Următorul congres al Partidului Liberal Democrat a fost convocat pentru 8 decembrie. La şedinţa de sâmbătă a Consiliului Politic Naţional s-a decis de asemenea ca la viitorul congres să fie adoptat un nou program de partid.

În Egipt a fost creată o comisie de experţi care în decurs de 30 de zile trebuie să revizuiască actuala Constituţie. Legea supremă a fost suspendată la începutul acestei luni când armata la-a îndepărtat de la putere pe fostul preşedinte Mohamed Morsi, susţinut de Frăţia Musulmană. Constituţia revizuită va fi ulterior aprobată de un grup ad-hoc de 50 de persoane, care reprezintă diverse părţi ale societăţii, un parlament improvizat. Între timp în Egipt au continuat manifestaţiile pro- şi contra Mărsi, care de multe ori au degenerat în ciocniri violente.

Alexei Navalnîi, unul din liderii opoziţiei ruse, a declarat că va continua campania pentru primăria Moscovei. Alegerile sunt prevăzute pentru luna septembrie. Joi, Navalnîi a fost condamnat de un tribunal de la Kirov la cinci ani muncă forţată pentru delapidare de fonduri. Vineri el a fost eliberat condiţionat, până la judecarea recursului, dar și pentru a i se da şanse egale cu ceilalţi candidați la alegerile pentru funcţia de primar al Moscovei.

Belgia are un nou rege: prinţul moştenitor Philip este încoronat sâmbătă după ce tatăl său Albert al Doilea a abdicat, invocând probleme de sănătate. Belgia este o monarhie constituţională în care tradiţional regele nu joacă un rol decisiv, dar în acest caz familia regală a fost vitală în a menţine un echilibru între flamanzi şi valoni. În ultimul său discurs ca rege, Albert al Doilea le-a cerut belgienilor să menţină unitatea ţării şi să colaboreze strâns cu Uniunea Europeană pentru a depăşi actuala criză economică.

În mai multe oraşe mari din Statele Unite, mii de persoane au protestat, din nou, împotriva verdictului dat în cazul uciderii tânărului de culoare Trayvon Martin - un caz care a scos din nou la suprafaţă tensiunile rasiale latente din America. tînărul, neînarmat, a fost împuşcat mortal de George Zimmerman, de origine mixtă hispano-amerindiană-albă. El a invocat dreptul la autoapărare. Săptămâna trecută a fost achitat de un tribunal din California.

„O să fiu mulţumită când conflictul transnistrean este rezolvat” a declarat Jennifer Brush, şefa misiunii OSCE la Chişinău, comentând ultima rundă a negocierilor 5+2 de la Viena, încheiate miercuri. Într-un interviu cu Europa Liberă, d-na Brush a spus că problema liberei circulaţii între cele două maluri ale Nistrului rămâne de actualitate, deşi la Viena nu s-a convenit nici un acord, posibil din cauza presiunilor politice la care sunt supuse ambele părţi.

D-na Brush a remarcat şi faptul că înţelegerea dintre Chişinău şi UE de a stabili puncte de înregistrare a migraţiei de-a lungul liniei administrative de demarcaţie cu Transnistria a create tensiuni . La care, în opinia d-nei Bush, Tiraspolul pare să fi replicat cu legea privind delimitarea aşa-numitei frontiere a Transnistriei.

Şefa misiunii OSCE a precizat că în acest moment se discută cu guvernul moldovean posibilitatea ca locuitorii din Transnistria, deţinători de paşapoarte străine să se poate înregistra drept rezidenţi permanenţi ai „Transnistriei, liniuţă Moldovei” pentru a putea circula fără probleme între cele două maluri ale Nistrului.

Ministerul de externe rus s-a declarat nemulţumit de anumite remarci făcute de preşedintele român Traian Băsescu cu privire la Rusia şi poziţia acesteia în problema rezolvării conflictului tranistrean.

Maria Zaharova, directorul adjunct al Departamentului Informaţie şi Presă din cadrul Ministerului de Externe rus a calificat drept „incorecte şi lipsite de temei” anumite aprecieri făcute de preşedintele Băsescu în interviul acordat Europei Libere, în ajunul vizitei la Chişinău.

„Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării îndeosebi sinceritatea reprezentanţilor oficiali ruşi, care pledează în favoarea unei soluţii durabile şi viabile la conflictul transnistrean", a afirmat Maria Zaharova, citată de agenţiile de presă ruse şi internaţionale.

„Rusia pledează pentru elaborarea unui statut special, fiabil, garantat pentru Transnistria în componenţa Republicii Moldova, cu respectarea integrităţii ei teritoriale şi a suveranităţii de stat", a mai declarat Zaharova.

În interviul cu Europa Liberă, preşedintele român Traian Băsescu declara, între altele, despre poziţiile României şi Rusiei faţă de Transnistria: „…este clar că avem opinii diferite: rușii o văd federalizată, noi o vedem unitară.”

Negocierile de pace directe israelo-palestiniene vor fi reluate săptămâna viitoare la Washington, după mai bine de trei ani de întrerupere. Secretarul de stat american John Kerry a anunțat la Amman că cele două delegaţii vor fi conduse de negociatorul şef palestinian Saeb Erekat şi de ministrul izraelian al justiţiei Tzipi Livni. Discuţiile se vor concentra pe statutul final al teritoriilor palestiniene. Nu este clar dacă este vorba de teritoriile palestiniene de dinainte înainte sau de după războiul de 6 zile, din 1967.

În Egipt au continuat manifestaţiile pro- şi anti-Morsi, preşedintele sprijinit de Frăţia Musulmană şi recent îndepărtat de la putere de armată. În ciocnirile din timpul manifestaţiilor, trei persoane au fost ucise, alte cel puţin opt, rănite.

Nu se ştie unde este reţinut Mohamed Morsi, sau unde au fost duşi diverşi lideri ai Frăţiei Musulmane, reţinuţi toţi de armată. Comisarul ONU pentru drepturile omului a cerut deja explicaţii, întrebând dacă cei reţinuţi vor fi şi judecaţi.

Credincioşii catolici activi pe Facebook, Twitter sau alte medii de socializare, vor putea primi o absolvire de păcate - cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului, care va avea loc la Rio de Janeiro. Dar pentru asta, a precizat cardinalul Claudio Maria Celli, care se ocupă de prezenţa pe internet a Vaticanului, nu va fi suficient ca tinerii credincioşi să-l urmărească pe Suveranul Pontif pe Twitter. Vor trebui si aibă un moment real de reculegere.

Ministerul educaţiei de la Chișinău a prelungit până pe 31 iulie data limită pentru depunerea dosarelor de admitere la facultate. Motivul este modificarea datelor pentru sesiunea suplimentară de bacalaureat. Potrivit agenţiei IPN, pentru ciclul unu de licenţă au fost puse în concurs peste 20.000 de locuri .

Activistul opoziţiei ruse Alexei Navalnîi a fost eliberat la Kirov după o noapte petrecută în detenţie în urma condamnării de joi la 5 ani de închisoare pentru delapidare. La cererea procurorilor, judecătoria regională de la Kirov a dispus eliberarea lui Navalnîi până la epuizarea căilor de atac, anulând decizia de încarcerare luată joi de prima instanţă. Judecătorul instanţei a argumentat că astfel Navalnîi, care va candida pentru primăria Moscovei în septembrie, are şanse egale cu ceilalţi candidaţi. După proces însă, Navalnîi a declarat că nu s-a decis dacă va continua campania electorală sau se va retrage în semn de protest. Pe scena internatională, condamnarea lui Navalnîi a fost criticată imediat, joi, drept motivată politic iar la Moscova, verdictul a provocat proteste. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat vineri că preşedintele Putin nu poate comenta o decizie juridică şi i-a îndemnat pe simpatizanţii lui Navalnîi să respecte legea. A fost prima luare de poziţie a Kremlinului după verdictul de joi.În altă ordine de idei, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că nu există nici o informaţie oficială potrivit căreia Edward Snowden ar avea intenţia să ceară cetăţenia rusă. Fostul expert al Agenţiei Naţionale de Securitate din American se află de în tranzitul aeroportului internaţional din Moscova. Potrivit unui avocat rus, citat de agenţiile de presă internaţionale, Snowden a cerut azil temporar în Rusia şi s-ar gândi la alternativa cetăţeniei.

La Kiev, poliţia a reţinut 10 persoane care participau la o demonstraţie de protest provocată de un caz de viol petrecut luna trecută, Se bănuieşte că femeia fusese maltratată de un poliţiei. Joi, în centrul capitalei ucrainene a avut un protest autorizat, punctul culminant al unui val de manifestaţii în toată ţara. Dar o parte din protestatarii de ieri au ocupat cu corturi piaţa centrală din Kiev, unde avusese loc demonstraţia, şi au încercat să continue protestul și vineri. Imediat după ce s-a aflat de caz, procurorul general regional şi şefii poliţiei din oraşul şi regiune unde avusese loc violul au fost demişi.

În Egipt continuă protestele şi zeci de mii de persoane au manifestat din nou astăzi, în mai multe oraşe, cerând readucerea la putere a fostului preşedinte Mohamed Morsi.

La Cairo, cele mai mari proteste au avut loc după amiază, la încheierea rugăciunii. Armata avertizase de joi că nu va tolera acte de violenţă iar astăzi capitala era survolată de elicoptere militare.

Tot la Cairo au avut loc şi manifestaţii împotriva fostului preşedinte şi al Frăţiei Musulmane. Morsi a fost îndepărtat de la putere de armată ca urmare a valului de proteste provocat de politica de islamizare a ţării.

Miniştrii de finanţe din grupul principalelor 20 de stat industrializare din lume sunt reuniţi la Moscova pentru două zile, timp în care vor discuta mai ales despre şansele Statelor Unite, Japoniei şi China de a ieşi din recesiune și de a-şi relansa economia.

Alte subiecte, pregătite pentru summitul din septembrie G20 de la Sankt Petersburg, sunt legate de transparenţa tranzacţiilor bursiere şi de măsurile ce pot fi luate pentru a forţa multinaţionalele să plătească taxe şi impozite.

În Italia, ministrul de interne Angelina Alfana nu a pierdut votul de încredere în Senat. Votul fusese provocat de scandalul deportării forţate a soţiei şi fiicei unui lider al opoziţiei din Kazahstan.

Ministrul de interne i-a convins pe parlamentari că nu a fost implicat direct în decizia de expulzare şi că va face presiuni la Astana pentru a se asigura ca familia oponentului este tratată corect.

Guvernul italian era bănuit că ar fi cedat presiunilor autorităţilor din Kazahstan, ţară bogată în petrol.

Secretarul de stat american John Kerry, aflat în al şaselea turneu diplomatic în Orientul Mijlociu, face o vizită neanunţată în Cisiordania, în tentativa de a relansa negocierile de pace israelo-palestiniene.

Palestinienii cer ca negocierile să pornească de la hotarele israeliene din înainte de războiul de 6 zile din 1967 - Israelul respinge orice precondiţii pentru reluarea tratativelor.

Premierul român, Victor Ponta spune că promisiunile preşedintelui Traian Băsescu nu la Chişinău despre mărirea numărului de burse pentru tinerii din Republica Moldova şi construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni nu ţin de competenţa celui care le-a făcut.
Într-o aparentă manifestare a rivalităţii dintre cei doi, Ponta a spus joi seara la televiziunea Digi24 că promisiunile lui Băsescu sunt „poveşti, gogoşi” şi că numai guvernul este responsabil de cele două chestiuni.
Preşedintele României a spus miercuri la Chişinău că ţara sa va mări la anul de la 5500 la 6000 numărul burselor, iar gazoductul va fi finalizat în cursul lui 2014. Lucrările pe teritoriul moldovean urmează a fi lansate la sfârşitul lui august de premierul Ponta cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.

Câţiva deputaţi liberali au contestat astăzi la Curtea Constituţională demiterea lui Victor Parlicov din fruntea Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică prin votul parlamentului săptămâna trecută. Liberalii, care-l nominalizaseră pe Parlicov pe când făceau parte din coaliţia de guvernare, spun că funcţia acestuia este inamovibilă şi că trebuia lăsat să-şi ducă până la capăt mandatul de șase ani.
Deputaţii liberali au mai contestat la Curtea Constituţională demiterea recentă a vicepreşedintelui Curţii de Conturi, Tudor Şoitu. Ei spun că aceste demiteri ar face partea dintr-o campanie a guvernării de curăţare a rândurilor de foştii parteneri.

Activistul opoziţiei ruse Alexei Navalnîi a fost eliberat astăzi la Kirov după o noapte petrecută în detenţie în urma condamnării de joi la 5 ani de închisoare pentru delapidare. La cererea procurorilor, judecătoria regională de la Kirov a dispus eliberarea lui Navalnîi până la epuizarea căilor de atac, anulând decizia de încarcerare luată joi de prima instanţă.
Judecătorul Ignaty Embasinov a spus că eliberarea este necesară pentru a-l pune pe activist pe picior de egalitate cu alţi candidaţi la primăria Moscovei în cursa pentru alegerile din septembrie, în care a fost înscris miercuri. Joi, Navalnîi a fost găsit vinovat de furtul unei jumătăţi de milion de dolari de la o firmă de cherestea în 2009, pe când era consilierul guvernatorului din regiunea Kirov. Verdictul considerat politic a provocat proteste de stradă la Moscova şi alte oraşe ruse.

Fostul director al CIA, Michael Hayden, a declarat că e lucru „de la sine înţeles” că firma chinezească de telecomunicaţii Huawei Technologies spionează pentru guvernul Chinei. Ediţia de astăzi a ziarului „Australian Financial Review” îl citează pe fostul oficial american spunând că Huawei reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Statelor Unite şi Australiei.
Huawei dezminte orice legătură cu guvernul chinez. Anul trecut, Congresul american a cerut totuşi excluderea companiei de la contracte cu guvernul american. De asemenea, i s-a interzis să participe la tendere pentru contracte cu reţeaua de internet în bandă largă din Australia.

Un fost şef de birou al CIA condamnat în Italia pentru răpirea, în 2003, a unui egiptean suspectat de terorism a fost reţinut în Panama. Robert Seldon Lady, de 59 de ani, care conducea biroul CIA din Milano a fost condamnat anul acesta în absenţă la nouă ani de închisoare. CIA a spus că nu poate face comentarii deocamdată.
Egipteanul Osama Nasr a fost răpit pe o stradă din Milano în 2003, dus cu avionul în Egipt unde a fost interogat. El spune că a fost torturat timp de şapte luni, înainte de a fi eliberat. Italia a condamnat 26 de angajaţi ai CIA şi altor angajaţi guvernamentali americani pentru programele de capturare ale suspecţilor de terorism în terţe ţări.

Poliţia din Pakistan a arestat un bucătar acuzat că a ucis prin otrăvire 22 de oameni din cauza unei dispute politice. Poliţia din oraşul Mailsi în provincia estică Punjab spune că bucătarul Muhammad Rafiq ar fi primit jumătate de milion de dolari de la un politician pentru a otrăvi familia verişorului acestuia care l-a învins la alegeri.
Politicianul Arsal Khan Khichi s-ar fi răzbunat pe verişorul său Jehanzeb Khan Khichi în urma alegerilor din luna mai. Bucătarul ar fi recunoscut că ar fi otrăvit în jur de 50 de oameni la o petrecere pe nouă iunie, ucigând aproape jumătate. Discordiile politice sunt obişnuite în Pakistanul unde membri ai aceluiaşi clan concurează deseori la alegeri.

Judecătorul de la Kirov care l-a condamnat pe activistul opoziţiei ruse, Alexei Navalnîi la 5 ani de închisoare pentru delapidare a dispus eliberarea acestuia, după o noapte petrecută în detenţie. Eliberarea bloggerului anticorupţie până la epuizarea căilor de atac a fost cerută de procurori. Verdictul de joi survenit la o zi după ce Navalnîi a fost înregistrat candidat la primăria Moscovei a declanşat proteste în capitala rusă, la St. Petersburg şi alte oraşe. Poliţia a reţinut joi sute de oameni, inclusiv 170 la Moscova. Judecătorul Serghei Blinov l-a găsit vinovat pe Navalnîi, un critic al preşedintelui Vladimir Putin, de furtul unei jumătăţi de milion de dolari de la o firmă de cherestea în 2009, pe când era consilierul guvernatorului din regiunea Kirov. Ţările occidentale au criticat verdictul în acest dosar despre care condamnatul spune că este motivat politic.

Liderul transnistrean, Evgheni Şevciuk a sugerat într-un interviu cu postul TV7 că ar dori să se întâlnească cu premierul, Iurie Leancă, dar a spus că nu mai are „acelaşi contact” cu liderii politici moldoveni după criza politică de la Chişinău de anul acesta. În interviul difuzat joi seara de televiziunea de la Chişinău, Şevciuk a mai spus că înţelege că „orice guvernare nouă are nevoie de o anumită perioadă de timp”. „Contactele personale sunt importante pentru găsirea unor soluţii”, a mai spus Şevciuk.
O asemenea întrevedere este aşteptată şi de şefa misiunii OSCE la Chişinău, Jennifer Brush. Diplomata americană a declarat într-un interviu Europei Libere că o asemenea întrevedere „ar fi foarte importantă” pentru diminuarea tensiunilor. Chişinăul spune că adoptarea legii transnistrene privind „frontiera de stat” ca reacţie la intenţia sa de a instala puncte de control migraţional pe Nistru i se pare „exagerată”.