovei mai sunt trupe ruseşti: „… categoric Uniunea Europeană nu va mai repeta eroarea Cipru...” - a mai spus Traian Băsescu.

Miercuri, la Chişinău, preşedintele României se va întâlni cu principalii demnitari de stat şi cu liderii partidelor care au întemeiat fosta AIE. Dar pe agenda lui Traian Băsescu nu se află vreo întâlnire cu liderul opoziției comuniste, Vladimir Voronin.

O primă sesiune de lucru a negocierilor în format 5+2 de la Viena pentru soluţionarea conflictului transnistrean s-a încheiat fără a se stabili o agendă a reuniunii, transmite de la faţa locului corespondentul Europei Libere. Tiraspolul a respins din nou propunerea preşedinţiei ucrainene a OSCE, a Chişinăului şi a celor doi mediatori – UE şi SUA – de a iniţia discuţii asupra chestiunilor politice şi de securitate din aşa-numitul Coş III, inclusiv asupra statutului juridic al regiunii transnistrene.

La negocierile de la Viena se aşteaptă ca Tiraspolul să ridice problema celor 6 puncte de control al migraţiei, care ar urma să fie instalate la linia administrativă a Moldovei cu regiunea sa secesionistă. Într-un interviu cu Europa Liberă, vicepremierul pentru reintegrare Eugen Carpov a declarat că „are toate argumentele pentru a solicita Tiraspolului să fie mai înţelegător, mai indulgent, când este vorba de fluxul migraţional”. Proiectul de lege privind aceste puncte de înregistrare va fi discutat din nou la toamnă de Parlamentul de la Chişinău.

Secretarul de stat american John Kerry s-a întors în Orientul Mijlociu, a şasea vizită în regiune din februarie, când a preluat conducerea diplomaţiei americane. La Aman, în Iordania, Kerry discută cu oficialităţile locale şi reprezentanţi ai Ligii Arabe despre evoluţia situaţiei din Egipt şi Siria şi despre problemele existente în procesul de pace israelo-palestinian. Potrivit Departamentului de stat, Kerry nu va merge în Israel şi nici la sediul autorităţii palestiniene.

Şeful Serviciului rus de migraţiei a confirmat faptul că Edward Snowden, fostul colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate din America, a cerut astăzi azil în Rusia. Konstantin Romodanovski a precizat că cererea de azil temporar va fi examinată în decurs de trei luni, cum prevede legea.

La Kremlin s-a precizat că decizia nu-i aparţine preşedintelui Vladimir Putin. Snowden este blocat de aproape trei săptămâni pe aeroportul internaţional din Moscova, după ce i s-a retras paşaportul american. Edward Snowden este cel care a făcut publice informaţiile privind programul vast al Agenţiei Naţionale de Securitate de interceptare a comunicaţiilor electronice în toată lumea.

Informaţiile au produs multe controverse şi tensiuni, mai ales în ţările aliate ale Statelor Unite dar până acum nici o criză diplomatică. Snowden declara săptămâna trecută că speră ca până la urmă să ajungă în una dintre cele trei ţări sud americane, care i-au oferit azil.

În Turcia, cel puţin 30 de persoane au fost reţinute astăzi de poliţie, în legătură cu protestele de la Istanbul, izbucnite la sfârşitul lunii mai. Protestele au fost provocate de un plan urbanistic, dar s-au transformat în proteste împotriva strategiei de islamizare treptată a ţării. Cinci persoane au fost ucise, mii au fost rănite în ciocnirile cu poliţia, care a dispersat manifestaţiile după mai bine de două săptămâni. Cu toate acestea, proteste sporadice s-au înregistrat în continuare, inclusiv la sfârşitul săptămânii trecute.

Potrivit unui avocat care s-a întâlnit cu Edward Snowden, fostul colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate din America a cerut astăzi azil în Rusia. Anatoli Kucerena este citat de agenţiile de ştiri cu informaţia că cererea de azil temporar a fost fată unui funcţionar al Serviciului rus de migraţiune, care a venit la aeroportul Şeremetevo, din Moscova. Acolo este Snowden blocat de aproape trei săptămâni, după ce i s-a retras paşaportul american. Snowden este cel care a făcut publice informaţiile privind programul vast al Agenţiei Naţionale de Securitate de interceptare a comunicaţiilor electronice în toată lumea. Informaţiile au produs multe controverse şi tensiuni, mai ales în ţările aliate ale Statelor Unite, dar până acum nici o criză diplomatică. Snowden declara săptămâna trecută că speră ca până la urmă să ajungă în una dintre cele trei ţări sud americane, care i-au oferit azil.

La Cairo, cel puţin şapte persoane au murit în ciocnirile din cursul nopţii dintre poliţie şi simpatizanţii fostului preşedinte Mohamed Morsi. Mai mult de 250 au fost răniţi, informează funcţionari ai ministerului sănătăţii.

Protestele şi ciocnirile cu poliţia au continua şi azi dimineaţă când se relatează că încă două persoane ar fi fost ucise. 400 de manifestanţi au fost reţinuţi, informează pe de altă parte poliţia.

Mohamed Morsi, primul preşedinte al Egiptului ales direct, a fost înlăturat de armată la începutul lunii, ca urmare a unui val de proteste împotriva islamizării ţării. Morsi reprezenta Frăţia Musulmană.

În Rusia, grupul punk Pussy Riot a produs un nou video, cu un cântec împotriva industriei petroliere şi a lui Igor Secin, directorul conglomeratului Rosneft. Video-ul intitulat „Ca-n închisoarea roşie” a fost trimis astăzi redacţiei ruse a postului nostru de radio şi poate fi văzut pe pagina noastră de internet la europalibera.org. Doua membre ale grupului Pussy Riot ispăşesc doi ani de închisoare pentru un protest organizat în 2012, în principala catedrală din Moscova, împotriva realegerii preşedintelui Vladimir Putin.

Unul din principalii critici ai preşedintelui Vladimir Putin, bloggerul anticorupţie Alexei Navalnîi va fi înregistrat miercuri drept candidat pentru primăria Moscovei, a anunţat Comisia Electorală Centrală din capitală. Preşedintele comisiei Valentin Gorbunov a precizat că înregistrarea nu este influenţată de procesul care tocmai se derulează împotriva lui Navalnîi, acuzat de corupţie şi deturnare de fonduri. Chiar dacă va fi declarat vinovat, a mai declarat Gorbunov, nu se ştie la ce pedeapsă ar putea fi condamnat şi cum va decurge recursul.

„Prioritatea mea… şi a României trebuie să fie ca R. Moldova să devină membră a Uniunii Europene… în 10-12 ani…, undeva pe aici” a declarat preşedintele României Traian Băsescu într-un interviu în exclusivitate acordat Europei Libere, înainte de vizita de miercuri la Chişinău. Dacă viitorul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, preşedintele Băsescu exclude însă posibilitatea unei admiteri atâta timp cât nu este rezolvat conflictul transnistrean și cât timp pe teritoriul Moldovei se mai află trupe ruseşti.

Preşedintele Traian Băsescu s-a declarat „şocat” de cererea făcută la Bucureşti de premierul moldovean Iurie Leancă privind reducerea numărului de burse acordate de România tinerilor moldoveni. „Răspunsul nostru nu poate fi decât că îl mărim….”, a declarat Băsescu în interviul cu Europa Liberă, în care însă a precizat că înţelege preocuparea premierului moldovean, privind numărul mare al tinerilor care pleacă la studii în străinătate şi nu se mai întorc acasă. Dar reducerea burselor nu este o soluţie „europeană”, a încheiat preşedintele român.

A început admiterea la universitate şi pentru prima data candidaţii îşi pot depune dosarele la mai multe universităţi şi facultăţi. Şefa Direcţiei învăţământ superior din cadrul Ministerului Educaţiei, Nadejda Velişco, a precizat pentru agenţia IPN, că „până la 31 iulie, candidaţii vor afla dacă sunt admişi, iar până la 3 august vor trebui să depună originalul documentelor la facultatea la care decid să rămână”.
Anul acesta pentru licenţă, ciclul I, sunt peste 20 de mii de locuri, între care 6.700 cu finanţare de la stat. Pentru masterat, ciclul II, sunt circa 9 mii de locuri, informează Ministerul Educaţiei, din care 3 500 finanţate de stat.

Preşedintele Parlamentului, Igor Corman, a retras din dezbaterea legislativului proiectul de lege privind crearea de puncte de control al migraţiei pe segmentul transnistrean al frontierei. Proiectul a fost votat în prima lectură, când a fost criticat vehement de opoziţia comunistăl, drept o limitarea a libertăţii de mişcare pentru locuitorii de pe malul stâng al Nistrului. Aceleaşi critici s-au făcut auzite şi la Tiraspol.
Igor Corman, citat de agenţia IPN, a precizat că proiectul va fi examinat în sesiunea de toamnă-iarnă, după ce va fi revizuit de experţi.
Proiectul urma să fie examinat în ultima şedinţă a Parlamentului, din 12 iulie, dar a fost retras de pe ordinea de zi. El prevedea crearea a șase puncte interne de control pe Nistru, care, potrivit autorilor proiectului, ar urma să faciliteze înregistrarea străinilor care traversează hotarul Republicii Moldova prin regiunea transnistreană. Legislaţia în vigoare prevede că străinii, din momentul în care au intrat pe teritoriul Republicii Moldova, sunt obligaţi în termen de 72 de ore să-şi înregistreze şederea la Biroul de Migraţie şi Azil sau la un biroul al întreprinderii de stat „Registru”. Odată cu adoptarea modificărilor propuse, şederea va putea fi înregistrată şi la punctele interne de control.

La Viena începe astăzi o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 pe tema conflictului transnistrean. Convorbirile de două zile sunt primele în acest format de la sporirea tensiunilor dintre Chişinău şi Tiraspol din cauza intenţiei guvernului moldovean de a controla migraţia la Nistru şi a legii transnistrene despre „frontiera de stat”.

Pentru prima dată, de o săptămână, la Cairo au avut loc noi ciocniri între poliţie şi manifestanţii care cer revenirea la putere a preşedintelui Mohamed Morsi. Poliţia a utilizat gaze lacrimogene împotriva protestatarilor.

Premierul Iurie Leancă spune că şi-ar dori ca studenţii de la universităţile moldovene să poată învăţa câte jumătate de an în străinătate şi să revină apoi acasă pentru a-şi încheia studiile. Vorbind luni seara la postul Pro TV Chişinău, Leancă a spus că a discutat săptămâna trecută la Bucureşti cu premierul roman, Victor Ponta despre înfiinţarea unui asemenea sistem după modelul programului european Erasmus.
Dar primul ministru a sugerat că n-a fost vorba despre înlocuirea sau reducerea duratei miilor de burse oferite anual de România tinerilor din Republica Moldova, după cum a fost citat eronat de presă.

În vizita sa de miercuri la Chișinău, președintele României, Traian Băsescu, se va întâlni cu principalii demnitari de stat şi cu liderii partidelor care au întemeiat fosta AIE. Dar pe agenda lui Băsescu nu se află vreo întâlnire cu liderul opoziției comuniste, Vladimir Voronin.
Preşedintele român a spus despre Voronin, într-un interviu înainte de vizită, că acesta ar acționa împotriva intereselor Moldovei, promovând integrarea ei în structuri dominate de Rusia.

În ajunul vizitei de miercuri la Chișinău, președintele României, Traian Băsescu, va acorda un interviu Europei Libere, despre relaţiile bilaterale, eforturile Moldovei de a se apropia de Uniunea Europeană şi problemele puse de conflictul transnistrean. Interviul realizat de Sabina Fati va fi difuzat în emisiunile Europei Libere de la orele 19 şi 21 și pe pagina internet la adresa europalibera.org.
Miercuri, la Chişinău, preşedintele Băsescu se va întâlni cu principalii demnitari de stat şi cu liderii partidelor care au întemeiat fosta AIE. Pe agenda lui Traian Băsescu nu se află vreo întâlnire cu liderul opoziției comuniste, Vladimir Voronin.
Într-un interviu înainte de vizită, preşedintele român a spus despre Voronin că ar acționa împotriva intereselor Moldovei, promovând integrarea ei în structuri dominate de Rusia.

La Viena, începe astăzi o nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 pe tema conflictului transnistrean. Convorbirile de două zile sunt primele în acest format de la sporirea tensiunilor dintre Chişinău şi Tiraspol din cauza intenţiei guvernului moldovean de a controla migraţia la Nistru şi a legii transnistrene despre „frontiera de stat”.
Chişinăul insistă de multă vreme ca la aceste întâlniri să se discute chestiuni politice şi de securitate, nu doar economice şi sociale cum îşi doreşte Tiraspolul.

Preşedintele rus Vladimir Putin a acuzat Statele Unite de blocarea fostului angajat al serviciilor de informaţii americane, Edward Snowden pe un aeroport de la Moscova prin faptul că ar presa alte ţări să nu-l adăpostească. Dar liderul rus n-a precizat dacă ţara sa îi va acorda azil pe termen scurt fugarului, care a expus programele de supraveghere americane şi pe care Statele Unite doresc să-l judece pentru spionaj.
Anterior, Putin a spus că fugarul poate rămâne în Rusia numai dacă opreşte acţiunile care dăunează Statelor Unite. Aflat în zona de tranzit de pe aeroportul Şeremetievo de peste trei săptămâni, Snowden a cerut azil în mai multe ţări ale Americii Latine.

Forţele de securitate egiptene au tras cu gaze lacrimogene în protestatarii islamişti care cer la Cairo restabilirea preşedintelui Mohamed Morsi înlăturat de la putere de către armată la 3 iulie. Confruntările au avut loc pe un pod din capitala egipteană.
Aflat în vizită la Cairo, secretarul de stat adjunct al Statelor Unite, William Burns, a îndemnat, luni, taberele politice rivale din Egipt să înceapă dialogul și să pună capăt violențelor.
Vizita lui Burns marchează contactul bilateral la cel mai înalt nivel de când armata egipteană l-a înlăturat de la putere pe primul lider ales democratic al țării.

Diplomaţi de la Naţiunile Unite spun că Rusia sprijinită de China a respins aprobarea unui raport despre faptul că un test balistic iranian de anul trecut ar fi încălcat regimul sancţiunilor ONU. Blocajul împiedică cel puţin pentru moment introducerea vreunor sancţiuni noi împotriva Iranului.
Potrivit ambasadorului australian, Gary Quinlan care prezidează comitetul de monitorizare a sancţiunilor pentru Iran, Consiliul de Securitate al ONU nu a aprobat nici raportul despre probabila încălcare de către Iran a interdicţiei de a livra arma insurgenţei din Yemen.

Republica Moldova va primi de la guvernul Statelor Unite 1,6 milioane dolari pentru reabilitarea poligonului militar de la Bulboaca. Anunțul a fost făcut astăzi cu ocazia unei vizite comune la fața locului a ministrului apărării, Vitalie Marinuța, și a ambasadorului Statelor Unite, William H. Moser. Potrivit presei de la Chișinău, banii sunt oferiți în cadrul unui program american de sprijinire a armatelor care participă la misiuni de menținere a păcii sub egida Națiunilor Unite. Oficiali citați de ProTV au spus că lucrările de reparații vor începe curând, dar nu au precizat o dată anume.