Liderii din opt state din Balcanii de vest au participatla un summit neoficial în Slovenia menit să promoveze cooperarea și primirea mai multor țări în Uniunea Europeană. Președinților din șapte foste republici iugoslave, între care Serbia și Kosovo, și s-au alăturat omologul lor albanez. La summit a luat parte și președintele Franței Francois Hollande, care se află în vizită în Sovenia. Hollande a spus că decizia de a se alătura acestei reuniuni la vîrf neoficiale a fost o expresie a sprijinului pe care îl dă Franța integrării în continuare a Balcanilor în Uniunea Europeană.

Procurorii acuzării în procesul militarului Bradley Manning, acuzat de cea mai mare scurgere de informații secrete din istoria Statelor Unite, au spus că acesta a dat acces la informații despre Irak și Afganistan în speranța că va deveni faimos. În ultima pledoarie în fața Curții Marțiale care-l judecă pe Manning, acuzarea a spus că fostul analist de informații a trădat încrederea țării sale. La adresa lui Bradley Manning au fost formulate 21 de capete de acuzare pentru a fi dat publicității prin intermediul site-lui Wikileaks mai mult de 700.000 de documente. Cea mai gravă acuzație, aceea de a ajuta dușmanul, prevede o pedeapsă cu închisoarea pe viață. Apărarea urmează să susțină și ea pledoarea finală. Avocații apărării au spus în timpul procesului că Manning este o persoană bine-intenționată, dar imatură și naivă.

Procurorii americani au pus sub acuzare în Statele Unite patru ruși și un ucrainean care conduc o sofisticată rețea de hacking. Procurorul Paul Fisherman a declarat la Newwark, New Jersey, că e vorba de cea mai mare schemă de fraudă electronică judecată vreodată pe teritoriul american. Hackerii sînt acuzați de furtul a 160 de milioane de numere de carduri bancare de credit și de debit, ceea ce a dus la pagube de sute de milioane de dolari pentru persoane fizice și corporații. Între firmele care au căzut victime acestui furt de proporții se află indexul de bursă electronic Nasdaq, precum și companiile de carduri Visa și MasterCard.

Explozia unui automobil capcană a ucis șapte persoane și a rănit peste 60 într-o suburbie a capitalei siriene Damasc, a anunțat agenția de presă oficială a Siriei, SANA. Agenția a precizat că bomba a fost pusă de „teroriști” - un termen pe care guvernul sirian îl folosește pentru a-i numi pe rebelii care luptă împotriva regimului președintelui Bașar al-Assad. Atentatul a avut loc într-o piață din Jaramanah, suburbie a capitalei locuită în majoritate de creștini și druzi, care a mai fost ținta unor atacuri cu bombă în timpul conflictului din Siria. Națiunile Unite estimează la 90.000 numărul celor uciși dela începerea revoltei anti al-Assad în martie 2011

Federația Rusă s-a angajat în 1999 să-şi retragă muniţiile și trupele din regiunea de est a Republicii Moldova, iar acest lucru trebuie respectat, a afirmat ministrul român de externe Titus Corlățean la o conferință de presă la București.

Declarația lui Corlățean vine după ce ministrul rus de externe Serghei Lavrov a spus la Moscova - în cadrul întrevederii cu șefa diplomației moldovene Natalia Gherman - că Rusia își va retrage trupele și armamentul din Transnistria doar după rezolvarea conflictului transnistrean.

„Poziţia României ţine de angajamentele pe care Federaţia Rusă şi le-a luat şi, în final, de decizia Summitului OSCE de la Istanbul din 1999. Vorbim de retragerea trupelor ruse şi a armamentului şi vorbim, până la urmă, şi de opţiunea suverană a statului Republica Moldova faţă de această chestiune. Evident că tema este mai complexă şi este mai delicată”, a mai spus Titus Corlăţean, citat de „Evenimentul Zilei”.

El a reiterat necesitatea discutării „aspectelor de fond” la negocierile în format 5+2 (Chişinău, Tiraspol, Ucraina, Rusia, OSCE, plus SUA şi UE ca observatori) în contextul în care reprezentanţii Tiraspolului refuză să abordeze la aceste întâlniri problema statutului politic al regiunii.

Preşedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti va face o vizită în Ucraina în perioada 26-27 iulie la invitaţia omologului său ucreainean Viktor Ianukovici, relatează serviciul de presă al preşedinţiei de la Chișinău. Timofti va participa la ceremoniile dedicate aniversării a 1025 de ani de la creştinarea Rusiei Kievene, și va avea o întrevedere cu șeful statului ucrainean.

Fostul preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA) Gheorghe Gorincioi a fost trimis în judecată pentru luare de mită. Gorincioi e acuzat că ar fi primit împreună cu fostul şef al Direcţiei Administrative a CCA Terentie Cherdivară suma de 110.000 de lei pentru a dispune neînceperea controlului calității unor servicii prestate de o firmă externă.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că oficialitățle ruse au încălcat unele din drepturile fostului oligarh Mihail Hodorkovski, dar a respins acuzația acestuia că procesul său din 2005 a fost politic. CEDO a dat un verdict similar în mai 2011 în cazul fostului patron al concernului petrolier Yukos, dar de data aceasta Rusia a fost condamnată să-i plătească daune în valoare de 10.000 de euro. Hodorkovski a fost arestat în 2003 și o condamat în 2005 pentru evaziune fiscală. În 2010 a fost condamnat într-un al doilea proces pentru ca fi furat petrol de la propria sa companie. Cele două sentințe îl țin în închisoare pe Hodorkovski pînă în 2016.

Papa Francisc a criticat planurile de legalizare a drogurilor în America Latină în timpul inaugurării la Rio de Janeiro a unei clinici pentru dependenții de droguri, în a treia zi a vizitei sale în Brazilia. Uruguay este aproape de legalizarea consumului de marijuana, iar alte state sud americane se gîndesc să ia măsuri similare. În cadrul primei slujbe pe care a oficiat-o în Brazilia, la bazilica Doamna Noastră de la Aparecida, din Sao Paolo, suvernul pontif a avertizat în fața a zeci de mii de credincioși asurpa „idolilor trecători”: banii, puterea și plăcerile.

Republica Moldova ocupă locul doi într-un clasament privind libertatea presei în țările care fac parte din Partemeriatul Estic al Uniunii Europene. Pe primul loc se află Gergia, pe locul trei Armenia și Ucraina, iar ultimele locuri sînt ocupate de Azerbaigian și Belarus. E vorba de un indice al libertății presei făcut de experți de la Centrul Pentru Jurnalism Independent cu finanțare europeană în perioada martie-iunie 2013. Indicele dat publicității joi va fi urmate de o serie de studii trimestriale ale Centrului pentru Jurnalism Independent, în cadrul unui proiect de monitorizare a libertăţii presei în statele din Parteneriatului Estic.

Cel puțin 78 de oameni au fost uciși și alți mai mult de 140 răniți - dintre care 36 se află în stare gravă - după ce toate cele opt vagoane ale unui tren care făcea cursa Madrid-Ferrol au deraiat în apropiere de Santiago de Compostela. Potrivit relatărilor, accidentul s-ar putea datora faptului că trenul avea de două ori viteza admisă în momentul când a intrat într-o curbă. Oficialitățile au anunțat că unul din cei doi mecanici a fost pus sub anchetă oficială. Este unul din cele mai grave accidente feroviare din istoria Spaniei. Premierul spaniol Mariano Rajoy a declarat trei zile de doliu național. Ministerele de externe de la Chișinău și de la București au anunțat că printre victimele accidentului nu se află cetățeni moldoveni și români.

Departamentul de stat american a cerut clarificări din partea Rusiei despre relatările că fostul colaborator al Agenției Naționale de Securitate din Statele Unite Edward Snowden ar fi primit documente care-i permit să părăsească aeroportul din Moscova. Potrivit purtătorului de cuvînt al departamentului de stat Jen Psaki, șeful diplomației americane John Kerry a stat de vorbă miercuri despre acest caz cu omologul său rus Serghei Lavrov. Psaki a declarat că orice acțiune care i-ar permite lui Snowden să părărsească aeroportul din capitala rusă ar fi „profund dezamăgitoare”. Un avocat rus care-l ajută pe Snowden a spus miercuri că cererea sa de azil în Rusoa este încă analizată, și că acesta va rămâne deocamdată în aeroport.

Camera Reprezentanților din congresul american a votat continuarea programului de supraveghere a convorbirilor telefonice a milioane de americani. Cu 217 voturi „pentru” și 205 „împotrivă”, membrii Camerei au respins o propunere de a opri programul. Votul a avut loc după ce luna trecută Edward Snowden, fost colaborator al Agenției Naționale de Securitate, a dezvăluit un amplu program secret al administrației americane de supraveghere a comunicațiilor pe plan mondial. Votul din Cameră nu va pune capăt dezbaterii legte de drepturile la viață privată și eforturile guvernului de a combate terorismul. Înainte de votul de miercuri, secretarul de presă de la Casa Albă Jay Carney a dat publicității o declarație în care se spune că oprirea programului ar fi o „demontare în grabă a uneia din uneltele antiteroriste ale serviciilor noastre de informații.”

Presa de stat din China relatează că fostul influent politician chinez Bo Xilai a fost pus sub acuzare pentru mită, corupție și abuz de putere. Acuzația a fost trimisă joi de procurori unui tribunal din orașul Jinan, din estul Chinei, ceea ce un semn dă procesul va începe acolo curînd. Documentul spune că Bo a abuzat de poziția sa pentru a dobîndi avantaje de la alții, a primit mită în cantități extrem de mari, și a cauzat pierderi grele intereselor statului și poporului într-o manieră extrem de gravă. Bo, fostul primar al orașului Chongqing, nu a mai fost văzut în public de când acuzațiile la adresa sa au fost date publicității acum mai mult de un an, declanșînd unul din cele mai mari scandaluri politice din China în ultimele decenii.

Socialiştii ar putea cere la toamnă un vot în Parlament pentru anularea legii egalităţii în drepturi, a declarat liderul partidului, Igor Dodon, într-un interviu cu Europa Liberă. „La următoarea şedinţă a Parlamentului, ieşim cu o declaraţie şi spunem: „Toate partidele de stânga rugăm să ne susţineţi”. Şi vom vedea cine este de stânga şi cine nu.” Dodon este de părere că astfel de legi sunt o lovitură dată „credinţei noastre” .

Gheorghe Gorincioi, fostul preşedinte al Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), va fi judecat pentru corupere pasivă. Este vorba de o mită de 110 mii de lei pe care ar fi luat-o, în ianuarie 2011, împreună cu fostul şef al Direcţiei Administrative a CCA, Terentie Cherdivară, pentru a nu controla calitatea unor servicii prestate de o firmă externă.

Numărul victimelor accidentului feroviar din nord-vestul Spaniei se ridică la cel puţin 77 de morţi şi peste 130 de răniţi. Un tren de pasageri cu mai bine de 200 de persoane la bord a deraiat în apropiere de Santiago de Compostela. Se pare că accidentul a fost provocat de viteză prea mare, dar cauzele exacte nu sunt stabilite. La Chişinău, ministerul de externe a informat că potrivit datelor oferite de autorităţile locale, printre victime nu sunt cetăţeni ai Republicii Moldova.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a decis că acuzaţiile aduse fostului oligarh Mihail Hodorkovski şi partenerului său Platon Lebedev „erau rezonabile”. Modul în care s-a desfăşurat procesul şi pedeapsa cu închisoare în lagăre de muncă” sunt însă considerate nejustificate. Dar tribunalul nu vede nici un motiv să numească procesul - este vorba de primul proces, din 2004, împotriva lui Hodorkovski - drept motivat politic. Curtea nu s-a pronunţat încă în legătură cu al doilea proces, care a avut loc în 2010.

Cel puţin 40 de persoane şi-au pierdut viaţa într-un accident de tren în nordul Spaniei. În apropiere de Santiago de Compostela, trenul a deraiat. La bord erau peste 200 de călători. Motivele accidentului nu sunt cunoscute încă.

Camera Reprezentanţilor a votat, cu 217 voturi pentru şi 205 împotriva, continuarea programului global de interceptare a comunicaţiilor electronice, program controlat de Agenţia Naţională de Securitate, în cadrul aşa numitului război împotriva terorismului.

Casa Albă a dat o declaraţie înainte de vot, pledând pentru continuarea programului. Despre amploarea acestui program de interceptare a comunicaţiilor s-a aflat cu numai o lună o urmă, din informaţiile furnizate de Eduard Snowden, fost colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate.

Se pare că Edward Snowden, fostul colaborator al Agenţiei Naţionale de Securitate, rămâne în aeroportul internaţional din Moscova, după mai bine de o lună de zile. Snowden nu a primit încă un azil temporar în Rusia, iar avocatul său este de părere că va dura ceva timp înainte ca autorităţile să reacţioneze la cererea lui Snowden.

Luna trecută, Snowden a dezvăluit existenţa unui amplu program american de interceptare a comunicaţiilor în toată lumea. Imediat, autorităţile americane i-au retras paşaportul, blocându-l pe aeroportul din Moscova. Snowden ar vrea să ajungă în America Latină, unde trei ţări i-au oferit azil, dar s-ar putea să aibă probleme nu numai cu ieşirea din Rusia, dar şi cu zborul prin diverse spaţii aeriene europene.

Armenia a încheiat negocierile cu Uniunea Europeană privind acordul de asociere, care cuprinde şi un acord de liber schimb. Ca şi Republica Moldova, şi Armenia speră să iniţializeze documentul la summitul de la Vilnius al Parteneriatului Estic.

În prima slujbă oficiată în Brazilia, cu ocazia Zilei Mondiale a Tineretului, Papa Francisc i-a îndemnat pe tineri să nu se lase fascinanţi numai de „idoli efemeri” cum sunt succesul, banii sau cariera. Circa 350 de mii de credincioşi participă la Copa cabana, la Zilele Mondiale ale Tineretului organizate de biserica catolică.

Caroline Kennedy, fiica fostului preşedinte John F.Kennedy este candidată la funcţia de ambasador al Americii în Japonia. Caroline este singura supravieţuitoare a familiei prezidenţiale şi o susţinătoare activă a preşedintelui Obama în ultimele campanii prezidenţiale. Candidatura trebuie aprobată în Congres, dar Caroline Kennedy ar putea fi prima femeie ambasador american în Japonia.

Ultimul membru al familiei regale britanice, fiul Prinţului Wiliam şi al soţiei sale Kate are şi un nume: George Alexander Louis. Este al treilea în rândul moştenitorilor tronului, după bunicul său Prinţul Charles şi tatăl său Wiliam, şi va purta numele oficial de George, duce de Cambridge.