Șefa misiunii OSCE în Moldova Jennifer Brush a salutat semnarea unui plan de acțiune comun Moldova-Transnistria pentru protejarea mediului, anunță OSCE. Planul a fost semnat joi la sediul misiunii de la Chișinău de către co-președinții grupurilor de lucru în domeniul agriculturii și chestiunilor legate de mediu, Viorel Guțu și Iurii Ursul, ca urmare a unui protocol convenit de reprezentanții politici ai Moldovei și Transnistriei la runda de negocieri 5+2 care a avut loc săptămîna trecută la Viena. „Aș dori să încurajez și celelalte grupuri de experți să facă la fel, și să conlucreze pentru a înregistra progrese în domenii cum ar fi telecomunicațiile, transportul, educația și apărarea legii”, a spus Jennifer Brush.

Procurorul general al Statelor Unite Eric Holder a dat asigurări ministerului rus de justiție că nu se va cere pedeapsa cu moartea pentru fostul colaborator al Agenției Naționale de Securitate din America Edward Snowden. Într-o scrisoare datată 23 iulie și dată publicității vineri, Holder mai spune că Snowden nu va fi torturat și se va bucura de toată protecția pe care o oferă sistemul de justiție american, dacă e trimis acasă. Snowden se află în aeroportul din Moscova și a cerut azil temporar în Rusia. El e aczuat de spionaj în Statele Unite pentru divulgarea de informații secrete despre un program american global de supraveghere a comunicațiilor. Vineri, purtătorul de cuvînt al Kremlinului Dmitri Peskov a făcut cunoscut că președintele rus Vladimir Putin nu va permite ca disputa legată de Snowden să deterioreze relațiile dintre Rusia și Statele Unite, dar nici nu se va implica în tratativele dintre FSB și FBI asupra sorții fugarului american.

Sprijinitorii și opozanții președintelui egiptean Muhammad Morsi, înlăturat de la putere de armată, organizează manifestașii în cele mai importante orașe din Egipt. Armata a cerut egiptenilor să participe la manifestații de sprijin pentru lupta sa împotriva „violenței și terorismului”. Frăția Musulmană a cerut sprijinitorilor ei să se alăture protestelor împotriva înlăturării de la putere a lui Morsi în 3 iulie. Morsi a fost arestat pentru 15 zile pentru a fi interogat în legătură cu posibilele sale legături cu gruparea militantă palestiniană Hamas. Reuter relatează că Morsi ar putea fi acuzat printre altele de omucidere și complot. Procurorii susțin că Morsi și partidul său islamist ar fi apelat la ajutorul radicalilor palestinieni în timpul revoluției din 2011 în scopul atacării unor secții de poliție și eliberării din închisori a unor militanți islamișt

Șeful opoziției siriene e audiat vineri la sediul Consiliului de Securitate ONU de la New York. Întrevederea are loc la o zi după ce președintele Coaliției Naționale Siriene Ahmed al-Jarba i-a spus secretarului de stat american că situația din Siria e disperată. El a cerut Națiunilor Unite să-i înarmeze urgent pe rebelii sirieni, și a solicitat Washingtonului să facă mai multe presiuni pentru o rezolvare politică a conflictului. Secretarului general al ONU Ban Ki-moon a spus joi că peste 100.000 de persoane au fost ucise de la izbucnirea războului civil din Siria acum mai mult de doi ani. Președintele Statelor Unite Barack Obama nu e dispus să-și implice țara în acest conflict. Rusia și China, membre cu drept de veto în Consiliul de Securitate ONU se opun unei intervenții internaționale împotriva regimului președintelui sirian Bașar al-Assad.

Absolvenţii liceelor cu predare în limba rusă pot depune actele pentru instruirea în limba română, a anunțat ministerul educației de la Chișinău, explicînd că regulamentul de admitere în universităţi a fost interpretat eronat. Într-o circulară a ministerului dată publicității vineri, ministerul precizează că articolul din regulament care prevede cota de 20 la sută pentru absolvenţii care au studiat în altă limbă decât româna se referă doar la situaţia în care tinerii doresc să înveţe în limba rusă. Comisiile de admitere sînt deci obligate să accepte dosarele celor care vor să înveţe în limba română, relatează Publika.md.

Mecanicul trenului de pasageri care a deraiat miercuri la Santiago de Compostela a fost pus sub acuzare pentru crimă și arestat pentru 15 zile. Poliția a redus numărul celor decedați la 78, după ce mai devreme s-a anunțat că în accident au murit 80 de oameni. Ziarul spaniol El Pais relatează că în momentul deraierii, trenul, care venea de la Madrid, avea o viteză de aproape 190 de km la oră, mai mult decît dublul vitezei permise în porțiunea de curbă unde s-a întîmplat catastrofa. Potrivit sursei citate, mecanicul Francisco José Garzón Amoi a declarat că , sistemul de alarmă electronic care ar fi trebuit să alerteze viteza neadecvată nu s-a activat la timp, și de aceea el a frînat prea tîrziu.

Președintele rus Vladimir Putin nu vrea să lase ca scandalul Snowden să aducă prejudicii relațiilor dintre Moscova și Washington, a declarat presei la Kremlin purtătorul de cuvînt al președinției ruse, Dmitri Peskov. El a anunțat că serviciul federal de securitate din Rusia (FSB) și biroul federal de investigații din Statele Unite (FBI) poartă discuții cu privire la soarta fostului colaborator al Agenției Naționale de Securitate din America Edward Snowden, pus sub acuzare în Statele Unite pentru spionaj în Statele Unite. Peskov a precizat că președinția rusă nu ia parte la discuțiile despre Snowden, în continuare blocat pe aeroportul din Moscova.

Ministrul tunisian de interne Lotfi Ben Jeddou a anunțat că politicianul de opoziție Muhammad Brahmi a fost ucis cu aceeași armă cu care fusese ucis și liderul partidului său acum șase luni. Jeddou a spus că suspectul în ambele crime este Boubacar Hakim, suspectat a fi un islamist extremist. Brahmi, membru al partidului naționalist arab Frontul Popular, era un critic fervent al partidului islamist Ennahada, aflat la putere. În Tunisia a fost anulate zbourile, iar băncile și magazinele au fost închise după ce partidele de opoziție seculariste au cerut susținătorilor lor să iasă în stradă pentru a protesta împotriva asasinării lui Brahmi joi.

Poliția italiană a reținut mai mult de 100 de supecți în două razii anti-Mafia de amploare la Roma și la Lamezia Terme. La acțiune au participat 500 de polițiști, unități speciale și elicoptere. Potrivit presiei italiene, razia de la Roma a fost cea mai amplă operațiune de acest fel din istoria modernă a capitalei italiene. Între cei arestați, care vor fi puși sub acuzare pentru corupție și trafic internațional de droguri, se află și mai mulți șefi ai unor clanuri mafiote italiene. Între cei arestați la Lamezia Terme, localitate din regiunea Calabria, se află și polițiști, oameni de afaceri avocați și doctori, relatează agenția ANSA. Poliția a confiscat de asemenea bunuri în valoare de un milion 200 de mi de euro. Cei arestați sînt bănuiți de implicare în multiplele crime din timpul răsboiului între diversele organizații criminale din Italia din 2005-2011.

Serviciul federal de securitate din Rusia (FSB) a scos din arhivele fostului KGB manuscrisului romanului „Viață și destin” de Vassili Grossman, la mai mult de 50 de ani de la confiscarea lui de către autoritățile sovietice.

Manuscrisul și alte documente ale lui Grossman au fost înmânate ministrului rus al culturii, care le va trimite arhivelor de stat.

Viață și destin” este o frescă fără concesii a totalitarismului sovietic din epoca bătăliei dela Stalingrad (1942-1943), scrie publicația franceză „Le Point”.

Terminat în 1960, romanul a fost considerat subversiv și a fost confiscat în 1961. Grossman, scriitor sovietic de origine evreiască, a lăsat înainte de a înceta din viață trei ani mai tîrziu mai multe copii unor prieteni care le-au trimis în Occident.

Romanul a fost publicat în rusă în 1980 la Geneva, apoi în traducere franceză.

„Viață și destin” a fost publicat prima oară în Uniunea Sovietică în 1980, după lansarea perestroikăi de către Mihail Gorbaciov, dar cenzurat.

El a fost reeditat integral după căderea Uniunii Sovietice în 1991.

Un monument în memoria victimelor deportărilor staliniste a fost instalat astăzi în scuarul gării feroviare din Chișinău. Lucrarea numită „Trenul durerii” a fost realizată în Belarus după ideea sculptorului Iurie Platon, este din bronz și cântărește 15 tone. Potrivit postului Publika TV, costul lucrării este de 24 milioane de lei alocați din bugetul municipiului Chișinău. La începutul acestei luni s-au împlinit 64 de ani de la al doilea și cel mai mare val de deportări staliniste din Moldova, soldat cu mutarea forțată în Siberia și Kazahstan a peste 35.000 de oameni.

Agenția IPN relatează că Ministerul sănătății a ordonat începerea unei anchete la spitalul pentru copii „Valentin Ignatenco” din capitală, de unde au ajuns pe internet imagini ale unui copil operat cu o bormașină. Ministrul sănătății Andrei Ustatîi a spus că ordinul anchetării cazului vine de la premierul Iurie Leancă și că guvernul nu va mai face comentarii pe această temă până la încheierea anchetei, probabil peste două săptămâni. Imaginile considerate de mulți șocante ale operației cu bormașina au ajuns pe internet la 22 iulie, fiind reproduse și comentate de atunci de presa din Moldova și din lume.

Un tribunal din Rusia a confirmat refuzul grațierii uneia din cele două membre întemnițate ale grupului punk rusesc „Pussy Riot”, Nadejda Tolokonnikova. Curtea Supremă din Republica rusească Mordovia a menținut astfel decizia din aprilie a unui tribunal inferior din aceeași regiune, unde Tolokonnikova ispășește o condamnare de doi ani pentru huliganism. Miercuri, un tribunal din Perm a respins cererea de grațiere a celeilalte artiste întemnițate, Maria Aliohina. Tolokonnikova și Aliohina au fost condamnate în august 2012 împreună cu o altă colegă de grup, a cărei pedeapsă a fost însă suspendată, după ce au protestat într-o catedrală din Moscova împotriva președintelui rus Vladimir Putin și a sprijinului pe care i-l oferă biserica ortodoxă rusă.

Agenția oficială de știri din Egipt, MENA, relatează că președintele debarcat Mohamed Morsi a fost reținut pe 15 zile pentru chestionare în legătură cu posibilele sale legături cu gruparea militantă palestiniană Hamas. Reuter relatează că Morsi ar putea fi acuzat printre altele de omucidere și complot. Procurorii susțin că Morsi și partidul său islamist ar fi apelat la ajutorul radicalilor palestinieni în timpul revoluției din 2011 în scopul atacării unor secții de poliție și eliberării din închisori a unor militanți islamiști. Un purtător de cuvânt al Frăției Musulmane, formațiunea lui Morsi, a condamnat decizia de astăzi a tribunalului de a-l chestiona, calificând-o drept o dovadă că „regimul fostului președinte Hosni Mubarak revine în forță. AFP relatează că ordinul arestării lui Morsi a fost criticat și de mișcarea palestiniană Hamas.

În Spania, anchetatorii au intrat în posesia așa-numitelor „cutii negre” ale trenului accelerat deraiat la Santiago de Compostella miercuri, într-un accident soldat cu 80 de morți și 140 de răniți. Purtătoarea de cuvânt a unui tribunal spaniol Maria Pardo Rios a confirmat că poliția are înregistrările de bord, dar a refuzat să spună cât ar putea dura analizarea lor. Același oficial a spus că unul din cei doi mecanici ai locomotivei este încă spitalizat și că va fi interogat, dar nu astăzi. Accidentul feroviar de miercuri a fost cel mai tragic de acest fel produs vreodată în Spania.

Una din legendele muzicii rock, englezul Mick Jagger, solist și membru fondator al grupului „Rolling Stones”, împlinește astăzi 70 de ani. Cariera lui Jagger durează de o jumătate de secol. Vocea și stilul său de interpretare inconfundabile au fost împreună cu sunetul chitării lui Keith Richards elementele definitorii ale muzicii trupei „Rolling Stones” de-a lungul deceniilor. În 1989 Jagger și trupa au fost incluși în Rock and Roll Hall of Fame. Jagger a captivat atenția presei după ce și-a recunoscut experiențele cu droguri și diferite aventuri romantice, fiind descris adesea ca o figură ”contraculturală”. Și-a lansat primul album solo în 1985, iar în 2003 a devenit cavaler al Marii Britanii.

Președintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va face începând de astăzi o vizită de două zile în Ucraina. Potrivit unui comunicat de presă de la președinție, șeful statului moldovean se va întâlni la Kiev cu omologul său ucrainean, Viktor Yanukovich, în marginea manifestărilor prilejuite de a 1025-a aniversare a creștinării Rusiei Kievene. Este a doua vizită a președintelui Timofti în Ucraina, după cea din luna mai a anului 2012.

Ministrul Transporturilor, Vasile Botnari, a spus că Moldova va cere despăgubiri firmei românești care a modernizat trenurile moldovenești. Ministrul a spus ieri că dintre cele patru garnituri modernizate la uzina din Pașcani, trei sunt defecte la numai un an de la renovare. Vasile Botnari nu a spus ce sumă ar putea cere Moldova uzinei românești. Potrivit ProTV a cincea garnitură modernizată tot la Pașcani ar urma să ajungă în Moldova în septembrie, iar prețul total al celor cinci trenuri ar fi de circa 11 milioane euro.

Publika TV a relatat că aproape 900 de tineri din nordul țării și-au depus în trei zile la consulatul românesc din Bălți dosare ca să studieze la liceu sau la universitate în România. Începând de astăzi și până la 30 iulie se pot depune dosare la consulatul din Chișinău, unde sunt așteptați tinerii din zona centrală a țării. Pentru cei din sud este rezervată perioada 31 iulie-2 august, iar documentele vor fi depuse la Universitatea „Bogdan Petriceicu-Hașdeu din Cahul”. Pentru următorul an de studii guvernul României a oferit tinerilor din Moldova 5500 de burse, cu 500 mai multe decât anul trecut.

Curtea Constituțională a stabilit ieri că demiterea judecătorului Curții Supreme de Justiție Valeriu Arhip, care nu și-a declarat cum se cuvine averea, a fost reglementară. Agenția IPN relatează că Curtea Constituțională fusese sesizată de doi deputați liberal-democrați. Arhip a fost demis de Parlament în decembrie anul trecut, după ce un raport al serviciului de informații arăta că el nu și-a dat la iveală mai multe proprietăți ale familiei, iar Consiliul Suprem al Magistraturii l-a declarat incompatibil cu funcția deținută.

Poliția spaniolă l-a plasat în arest la spital pe conductorul trenului deraiat miercuri în Spania într-un accident soldat cu cel puțin 80 de morți și peste 140 de răniți. Compania feroviară de stat a spus că este prea devreme de stabilit cauza tragediei, dar presa și cel puțin un oficial citat de Reuter au spus că trenul circula cu 190 de kilometri pe oră pe un tronson unde viteza maximă permisă era de numai 80 de kilometri. A fost cel mai grav accident feroviar din istoria Spaniei, unde s-au decretat trei zile de doliu național.

O comisie din Senatul Statelor Unite a votat pentru luarea în considerare a sancțiunilor comerciale și de altă natură împotriva Rusiei sau a oricărei alte țări care i-ar oferi azil politic fugarului american Edward Snowden, care a petrecut mai multe săptămâni la un aeroport din Moscova. Snowden este căutat de autoritățile americane pentru spionaj, după ce a dezvăluit detalii despre un program guvernamental de supraveghere a comunicațiilor electronice. Votul de ieri din comisia senatorială este doar un prim pas spre eventuale sancțiuni, într-un proces legislativ mai complicat.

Statele Unite au condamnat ferm asasinarea joi a politicianului din opoziția tunisiană Mohamed Brahmi și au făcut apel ca uciderea să fie anchetată, iar cei vinovați să fie trași la răspundere. ”Acesta nu este primul asasinat politic după evoluția tunisiană și asemenea acte lașe nu pot fi justificate într-o Tunisie democratică”, a spus aseară purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Marie Harf. În vârstă de 58 de ani, Brahmi era coordonatorul unei formațiuni naționaliste numită Mișcarea Poporului.

Liderii din opt state din Balcanii de vest au participatla un summit neoficial în Slovenia menit să promoveze cooperarea și primirea mai multor țări în Uniunea Europeană. Președinților din șapte foste republici iugoslave, între care Serbia și Kosovo, și s-au alăturat omologul lor albanez. La summit a luat parte și președintele Franței Francois Hollande, care se află în vizită în Sovenia. Hollande a spus că decizia de a se alătura acestei reuniuni la vîrf neoficiale a fost o expresie a sprijinului pe care îl dă Franța integrării în continuare a Balcanilor în Uniunea Europeană.

Procurorii acuzării în procesul militarului Bradley Manning, acuzat de cea mai mare scurgere de informații secrete din istoria Statelor Unite, au spus că acesta a dat acces la informații despre Irak și Afganistan în speranța că va deveni faimos. În ultima pledoarie în fața Curții Marțiale care-l judecă pe Manning, acuzarea a spus că fostul analist de informații a trădat încrederea țării sale. La adresa lui Bradley Manning au fost formulate 21 de capete de acuzare pentru a fi dat publicității prin intermediul site-lui Wikileaks mai mult de 700.000 de documente. Cea mai gravă acuzație, aceea de a ajuta dușmanul, prevede o pedeapsă cu închisoarea pe viață. Apărarea urmează să susțină și ea pledoarea finală. Avocații apărării au spus în timpul procesului că Manning este o persoană bine-intenționată, dar imatură și naivă.