Autorităţile de la Moscova au arestat demonstranţii care protestează împotriva condamnării liderului opoziţiei Alexei Navalnîi. In Piaţa Manejnaia, unde s-au adunat protestatarii, au fost desfăşurate şi forte de poliţie si soldaţi. Anterior, poliţia a inchis accesul in Piaţa Rosie. Alexei Navalnîi a fost condamnat la cinci ani de detenţie într-o colonie penitenciară. Avocaţii săi au spus că vor face apel la aceasta sentinţă. Statele Unite, Uniunea Europeana si organizatii pentru apărarea drepturilor omului din Rusia au criticat decizia, considerînd-o motivate politic. Alexei Navalnîi este un critic al regimului Putin si blogul său este consacrat combaterii corupţiei din Rusia.

Comisarul Uniunii Europene pentru ocuparea forţei de muncă, Laszlo Andor, a declarat la Moscova, unde se afla cu ocazia unei reuniuni a ministrilor muncii si de finanţe din grupul celor 20 de ţări dezvoltate si in dezvoltare, că Uniunea Europeana trebuie să acorde o atentie deosebită creerii de locuri de muncă pentru tineri. In opinia sa investiţiile trebuie să contribuie la crearea de locuri de muncă, la menţinerea păcii sociale şi la creşterea economică după o perioadă de austeritate.

Cea mai importanta instanţă juridică europeană a decis astazi ca Marea Britanie si Belgia pot difuza mai departe toate evenimentele sportive importante de la Cupa Mondială la fotbal pe canalele lor de televiziune fara plata. Curtea Europeană de Justiţie de la Luxembourg a respins acţiunea adusă împotriva celor două ţări europene de FIFA si UEFA. Cele doua organizaţii internaţionale de fotbal susţin că astfel pierd o mulţime de bani. Curtea a respins „in totalitate” argumentele FIFA si UEFA.

La o audiere astazi in Congresul Statelor Unite, generalul de armată Martin Dempsey a spus că Statele Unite deliberează dacă să foloseasca forţa militară în Siria, unde războiul civil intră în cel de-al treilea an. Generalul a spus că a oferit preşedintelui Barack Obama o analiză cu opţiunile folosirii forţei in Siria, dar nu a dat mai multe detalii, informează agenţia Associated Press. Comitetul Senatului pentru afaceri miliare ia in discuţie nominalizarea generalului Dempsey pentru un nou mandat ca şef al statelor majore combinate ale Statelor Unite.

Frăţia Musulmană, gruparea islamistă aflat în opoziţie in Egipt, a anunţat că a propus Uniunii Europene o schită de parcurs pentru rezolvarea crizei politice prin convorbiri înlesnite de Uniunea Europeană. Este prima propunere concretă ce a venit din partea acestei grupări, după înlăturarea de la putere a preşedintelui Mohamed Morsi la 3 iulie. Anunţul a fost făcut de un oficial al miscării într-un interviu cu agentia Reuter. Oficialul a precizat că Frăţia Musulmană doreşte ca preşedintele Morsi să revină in funcţie. Un comunicat al Uniunii Africane, dat publicităţii astazi, avertizează că un război civil ar putea fi declanşat in Egipt, dacă Frăţia Musulmană nu va fi reprezentată în noul guvern de la Cairo. Ieri, mii de oameni au protestat din nou la Cairo impotriva regimului impus de armată în Egipt.

Părinţii adolescentului Trayvon Martin, ucis in luna februarie anul trecut, au declarat într-un interviu cu televiziunea americana NBC că sunt încă în stare de şoc, după sentinţa prin care cel care le-a impuşcat băiatul George Zimmerman a fost declarat nevinovat. In opinia lor, daca fiul lor neinarmat nu ar fi fost negru, Zimmerman nu şi-ar fi folosit arma pe care avea dreptul să o deţină. Fiul lor, au spus părinţii nu era un hoț şi nici nu avea nici o intenţie rea în noaptea în care s-a intimplat incidentul. Zimmerman susţine că şi-a folosit arma in auto apărare.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, a declarat astazi la Vilnius că are încredere în viitorul zonei euro, dar că acest viitor depinde de continuarea reformelor structurale, consolidarea arhitecturii europene şi adoptarea proiectului Uniunii bancare europene. FMI anticipează pentru anul 2014 o creştere economică de 0,9% in zona euro. Lituania doreşte să intre în zona euro în 2015.

Şefa misiunii OSCE la Chisinau, Jennifer Brush, a declarat Europei Libere, într-un interviu în exclusivitate că este îngrijorată de tensiunile create intre Tiraspol si Chisinau de legea transnistreană privind „frontiera de stat” şi de plasarea punctelor de control migraţional pe segmentul transnistrean. Diplomata a facut un apel ca liderii de pe cele două maluri ale Nistrului să explice clar ce sunt anume aceste puncte migraţionale şi cum vor funcţiona ele. Şefa misiunii OSCE a precizat că în acest moment se discută cu guvernul moldovean posibilitatea ca locuitorii din Transnistria, deţinători de paşapoarte străine să se poate înregistra drept rezidenţi permanenţi ai „Transnistriei-Moldovei” pentru a putea circula fără probleme între cele două maluri ale Nistrului. Şefa misiunii OSCE la Chişinău, ambasadoarea americana Jennifer Brush, a spus şi că ar fi foarte importantă o intrevedere intre premierul de la Chisinau, Iurie Leancă, şi liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk în actualele conditii, dar că, pentru o eventuala întrevedere, nu ar trebui să existe nici un fel de condiţii impuse. „O să fiu mulţumită când conflictul transnistrean va fi rezolvat” a declarat Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE la Chişinău, comentând ultima rundă a negocierilor 5+2 de la Viena.

Locuitori din sectorul Buiucani al capitalei Moldovei au protestat în faţa Primăriei împotriva unei construcţii din strada Alba Iulia. În timpul manifestaţiei, protestatarii au spart sticla de la punctul de control, transmite IPN. Acum trei zile, viceprimarul Nistor Grozavu a emis o dispoziţie de sistare a lucrărilor până la aplanarea conflictului cu locatarii din zonă. Manifestanţii cer interzicerea definitivă a construcţiei. Autorităţile locale anunţă într-un comunicat de presă, că vor avea o întrevedere cu protestarii. Totodată, ei condamnă incidentul de astăzi, menţionând că acţiunile de vandalism îndreptate împotriva unei instituţii publice încalcă limitele legii.

Președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman, va efectua, în toamna acestui an, o vizită la București. Invitația i-a fost transmisă de către președintele Camerei Deputaţilor din România, Valeriu Zgonea, informează agenţia IPN, citind un comunicat al parlamentului Moldovei. Igor Corman a avut ieri o întrevedere cu președintele României, Traian Băsescu, în cadrul vizitei acestuia la Chişinău. Cei doi politicieni au discutat despre ratificarea de către autoritățile române a Tratatului între Republica Moldova și România privind regimul frontierei de stat, colaborarea și asistența mutuală în probleme de frontieră.

Chişinăul ar trebui, la un moment dat, să treacă la negocieri directe cu Moscova în problema transnistreană, a declarat aseara preşedintele României, Traian Băsescu, intr-o ediţie specială a emisiunii „În Profunzime” la Pro TV Chişinău. „Mai devreme sau mai târziu, Chişinăul şi Moscova trebuie să treacă la un dialog direct”, a spus preşedintele României care consideră că negocierile trenează şi astfel s-au putut consolida anumite structuri „statale” din regiunea transnistreană.

Ambasadorul Statelor Unite la Moscova, MichaelMcFaul a criticat, intr-un mesaj pe twitter, condamnarea la cinci ani închisoare a bloggerului si liderului opoziţiei Alexei Navalnîi „într-un proces ce pare motivat politic”. Coordonatoarea politicii externe a Uniunii Europene, Catherine Ashton, a dat publicităţii un comunicat în care îşi exprimă îngrijorarea în legatură cu modul în care s-a desfăşurat procesul şi care „ridică împortante semne de întrebare despre domnia legii în Rusia”. Ingrijorări au fost exprimate şi de Serghei Nikitin, directorul biroului de la Moscova al Amnesty International şi de preşedintele fundaţiei Memorial, Aleksandr Cerkasov. In cursul zilei sunt anunţate proteste în sprijinul lui Navalnîi in peste 25 de oraşe din Rusia.

Secretarul de stat american John Kerry a vizitat astazi în Iordania o tabara de refugiaţi sirieni, unde s-au adapostit peste 100 de mii de sirieni. In discutiile cu refigiaţii, secretarul de stat american a fost rugat ca Statele Unite să stabilească o zonă de interzicere a zborurilor asupra Siriei, pentru a pune astfel capat atacurilor aviatiei guvernului sirian. John Kerry a spus că Statele Unite iau în consideraţie mai multe posibilităţi, dar că nu există o soluţie simplă crizei siriene. In acest moment, in Iordania se afla peste jumătate de milion de refugiaţi sirieni. In cei doi ani şi jumătate de confruntari armate din Siria peste 100 000 de oameni au fost omoriţi.

Comisia Europeana a atentionat guvernul României ca proiectul Acordului de Parteneriat transmis catre Bruxelles, care va reglementa modul de utilizare a banilor comunitari pentru 2014-2020, este incoerent si fara prioritati clare, solicitand ca documentul sa fie refacut „peste vara”, pana in luna septembrie, informează agenţia Mediafax. O eventuala respingere a acestui proiect de catre Comisia Europeana, in urma consultarilor inter-servicii care vor avea loc, risca sa conduca la intarzieri in adoptarea viitoarelor programe operationale si in implementarea lor chiar de la inceputul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme in absorbtia fondurilor europene.

„O să fiu mulţumită când conflictul transnistrean este rezolvat” a declarat Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE la Chişinău, comentând ultima rundă a negocierilor 5+2 de la Viena. Într-un interviu cu Europa Liberă, d-na Brush a spus că problema liberei circulaţii între cele două maluri ale Nistrului rămâne de actualitate, deşi la Viena nu s-a convenit nici un acord, posibil din cauza presiunilor politice la care sunt supuse ambele părţi.
D-na Brush a remarcat şi faptul că înţelegerea dintre Chişinău şi UE de a stabili puncte de înregistrare a migraţiei de-a lungul liniei administrative de demarcaţie cu Transnistria a create tensiuni, la care, în opinia d-nei Bush, Tiraspolul pare să fi replicat cu legea privind delimitarea aşa-numitei frontiere a Transnistriei.
Şefa misiunii OSCE a precizat că în acest moment se discută cu guvernul moldovean posibilitatea ca locuitorii din Transnistria, deţinători de paşapoarte străine să se poate înregistra drept rezidenţi permanenţi ai „Transnistriei Moldovei” pentru a putea circula fără probleme între cele două maluri ale Nistrului.

Un tribunal din oraşul rus Kirov l-a condamnat la 5 ani de închisoare pentru delapidare pe bloggerul Aleksei Navalnîi într-un caz despre care acesta spune că este motivat politic. Activistul opoziţiei ruse a fost arestat după pronunţarea sentinţei.

Navalnîi a fost acuzat că ar fi furat peste jumătate de milion de dolari de la o firmă de cherestea locală în 2009, pe când era consilierul guvernatorului din regiunea Kirov.

Condamnarea a venit la o zi după ce comisia electorală de la Moscova l-a înregistrat pe Navalnîi în calitate de candidat la alegerile pentru primăria Moscovei din luna septembrie. Nu este limpede dacă va mai putea participa la campanie.

Operatorul centralei nucleare avariate din Japonia spune că din casa unui reactor pare să iasă vapori, dar nivelul radiaţiei rămâne stabil.

Compania Electrică Tokyo spune că specialiştii de la centrala Fukushima continuă să injecteze apă în reactorul 3 ca să-l răcească.

Acesta este unul din trei reactoare care s-a topit din cauza cutremurului de pământ şi valurilor ţunami din 2011. Mii de oameni evacuaţi din zona nu se pot întoarce la casele lor din cauza radiaţiei. Majoritatea reactoarelor nucleara ale Japoniei încă rămân oprite din cauza verificărilor de după catastrofă.

Africa de Sud spune că fostul preşedinte, Nelson Mandela rămâne la spital în stare critică, dar starea sănătăţii lui se îmbunătăţeşte.

Preşedintele Jacob Zuma a făcut declaraţia de ziua de naştere a lui Mandela, care împlineşte astăzi 95 de ani. El a fost internat la spital la Pretoria pe 8 iunie cu infecţie la plămâni iar apoi starea sănătăţii s-a înrăutăţit.

Preşedintele american, Barack Obama şi prima doamnă Michelle Obama i-au trimis felicitări de ziua de naştere lui Mandela, spunând că lumea îi poate aduce un omagiu urmându-i exemplul şi ajutându-i pe alţii. Recunoscându-i meritele la combaterea apartheidului, Naţiunile Unite au declarat ziua de 18 iulie Zi Internaţională Nelson Mandela.

Panama a anunţat că a cerut Consiliului de Securitate ONU să cerceteze vasul nord-coreean prins transportând arme din Cuba.

Autorităţile panameze au oprit nava de transport săptămâna trecută în urma unei confruntări cu căpitanul navei care a încercat să-şi taie gâtul pentru a se sinucide.

Pe navă au fost descoperite componente de rachete, avioane MIG şi alte arme. Cuba a spus că sunt arme „uzate” din epoca sovietică pe care le-a trimis în Coreea de Nord pentru reparaţie. Nord-coreenii au cerut autorităţilor din Panama să elibereze nava şi echipajul care a fost reţinut pentru că nu a declarat încărcătura.

Preşedintele României, Traian Băsescu a spus miercuri seara la Chişinău că Republica Moldova ar putea începe în 5-6 ani negocieri de aderare la Uniunea Europeană, dar că nu le va putea finaliza dacă nu rezolvă între timp problema transnistreană.

Fără a explica pe ce bazează acest calendar, Traian Băsescu a mai spus la o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile moldovene că Chişinăul ar trebui să negocieze direct cu Moscova pe tema Transnistriei.

Preşedintele român aflat în prima sa vizită la Chişinău în trei ani şi jumătate a spus că ţara sa va sprijini necondiţionat poziţia Moldovei la aceste discuţii, precum şi integrarea ei europeană, descriind această relaţie drept “parteneriat de sânge”.

O nouă rundă de negocieri în formatul 5+2 s-a încheiat marţi la Viena fără vreun acord în privinţa a ceea ce Chişinăul numeşte controlul fluxurilor migraţionale peste Nistru.

Iniţiativa Chişinăului de a instala puncte de control al migraţiei la frontiera administrativă, urmată de adoptarea la Tiraspol a unei legi despre „frontiera de stat” a regiunii transnistrene a fost principalul subiect de discuţie la reuniunea pregătită de preşedinţia ucraineană a OSCE.

Într-un interviu cu Europa Liberă după negocieri, vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov a repetat că Tiraspolul reacţionează „exagerat” la iniţiativa Chişinăului despre care a spus că a fost convenită cu Uniunea Europeană.

Un comunicat al guvernului moldovean sugerează că premierul Iurie Leancă şi preşedintele român, Traian Băsescu şi-au clarificat divergenţele în privinţa burselor oferite de România tinerilor din Republica Moldova.

Potrivit comunicatului, premierul moldovean i-a spus preşedintelui român că ar dori vizite scurte de jumătate de an ale studenţilor moldoveni la universităţi româneşti adăugător, nu în loc de programul burselor, cum s-a înţeles în urma întrevederii recente cu premierul român Victor Ponta.

Traian Băsescu ar fi acceptat ca proiectul de mobilitate a studenţilor propus de Iurie Leancă să fie testat în următorul an academic. În privinţa burselor tradiţionale, el a mai anunţat că România va mări numărul lor la anul de la 5500 la 6000.

Un comandant al talibanilor pakistanezi a explicat într-o scrisoare că militanţii au împuşcat-o pe Malala Yousafzai de 16 ani pentru „scrierile ei provocatoare” împotriva unui regim islamic în Valea Swat şi nu pentru că a criticat încercările talibane de a lipsi fetele de acces la educaţie.

În scrisoare, Adnan Rasheed spune că regretă împuşcarea adolescentei, dar nu îşi cere scuze.

Liderul taliban îi cere Malalei aflată la tratament în Marea Britanie să revină acasă şi să se înscrie la o şcoală islamică pentru fete. Ea a fost împuşcată împreună cu două colege în octombrie când se întorcea de la şcoală.

Comisia electorală de la Moscova l-a înregistrat oficial pe activistul de opoziţie şi bloggerul anticorupţie Aleksei Navalnîi în calitate de candidat la primărie la alegerile din septembrie.

Navalnîi a ridicat certificatul de candidat miercuri înainte de a pleca în oraşul Kirov, unde judecătoria locală va anunţa verdictul în procesul în care activistul este acuzat de delapidare.

Chiar dacă este condamnat, lui Navalnîi nu i se va interzice să candideze sau să ocupe funcţia până la epuizarea căilor de apel. Inculpatul dezminte acuzaţia că ar fi furat jumătate de milion de dolari de la o firmă în 2009 şi spune că este motivată politic.

Parlamentul Greciei a votat pentru un proiect de lege pentru concedierea angajaţilor publici, o măsură necesară pentru deblocarea unei tranşe de aproape 7 miliarde de euro din ajutoarele internaţionale pentru ţara îndatorată.

Mii de greci au protestat în faţa parlamentului de la Atena scandând lozinci împotriva austerităţii, în timp ce deputaţii adoptau legea cu o mică majoritate de voturi.

Ea prevede o schemă de concediere şi transfer a 25 de mii de oameni, majoritatea învăţători şi poliţişti. Legea a fost votată înainte de vizita de astăzi a ministrului de finanţe german, Wolfgang Schaeuble, a cărui ţară este principala donatoare pentru Grecia, dar şi principala promotoare a austerităţii.