Premierul Iurie Leancă s-a angajat ca cele mai importante reforme din cadrul procesului de descentralizare a administraţiei locale să fie aplicate în mandatul guvernului său, „… astfel încât schimbările să fie pozitive şi ireversibile”.

Într-un interviu cu agenţia Moldpres, premierul a precizat că schimbările trebuie să fie funcţionale până la viitoarele alegeri locale din 2015.

De asemenea, Iurie Leancă şi-a exprimat speranţa că Parlamentul va reuşi să adopte în timp util legea finanţelor locale astfel încât cele aproximativ 900 de primării din ţară să aibă „bugete mai mari şi mai autonome. Acest lucru le va permite să atragă şi fonduri suplimentare pentru dezvoltare – din programe europene sau prin investiţii private…”, a mai declarat premierul Iurie Leancă.

Aflat la Strasbourg, preşedintele Nicolae Timofti s-a întâlnit cu Stefan Füle, comisarul european pentru extindere, cu care a discutat, potrivit unui comunicat al preşedinţiei, în primul rând despre reformele din domeniul justiţiei.

Tot la Strasbourg, Timofti s-a mai întâlnit cu președintele Consiliului European, Herman van Rompuy, și cu secretarul Comisiei de la Veneția, Thomas Markert.

Preşedintele Egiptului Mohamed Morsi, contestat de milioane de manifestanţi în ultimele zile, refuză în continuare să dea curs ultimatului pus luni de armată: aceasta i-a cerut să reacţioneze la doleanţele protestatarilor. Altfel, va soluţiona singură disputele politice.

Preşedintele american Barack Obama a discutat de asemeni cu Morsi şi i-a cerut să ia măsuri care să arate că reacţionează la cererile populaţiei.

Manifestanţii îi reproşează lui Morsi că cedează prea mult în faţa grupărilor islamiste, care au şi susţinut alegerea sa anul trecut şi că a lăsat economia să se prăbuşească.

Grupările din Azerbaidjan au ales un candidat unic pentru alegerile prezidenţiale din octombrie, în persoana scriitorului Rustam Ibrahimbekov. Consiliul Naţional al Forţelor Democratice, reunit ieri a adoptat de asemeni o declaraţie în care promite că dacă va fi ales, candidatul opoziţiei va rămâne la conducerea ţării numai doi ani, pentru a asigura tranziţia spre un regim democrat. În acest timp, ar urma să fie elaborată o nouă constituţie şi adoptată o nouă lege electorală. Reformele propuse sunt reducerea prerogativelor prezidenţiale, lărgirea celor parlamentare şi crearea unei justiţii independente. Partidul de guvernământ l-a numit încă de luna trecută pe preşedintele în funcţie Ilham Aliev drept candidat. Aliev conduce din 2003, când i-a urmat tatălui său.

Edward Snowden, specialistul IT care a divulgat existenţa unui vas program american de interceptare a comunicaţiilor electronice în toată lumea, şi-a retras cererea de azil în Rusia . Se pare după ce preşedintele Vladimir Putin declarase ieri că pentru a primi azil, Snowden trebuie să înceteze orice activitate care subminează interesele „aliaţilor americani”. Snowden se află de mai bine de o săptămână în zona de tranzit a aeroportului din Rusia şi se relatează că ar fi cerut azil în 15 ţări. Statele Unite au cerut deja extrădarea lui Snowden acuzat de divulgarea unor secrete de stat.

Ministrul agriculturii, Vasile Bumacov a descris în culori optimiste consecinţele ploilor puternice din ultimele zile, spunând că acestea nu au provocat doar pierderi. Ministrul a declarat Europei Libere azi dimineaţă că ploile au restabilit umezeala în sol aducând beneficii mai mari, dar greu de calculat. Pe de altă parte, pierderile estimate iniţial la 290 de milioane de lei pe 40 de mii de hectare afectate sunt de zeci de ori mai mici decât cele provocate anul trecut de secetă.
Bumacov spune că pierderile vor fi calculate fermier cu fermier şi acoperite parţial prin compensaţii de la guvern. Un prim raport detaliat este aşteptat până la sfârşitul săptămânii.

Preşedintele american Barack Obama l-a contactat telefonic pe cel egiptean, Muhammad Morsi pentru a-şi exprima îngrijorarea faţă de escaladarea crizei politice din Egipt. Potrivit Casei Albe, Obama i-a cerut lui Morsi să „facă paşi pentru reconcilierea cu oponenţii politici”, după demonstraţiile de duminică la care milioane de egipteni au cerut demisia preşedintelui.
Preşedinţia egipteană spune că Morsi va merge înainte cu propriul plan de reconciliere, în ciuda unui ultimatum dat de armată, care a spus luni că aşteaptă un compromis în 48 de ore, sau va căuta să medieze ea conflictul.

Presa rusă relatează că o rachetă cosmică rusească fără pilot care transporta trei sateliţi s-a prăbuşit astăzi, la scurt timp după decolarea de la Baikonur în Kazahstan.

Televiziunea de stat Rossiya-24 a arătat imagini cu racheta Proton-M deviind de la curs, rotindu-se şi descompunându-se în aer înainte să cadă lângă rampa de decolare.

Agenţia Interfax relatează că autorităţile kazahe examinează dacă trebuie evacuaţi locuitorii din zona slab populată ca să nu fie afectaţi de fumul toxic al combustibilului de rachetă care arde pe jos. Pierderile la distrugerea celor trei sateliţi care trebuiau să facă parte din sistemul de navigaţie rusesc Glonass s-ar ridica la 200 de milioane de dolari.

Kremlinul spune că fostul angajat al serviciilor de informaţii americane, Edward Snowden şi-ar fi retras cererea de azil politic în Rusia după ce a aflat condiţiile înaintate de Moscova.

Purtătorul de cuvânt prezidenţial, Dmitri Peskov, a declarat astăzi că fugarul ar fi trimis cereri de azil în 15 ţări. Luni, preşedintele Vladimir Putin a spus că Snowden poate rămâne în Rusia numai dacă încetează să „aducă daune partenerilor americani”.

Snowden se ascunde de justiţia americană în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova după ce a scurs în presă luna trecută informaţii secrete despre programele Statelor Unite de supraveghere.

Un tribunal din oraşul german Stuttgart a condamnat un cuplu căsătorit pentru spionaj în favoarea Rusiei.

Soţii cunoscuţi drept Andreas şi Heidrun Anschlag au primit şase ani şi jumătate de închisoare şi o amendă de 500 de mii de euro pentru transmiterea unor secrete ale Uniunii Europene şi NATO serviciului de spionaj al Rusiei, SVR.

Cei doi susţin că sunt austrieci de origine sud-americană. Ei locuiesc în Germania de la sfîrşitul anilor 1980 cu acte false. Ar fi transmis secretele prin internet, satelit sau le-ar plasat în ascunzişuri speciale. Au fost arestaţi în octombrie 2011 şi deferiţi justiţiei în ianuarie anul acesta.

Militanţii au atacat un imobil la Kabul folosit de o firmă străină care furnizează echipament forţelor NATO.

Poliţia spune că militanţii au detonat o maşină cu explozibil i-ar apoi au deschis focul asupra gardienilor, ucigând 4 gardieni nepalezi şi doi civili. Ar fi fost ucişi şi toţi cei patru atacatori.

Atacul despre care talibanii spun că a fost înfăptuit de ei a avut la o zi după anunţului ministerului de interne că a pierdut aproape 300 de poliţişti luna trecută. Bilanţul mai spune că au fost ucişi şi 753 de militanţi iar 300 au fost arestaţi.

Guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, a declarat postului Pro TV Chişinău că BNM are dovezi pentru a demonstra la Curtea de Apel că noii acţionari ai Agroinbank care au cumpărat anul acesta aproape 30% din acţiuni lucrează împreună.
Procesul are loc după ce judecătoria sectorului Buiucani din Chişinău a interzis BNM să suspende dreptul de vot al noilor acţionari. Ei sunt bănuiţi că reprezintă o singură entitate care a cumpărat acţiunile în pachete mici pentru a nu fi obligată să ceară autorizarea BNM.
Noii acţionari au obţinut luna trecută schimbarea conducerii Agroindbank, cea mai mare bancă comercială moldoveană, care s-a plâns de preluare ostilă. Lipsa transparenţei în întregul sector bancar moldovean a fost una din cauzele întreruperii vechiului acord al Moldovei cu FMI.

Ministerul Educaţiei a spus luni că a primit aproximativ 30 de mii de contestaţii de la absolvenţii de liceu nemulţumiţi de notele la examenul de bacalaureat, rezultatele contestaţiilor urmând a fi publicate la 6 iulie.
Noua statistică a fost anunţată după ce ministerul a spus că 42% dintre liceeni au căzut la examenul de absolvire anul acesta, când în toate centrele de bacalaureat au fost instalate în premieră camera video pentru descurajarea copiatului.
După epuizarea contestaţiilor, elevii cu note insuficiente vor putea depune cereri pentru sesiunea de bacalaureat suplimentară, care va avea loc între 15 şi 20 iulie.

Autorităţile moldovene au făcut o nouă tentativă de a relansa navigaţia comercială constantă pe râul Prut, după o primă tentativă eşuată anul trecut din cauză că albia râului nu fusese pregătită. Luni, o primă barjă venită din România, cu 550 de tone de pietriş, a navigat din portul Giurgiuleşti până la Cahul. Autorităţile spun că navigaţia este posibilă deocamdată doar pe acest segment pentru că Prutul nu a fost curăţit pe alte porţiuni.
Anul trecut, navigatia pe Prut a reînceput după o pauză de 25 de ani, însa a fost întreruptă la scurt timp. Anul acesta, pentru pregătirea râului s-au cheltuit deocamdată jumatate de milion de lei.

Agenţia oficială de ştiri din Egipt, MENA, relatează că ministrul de externe Kamel Amr şi-a dat demisia. Relatarea din cursul nopţii nu oferă detalii, dar demisia, dacă se confirmă, survine după protestele de milioane de oameni împotriva preşedintelui Mohamed Morsi.
Cel puţin cinci miniştri au demisionat după demonstraţiile de duminică. Luni, armata a avertizat că va impune un plan propriu de reconciliere naţională, dacă preşedintele islamist ajuns la un an de mandat şi opoziţia seculară nu găsesc un compromis în două zile.

Preşedintele rus, Vladimir Putin a cerut ţărilor producătoare de gaze naturale să se opună „presiunilor nejustificate” ale Uniunii Europene, care încearcă să despartă producătorii de furnizori pe piaţa europeană. Putin a vorbit luni la Forumul Ţărilor Exportatoare de Gaze găzduit de Moscova. El a spus că schimbările în legislaţia europeană „restricţionează în mod serios activitatea furnizorilor trediţionali”.
Summitul ţărilor producătoare de gaze este al doilea după cel de lansare a organizaţiei în 2011 la Doha. Acum, el are loc pe fundalul unei competiţii sporite, atât din partea țărilor producătoare de gaze de şist explorate de tot mai multe state, cât şi din partea celor producătoare de gazul lichefiat.

Fostul angajat al serviciilor de informaţii americane, Edward Snowden, a difuzat o declaraţie pe site-ul WikiLeaks, acuzându-l pe preşedintele Barack Obama că ar presa ţările să nu-i acorde azil politic. Snowden se ascunde de justiţia americană în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova, după ce a scurs în presă luna trecută informaţii secrete despre programele Statelor Unite de supraveghere.
Luni, preşedintele rus Vladimir Putin a spus că Snowden poate rămână în Rusia, dacă opreşte acţiunile dăunătoare la adresa Statelor Unite. Preşedintele Obama şi-a exprimat speranţa că Rusia îl va extrăda. Între timp, lideri eruopeni au cerut Washingtonului să explice dacă a spionat într-adevăr instituţiile şi ambasadele europene, cum sugerează documentele lui Snowden.

Astăzi a avut loc a doua şedinţă între reprezentanţii guvernului şi conducerea parlamentului la care s-a discutat agenda următoarelor luni.

Igor Corman a declarat ulterior că legea privind finanţarea partidelor va avea prioritate: „Legea cu privire la finanţarea partidelor politice este un proiect important. Este unul important ca şi mesaj pentru partenerii noştri europeni. E vorba de transparenţa finanţării partidelor politice, este cu siguranţă un proiect prioritar”, a declarat preşedintele Parlamentului, Igor Corman.

La rândul său, premierul Iurie Leancă a precizat că prioritate au toate proiectele de lege discutate deja cu partenerii europeni.

Navigaţia comercială pe râul Prut a fost relansată astăzi, 1 iulie, după o perioadă de circa 25 de ani de stagnare. Tot astăzi, din Portul Giurgiuleşti spre Cahul a pornit prima barjă, venită din România, care transportă 550 de tone de pietriş. Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Vasile Botnari, citat de televiziunea publică, a declarat că circulaţia va avea loc în mod constant, în perioadele în care timpul o va permite, în lunile aprilie-octombrie ale fiecărui an.

Preşedintele României Traian Băsescu va fi pe 17 iulie la Chişinău, într-o vizită oficială. Potrivit preşedinţiei moldovene, Traian Băsescu va avea întrevederi cu Nicolae Timofti, cu prim-ministrul Iurie Leancă şi cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman. Totodată, liderul de la Bucureşti are programate întâlniri cu liderii PD, PLDM şi PL. Ultima oară, Traian Băsescu a fost la Chişinău la începutul lui 2010.

Regizorul moldovean Igor Cobîleanschi participă la Festivalul internaţional de film de la Karlovy Vary cu filmul „La limita de jos a cerului”. Filmul, o coproducţie moldo-română, este scris de Corneliu Porumboiu.

Președintele Nicolae Timofti va fi marţi, 2 iulie, la Strasbourg, pentru o vizită la Consiliul Europei și Consiliul European. Timofti se va întâlni, între alţii, cu Stefan Füle, comisarul european pentru Extindere și Politica de Vecinătate, și Herman Van Rompuy, președintele Consiliului European.

28 la sută din candidaţii la bacalaureatul din acest an au contestat notele – informează ministerul educaţiei. Rezultatul contestaţiilor vor fi publicate pe 6 iulie, după care elevii cu note insuficiente vor putea depune cereri pentru sesiunea de bacalaureat suplimentară, care se va desfăşura în perioada 15 -20 iulie.

În România a început examenul de bacalaureat cu proba scria la limba şi literatura română. Examenul de termină pe 5 iulie, iar rezultatele vor fi afişate pe 8 iulie, după care candidaţii vor avea numai câteva ore pentru a depune contestaţiile. Aşa că rezultatele finale ale bacalaureatului vor fi cunoscute pe 12 iulie.

Croaţia a devenit al 28-lea stat membru al Uniunii Europene, iar purtătoarea de cuvânt a Comisiei europene a ţinut să sublinieze că admiterea Croaţiei demonstrează efectul pozitiv al procesului de extindere.

La Zagreb, preşedintele croat Ivo Josipovic a promis că ţara sa va ajuta şi alte ţări din zona Balcanică în eforturile acestora de admitere în Uniunea Europeană.

Croaţia nu este încă membră în zona Schengen de liberă circulaţie şi nici în zona euro. La începutul anului viitor, Serbia ar putea începe negocierile de aderare.