Într-un discurs de ziua independenței Statelor Unite, 4 iulie, ambasadorul Statelor Unite la Chișinău, William Moser, a spus astăzi că în lume sunt unii care cred că pentru a construi o națiune puternică „libertăţile personale trebuie interzise şi diversitatea trebuie stăvilită”, dar americanii au avut o experiență diferită. „Noi am găsit tărie în libertate şi putere în diversitate. Noi nu putem progresa ca individuali şi ca naţiune fără ca să ni se ofere spaţiu pentru a gândi liber, pentru a ne exprima liber ideile şi opiniile noastre şi pentru a spune adevărul celor de la putere fără frică”, a spus ambasadorul Moser.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o rezoluție în care îndeamnă părțile conflictului transnistrean să continue dialogul. În rezoluția citată de serviciul de presă al legislativului moldovean, APCE spune că esențială este elaborarea unui statut juridic special pentru Transnistria și păstrarea integrității teritoriale a Republicii Moldova. Rezoluția vine pe fondul înăspririi retoricii între Chișinău și Tiraspol, după ce Moldova a anunțat că va trebui să controleze mai bine linia Nistrului în perspectiva liberalizării vizelor europene, iar Tiraspolul a răspuns adoptând o lege a „frontierei de stat”.

Consilierul național pe probleme de securitate al președintelui egiptean Mohammad Morsi a spus că la Cairo are loc un puci militar după expirarea ultimatului dat de armată șefului statului. Armata îi ceruse lui Morsi să asculte vocea protestatarilor care îi cer printre altele demisia. Ultimatumul a expirat azi la 18.30. Reuter relatează că sute de soldați cu vehicule blindate s-au încolonat și au ridicat baricade de sârmă ghimpată în preajma unei cazărmi unde lucrează președintele, iar surse de securitate spun că Morsi și alți lideri ai partidului guvernamental islamist Frăția Musulmană au interdicție de a părăsi țara. Într-o postare pe net consilierul lui Morsi Essam El-Haddad a spus că ultimele evenimente sunt o lovitură de stat militară și a avertizat că va urma vărsare de sânge. Departamentul de Stat al Statelor Unite a spus că situația din Egipt este în continuă evoluție și nu poate confirma dacă acolo are loc într-adevăr un puci militar.

Regele Albert II al Belgiei a anunțat că va abdica la 21 iulie în favoarea fiului său, Phillipe, după două decenii pe tron. Monarhul belgian de 79 de ani a făcut anunțul mai întâi în franceză, apoi în flamandă, cele două limbi oficiale ale Belgiei. Albert a spus că se simite prea obosit și slăbit ca să mai domnească. „Mă aflu la o vârstă pe care niciunul din predecesorii mei nu a atins-o”, a spus Albert. Decizia lui de abdicare este unică în istoria Belgiei, care a devenit independentă de Olanda în 1831. Albert a urcat pe tron în 1993 în urma morții fratelui său mai vârstnic Baudouin, care a murit fără moștenitor.

Agenția Reuters relatează că un consilier de securitate al președintelui egiptean Mohammed Morsi a spus că la Cairo are loc un puci militar care nu va reuși să înfrângă rezistența suporterilor lui Morsi fără „vărsări de sânge considerabile”. Ceva mai devreme Morsi a respins din nou chemările să-și dea demisia, dar a spus că este gata să dialogheze cu opoziția. Declarația a fost făcută în preajma expirării ultimatumului pe care i l-a dat armata să ajungă la compromis cu adversarii politici sau să predea militarilor sarcina rezolvării crizei. Ultimatumul a expirat la ora 18.30. În ultimele ore armata și-a mărit controlul asupra instituțiilor-cheie, trimițând ofițeri în studioul de știri al televiziunii de stat, despre care se relatează că este înconjurată de soldați. Evenimentele au loc după ce în ultimele zile cel puțin 39 de oameni au murit în confruntările dintre suporterii islamistului Morsi și cei care îi cer demisia.

Guvernul a decis astăzi că ședințele sale nu vor mai fi transmise în direct pe internet, ca până acum, dar a promis că nu va renunța la transparență. Propunerea ca ședințele guvernului să nu mai fi urmărite de camere video a venit de la un grup de deputați ai guvernării și a fost acceptată astăzi de cabinetului premierului Iurie Leancă. Ministrul justiției a spus că în multe țări ale lumii ședințele guvernului sunt secret de stat și că lucrul la reuniuni va merge mai bine fără camerele video. Decizia mai trebuie aprobată de parlament. Împotriva ei sunt comuniștii și liberalii.

Un fruntaș al rebelilor ceceni a îndemnat astăzi militanții islamici din sudul Rusiei să saboteze Jocurile Olimpice de la Soci, după ce în apeluri anterioare le ceruse să nu atace ținte civile. Într-un video postat pe un site rebel, Doku Umarov spune acum că luptătorii din Caucazul de nord sunt datori să „deraieze” jocurile de anul viitor, considerate de unii o chestiune de orgoliu personal pentru președintele rus Vladimir Putin. Jean-Claude Killy, șeful echipei de coordonare a jocurilor din partea Comitetului Internațional Olimpic, a declarat astăzi agenției AP că asemenea amenințări sunt primite înaintea tuturor olimpiadelor, dar după părerea lui Rusia este bine pregătită să le facă față.

În regiunea Iakutia din nord-estul Siberiei echipele de salvare au găsit patru supraviețuitori în locul unde s-a prăbușit marți un elicopter Mi-8. Ministerul rus al situațiilor excepționale a supus astăzi că supraviețuitorii sunt trei membri ai echipajului și un băiat de 12 ani. 24 de oameni aflați la bordul elicopterului, inclusiv 10 copii, sunt dați dispăruți. Potrivit agenției Itar-Tass autoritățile spun că un curent de aer puternic întâlnit de elicopter într-o trecătoare din munți ar putea fi cauza dezastrului. Iakutia este o regiune imensă, slab populată, iar elicopterele sunt folosite adesea pentru a transporta oameni între sate și orașe.

Un fost șef al serviciului bulgar de informații a fost pus sub acuzare de procuratura militară pentru deturnări de fonduri pe scară largă. Procurorii au anunțat astăzi că Kircho Kirov este acuzat că ar fi furat fonduri publice de 2,5 milioane euro într-o perioadă de cinci ani, până în 2011. Procurorii au mai spus că Kirov ar fi depus peste o mie de documente false privind cheltuieli publice inexistente. Presa de la Sofia scrie că Kirov ar fi inventat o investigație sub numele de cod D-05 și s-a făcut că plătește numeroși agenți care lucrau la ea – dar de fapt și-a însușit toți banii. Dacă va fi găsit vinovat, Kirov ar putea fi condamnat la cel mult 20 de ani de închisoare.

Un tribunal din Austria l-a condamnat pe un fost preot și director de școală catolică în vârstă de 79 de ani la 12 ani de închisoare pentru abuzuri sexuale și fizice împotriva minorilor. DPA scrie că este primul verdict de acest fel în Austria după valul de plângeri similare la adresa preoților catolici început în 2010 în multe țări ale lumii. Tribunalul a stabilit că Alfons August Mandorfer a abuzat sexual și maltratat 24 de băieți într-un interval de trei decenii la școala-internat din Kremsmuenster, în provincia Austria Superioară. Abatele și-a cerut scuze de la victime, care aveau între 11 și 13 ani la vremea abuzurilor, și a plătit până acum vreo 700.000 de euro în compensații. Avocatul lui a anunțat că va face apel împotriva sentinței.

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjørn Jagland, a îndemnat politicienii moldoveni să continue reformele în așa fel încât cetățenii să-și „recâștige încrederea în instituțiile publice și structurile de aplicare a legii”. Acestea, a mai spus Jagland, trebuie să devină independente și să rămână în afara influenței partidelor politice. Într-o declarație emisă după recenta întâlnire la Strasbourg cu președintele Nicolae Timofti, oficialul european și-a exprimat speranța că partidele de guvernământ din Moldova vor reuși să ajungă la un acord pentru schimbarea articolului 78 din Constituție, care prevede modul de alegere a șefului statului, ca să prevină eventuale noi crize politice îndelungate.

Partidul Comuniștilor a condamnat deportările din epoca stalinistă, a spus că le va comemora la sfârșitul săptămânii cu întregul popor și le-a comparat cu exodul de astăzi al forței de muncă, pe care l-a pus pe seama guvernării „de dreapta”. Într-o declarație de presă, Partidul Comuniștilor mai spune că deși marea majoritate a celor deportați în Siberia și Kazahstan s-au întors și au fost reabilitați și chiar distinși cu medalii, deportările din 1949 rămân „o tragedie”. În declarație comuniștii deplâng ceea ce consideră a fi efortul forțelor de dreapta de a dezbina națiunea, atribuind semnificații greșite unor date istorice, de pildă 28 iunie 1940.

Se relatează că 30 de deputați de opoziție din România au cerut guvernului să reducă taxele pentru redobândirea cetățeniei românești și să fie eliminată dovada deținerii a 500 de euro pentru obținerea vizei românești pe scurtă durată, pe care o solicită mulți moldoveni. Radio Chișinău scrie că în prezent pentru transcrierea certificatelor de naştere sau de căsătorie eliberate la consulatele României se percepe o taxă de 140 de euro. Pe de altă parte, un site specializat în redobândirea cetățeniei, cetățenie-primesc.eu, a relatat că începând de ieri 2 iulie românii din Republica Moldova care și-au redobândit cetățenia română își pot transcrie certificatele de naștere nu doar la București, ci și la Iași, Galați, Cluj Napoca, Suceava și Timișoara.

Liderii mai multor țări latino-americane se vor întâlni de urgență pentru a discuta incidentul opririi președintelui bolivian Evo Morales pe aeroportul din Viena în legătură cu cazul fostului consultant american Edward Snowden. Un purtător de cuvânt al președinției boliviene a spus că întrunirea Uniunii Națiunilor Sud-americane va avea loc astăzi, dar nu a spus unde. Avionul președintelui stângist Morales, care se întorcea în țară de la Moscova, a fost obligat să facă o escală neprevăzută în capitala Austriei sub bănuiala că la bord s-ar afla fugarul american acuzat că a dezvăluit programe americane guvernamentale secrete de supraveghere a comunicațiilor. În urma percheziției austriecii au anunțat că Snowden, care a cerut azil politic în peste zece țări, inclusiv Boliviei, nu era în avion. Guvernul Boliviei a anunțat că a depus plângeri la ONU împotriva mai multor țări europene care și-au închis spațiul aerian, obligându-l pe președintele Morales să aterizeze la Viena.

A murit la vârsta de 71 de ani, de cancer la colon, fostul premier român Radu Vasile, care a contribuit la primirea țării sale în Uniunea Europeană. Vasile a devenit premier în 1998. Printre evenimentele în care s-a făcut remarcat a fost oprirea unei așa-numite „mineriade” asupra Bucureștiului și găzduirea Papei Ioan Paul al II-lea în prima vizită a unui suveran pontif într-o țară predominant ortodoxă, în 1999. În același an, Vasile a sprijinit raidurile aeriene NATO asupra Iugoslaviei, o poziție care a ajutat la primirea României în NATO în 2004. Tot în timpul mandatului lui Radu Vasile, România a început negocierile de aderare la Uniunea Europeană. A fost demis de președintele Emil Constantinescu în 1999, pe fondul unor proteste muncitorești și al unor dispute din interiorul guvernului. Radu Vasile va fi înmormântat vineri la cimitirul Bellu din București.

Dizidentul cubanez Guillermo Farinas și-a ridicat în sfârșit premiul Saharov pentru drepturile omului astăzi, la trei ani după ce i l-a decernat Uniunea Europeană. Farinas a fost ovaționat astăzi în Parlamentul European, la Strasbourg și a spus că prezența lui acolo dovedește că într-o bună zi va fi democrație și în Cuba. Farinas a putut merge în sfârșit în Franța pentru că de la începutul anului curent guvernul cubanez a relaxat procedura ieșirii din țară a propriilor cetățeni. În aprilie și-au ridicat premiul Saharov cu o întârziere de opt ani membrele mișcării cubaneze „Doamne în alb”, care luptă pentru eliberarea dizidenților din țara lor.

Se relatează că pe bulevardul Nevski Prospekt din Sankt Petersburg un bărbat și-a pierdut mâna după ce un pachet pe care l-a ridicat de pe trotuar lângă un restaurant McDonald’s a explodat. Potrivit relatării agenției Interfax, bărbatul a suferit răni și în zona abdomenului și este internat în spital în stare „moderat-gravă”. Nu sunt informații despre alte victime. Poliția rusă a pornit o investigație. Reuters amintește că în trecut multe atacuri cu bombe de fabricație artizanală au fost puse de autoritățile ruse pe seama militanților din Caucazul de Nord – dar ele s-au produs mai ales la Moscova și în alte orașe, niciodată la St. Petersburg.

În Statele Unite un nou sondaj de opinie arată că sprijinul pentru căsătoriile gay a atins un nou record. Potrivit cercetării publicate de cotidianul „USA Today”, 55% din respondenți spun că asemenea căsătorii trebuie acceptate, în vreme ce 40% sunt împotriva lor. Majoritar împotriva egalității conjugale sunt doar două grupuri de respondenți: republicanii (68%) și persoanele mai vârstnice de 65 de ani (51%). Sondajul de opinie a fost primul efectuat după ce săptămâna trecută Curtea Supremă de Justiție din Statele Unite a anulat interdicția căsătoriilor gay în California și legea care nega cuplurilor gay căsătorite dreptul la unele înlesniri fiscale și ajutoare sociale. Căsătoriile între persoane de același sex sunt acum legale în 13 din cele 50 de state americane, ca și în capitala Washington.

Preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a spus astăzi că Uniunea Europeană trebuie să se integreze mai strans cu partenerii ei estici „care şi-au făcut alegerea europeană şi care trebuie să ştie că sunt bineveniţi când vor fi gata să se alăture familiei” europene.
Grybauskaite a vorbit la Parlamentul European la Strasbourg unde a prezentat priorităţile preşedinţiei lituaniene de şase luni a Uniunii Europene, care a început la 1 iulie.
Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a precizat la acelaşi eveniment că la summit-ul Parteneriatului Estic din noiembrie la Vilnius, Uniunea Europeană îşi va repeta doar oferta integrării economice mai strânse şi asocierii politice cu ţările partenere, adică fără să le promită aderarea.

Un tânăr din Ştefan Vodă a fost condamnat la 17 ani de închisoare şi castrare chimică la sfîrşitul detenţiei. Este al cincilea caz de condamnare la castrare chimică de la introducerea acestei pedepse în lege anul trecut. Publika TV relatează că de data aceasta a fost condamnat un tânăr de 20 de ani de la Ştefan Vodă care ar fi violat repetat două fetiţe de 5 şi 6 ani, fiicele concubinei fratelui său. Violurile au fost semnalate de un vecin care l-a surprins în flagrant.
Castrarea chimică a pedofililor este considerată de mulţi procurori şi politicieni necesară pentru a stăvili numărul în creştere al cazurilor de pedofilie. Dar a fost contestată la Curtea Constituţională de avocatul parlamentar al copiilor pe motiv că ar încălca normele despre interzicerea tratamentelor inumane şi degradante.

Centrul pentru Jurnalism Independent spune că Ministerul Sănătăţii este instituţia cea mai deschisă, în timp ce Agenţia Medicamentului se numără printre cele mai închise instituţii de stat. Acestea sunt concluziile unui studiu despre accesul la informaţie din surse publice dat publicităţii astăzi la Chişinău.
CJI a întocmit un clasament ale celor mai deschise şi mai închise instituţii analizând mai ales prezenţa şi activitatea acestor instituţii pe Internet.

Austria spune că s-a dovedit falsă bănuiala despre aflarea fugarului american Edward Snowden la bordul avionului preşedintelui bolivian, Evo Morales, care a aterizat forţat la Viena când Franţa şi Portugalia i-a interzis pe neaşteptate survolul.
Un purtător de cuvânt al Ministerului de externe austriac a spus că Austria nu a împărtăşit aceste bănuieli din start şi a permis aterizarea avionului care-l ducea pe preşedintele bolivian acasă.
Morales venea de la Moscova unde a participat la un summit al exportatorilor de gaze şi unde a spus că ţara sa examinează posibilitatea să-i acorde azil lui Snowden, fostul angajat al serviciilor de informaţii americane care s-ar ascunde de justiţia din Statele Unite în zona de tranzit a aeroportului de la Moscova. Autorităţile boliviene au criticat aspru decizia Franţei şi Portugaliei de a interzice survolul, spunând că ar fi pus în pericol securitatea preşedintelui Morales.

Lidera Frontului Naţional de extremă dreapta din Franţa, Marine Le Pen a rămas fără imunitate de europarlamentară şi poate fi cercetată acum pentru instigare la ură rasială. Parlamentul European i-a ridicat imunitatea marţi la cererea procurorilor şi Ministerului justiţiei din Franţa.
Ea este acuzată de rasism pentru declaraţiile la un miting la Lyon în decembrie 2010, când a calificat rugăciunile de pe stradă ale musulmanilor drept „act politic din partea fundamentaliştilor” şi le-a comparat cu ocupaţia nazistă. Le Pen a spus că nu renunţă la cele spuse şi s-a arătat convinsă că va câştiga procesul.

Autorităţile georgiene spun că actorul francez, Gerard Depardieu a „încălcat legile Georgiei despre teritoriile ocupate” prin faptul că a vizitat regiunea separatist Abhazia. Ministra adjunctă pentru reintegrarea Georgiei, Ketevan Tsikhelashvili le-a spus jurnaliştilor astăzi că Depardieu a fost la Suhumi în capital abhază şi s-a întâlnit cu liderii locali fără a se consulta în prealabil cu autorităţile de la Tblisi.
În ianuarie, actorul a obţinut cetăţenia rusă şi a primit paşaportul de la preşedintele rus, Vladimir Putin pentru a evita plata impozitelor majorate în Franţa.

Agenţia Info Market relatează că singurul furnizor de gaze naturale în Moldova, concernul rus Gazprom a aprobat parametrii livrărilor în anul viitor. O depeşă publicată pe site-ul importatorului moldovean, Moldova Gaz, spune că acţionarii concernului rus au aprobat la sfârşitul lunii iunie parametrii contractului pentru 2014, sugerând un preţ mediu de 375 de dolari mia de metri cubi, adică o ieftinire de câţiva dolari.
Nu este limpede dacă propunerea e agreată de autorităţile moldovene, care au purtat negocieri la Moscova cu aproape o lună în urmă. Anul acesta, Moldova a continuat să importe gaze ruseşti pe baza unui contract din 2011.